Lansarea fregatei grecești, primul pas în modernizarea Marinei Elene
Lansarea primei dintre cele trei fregate noi din clasa Kimon (FDI HN) pentru Grecia, pe 4 octombrie 2023, la șantierul naval francez Naval Group, reprezintă începutul unei recapitalizări semnificative a flotei Marinei Elene, care are nevoie urgentă de modernizare.
Motorul acestui efort de modernizare este extinderea Marinei Turce, care introduce în serviciu noi clase de fregate moderne. Marina Elenă are ambiția de a menține o forță de cel puțin 12 fregate și corvete moderne.
Pentru Grecia, primul FDI HN din clasa Kimon, care va fi numit HS Kimon (F601), urmează să intre în funcțiune în primăvara anului 2025, după echipamente și teste pe mare. Între timp, oțelul a fost tăiat pe a doua navă Nearchos (F602) în iulie 2022 și pe a treia Phormion (F603) în iulie 2023.
Potrivit unui purtător de cuvânt de la Naval Group, Nearchos va fi lansat în toamna anului 2024, cu livrarea în toamna anului 2025, iar Phormion în toamna anului 2025, cu livrarea așteptată în 2026.
Chiar dacă acordul franco-grec pentru cele trei fregate a fost semnat abia în martie 2022 pentru 2,9 miliarde de euro (3,07 miliarde de dolari), livrarea accelerată a navelor este posibilă, deoarece prima pereche a început deja procesul de producție timpuriu.
Kimon și Nearchos au fost inițial destinate să fie construite pentru Marina Franceză în cadrul programului de fregate FDI din clasa Amiral Ronarc’h al Franței, dar, cu permisiunea guvernului francez, au fost transferate în proiectul grec. Acest lucru nu a afectat livrarea navelor franceze.
„Construirea a trei fregate pentru Marina Elenă în Lorient nu a întârziat proiectul francez”, a spus purtătorul de cuvânt al Naval Grup. „Procesul nostru industrial optimizează timpii de construcție și suntem capabili să construim și să lansăm până la două nave pe an. Flexibilitatea procesului industrial de la sediul din Lorient al Naval Group face posibilă integrarea fără probleme a sarcinii generate de contractele de export.’
Kimon și Nearchos sunt construite conform specificațiilor marinei franceze – cunoscute ca Standard-1 – și vor trebui convertite la o dată ulterioară pentru a include cerințele Marinei Elene – Standard-2 – după ce vor fi livrate.
„Având în vedere programul de livrare rapid pentru primele două fregate, Hellenic Navy și Naval Group au decis să livreze o configurație Standard 1 cu un număr limitat de specificități elene, pentru a se potrivi nevoilor marinei elene, capabilități suplimentare vor fi instalate în Grecia de către Naval Group, cu implicarea industriei elene, ca parte a Standardului 2′, a spus purtătorul de cuvânt al Naval Group.
„Datele exacte vor fi ajustate cu Marina Elenă. Aceste activități se desfășoară în sfera contractului’, a adăugat purtătorul de cuvânt. Ar putea fi exercitată și o opțiune pentru o a patra fregata.
Standard-1 include un tun principal Super Rapid de 76 mm, două tunuri Narwhal de 20 mm, opt rachete antinavă Exocet MM40 Block III, două sisteme de lansare verticală A50 Sylver cu opt celule pentru racheta de apărare aeriană Aster 15 și patru tuburi torpile ușoare MU90.
Standard-2 este similar, dar include lansatoare suplimentare de momeală de torpile CANTO, patru sistem de lansare vertical Sylver A50 cu opt celule pentru rachetele de apărare antiaeriană Aster 30 B1 și tunul Lionfish de 20 mm și rachetă Rolling Airframe (SeaRAM) pentru apărare apropiată.
Pe baza designului Belharra al Naval Group, fregatele FDI au o lungime de 122m și deplasează aproximativ 4.500 de tone și pot suporta capabilități de război anti-aer, anti-suprafață și anti-submarin și au spațiu pentru un elicopter de 10 tone. Acestea vor reprezenta o creștere semnificativă față de capacitățile vechilor 10 fregate din clasa Elli (tip Kortenaer/S), care sunt înlocuite cu trei sau patru nave din clasa Kimon și un nou program de corvetă pentru șase nave.
Fregatele din clasa Elli au 130 m lungime și 3.500 t și au fost construite și puse în funcțiune la sfârșitul anilor 1970/începutul anilor 1980. Prima pereche HN Elli și HN Limnos au fost încadrate în Marina Elenă, în timp ce restul de opt au fost construite pentru Marina Regală a Țărilor de Jos și au fost transferate mai târziu în anii 1990 și începutul anilor 2000.
Deși șase dintre cele 10 au fost modernizate la începutul anilor 2000 (una a fost retrasă în 2013), cele nouă nave rămase au depășit cu mult data limită de utilizare. Întârzierea înlocuirii navelor s-a datorat în mare parte crizei datoriilor din Grecia, care a început în 2009 și a oprit orice achiziție de noi echipamente de apărare.
Abia în 2020 s-a anunțat reluarea noilor proiecte de achiziții. Pe lângă achiziția noii fregate, s-a anunțat că cealaltă forță de fregate a Marinei Elene, constând din patru fregate din clasa Hydra (MEKO200HN), urmează să primească o actualizare de viață medie (MLU).
Aceste nave îmbătrânesc, de asemenea, rapid. Construit la Blohm & Voss din Germania și la șantierele navale Hellenic din Grecia și dat în funcțiune între 1992-1998, principalii senzori și arme se apropie de uzură.
Deși cererea de vânzări militare străine (FMS) către SUA pentru noi senzori și arme pentru navele evaluate la 2,5 miliarde de dolari (2,6 miliarde de dolari) a fost aprobată în 2021.
MS a inclus nou SeaRAM, tun Narwhal de 20 mm, sistem de management al luptei COMBATSS-21, radar de control al focului TRS-4D, noul sonar remorcat de joasă frecvență, sonar cu adâncime variabilă și conexiuni de date. De asemenea, ar moderniza Phalanx 20mm CIWS, lansatoarele Sylena Mk2, sistemul de apărare pentru torpile Nixie, tunul principal Mk45 și sonarul montat pe carenă.
Cu toate acestea, MLU a fost confirmat abia în aprilie 2023. În această etapă nu este clar cât de extinsă va fi actualizarea sau când va începe, dar intenția este de a oferi un deceniu suplimentar de viață până la mijlocul anilor 2030, când un programul de înlocuire oferă nave noi.
Planurile anterioare pentru achiziționarea a două fregate din clasa Karel Doorman second-hand din Țările de Jos au fost abandonate.
Între timp, este de așteptat ca programul de corvetă să fie atribuit în acest an, după o întârziere din 2022. Cele două șantiere navale reselectate pentru faza finală includ Naval Group, care oferă o variantă a designului său de clasă Gowind bazată pe El Fateh, design de clasă folosit pentru Marina Egipteană și Fincantieri, care lansează Doha/Al Zubarah (design FCX30).
Shephard Defense Insight estimează că proiectul va fi evaluat la aproximativ 2,1 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari).
Pe de alte parte, Marina Elenă a preluat livrarea a patru freze din clasa insulei din fosta Garda de Coastă a SUA, prima pereche a sosit pe 4 iulie 2023, iar a doua pereche a sosit la Baza Navală Salamis pe 1 septembrie. Acestea înlocuiesc navele de patrulare de epocă din clasa Andromeda și clasa Antoniou din anii 1960. Cele patru nave vor fi modernizate cu sisteme de arme și senzori înainte de a intra în serviciu.
Proiectul pentru șapte ambarcațiuni de atac rapid – rachete din clasa Roussen (Super Vita) a fost finalizat în sfârșit când nava finală, Ypoploiarchos Vlachakos (P79), a fost pusă în funcțiune pe 29 septembrie 2022.
Internațional
S-a împlinit un an de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Comisia Europeană cere încetarea imediată a focului în Fâșia Gaza
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adus, luni, un omagiu victimelor atacului terorist comis cu un an în urmă, pe 7 octombrie 2023, de mișcarea islamistă palestiniană Hamas în sudul Israelului.
Aceasta a reiterat apelul UE pentru încetarea imediată a focului în Fâșia Gaza și eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor, relatează DPA, citat de Agerpres.
„La această aniversare tragică, doresc să onorez memoria victimelor”, a afirmat Ursula von der Leyen într-o declaraţie scrisă.
Președinta Comisiei Europene a adăugat că UE „este alături de toţi oamenii nevinovaţi ale căror vieţi au fost zdruncinate profund începând din acea zi dezastruoasă”.
Aceasta a mai precizat că atacul comis de Hamas „a cauzat o suferinţă imensă nu doar oamenilor din Israel, dar şi palestinienilor nevinovaţi”.
Ursula von der Leyen a promis asistență umanitară și financiară pentru poporul palestinian și Liban.
Pe de altă parte, Ursula von der Leyen a subliniat că incidentele antisemite sunt în creştere în Europa şi s-a angajat să aloce resurse suplimentare pentru combaterea acestui fenomen.
Mii de victime, la un an de la atacul Hamas
Cu un an în urmă, în dimineața zilei de 7 octombrie 2023, comandouri ale Hamas au intrat în sudul Israelului, unde au ucis 1.205 de persoane, cea mai mare parte fiind civili. Alte 251 de persoane au fost răpite de Hamas în aceeași zi și duse în Fâșia Gaza.
Forţele de apărare israeliene au ripostat cu o campanie de bombardamente intense, urmată de o operaţiune terestră complexă, împotriva poziţiilor Hamas din Fâşia Gaza.
Ministerul Sănătății din Gaza a arătat că acțiunile militare israeliene s-au soldat cu aproximativ 42.000 de morți în rândul palestinienilor.
Internațional
Washingtonul nu e de acord ca aliații din NATO să ajute la interceptarea rachetelor și dronelor rusești deasupra Ucrainei: „Asta ar însemna să ne implicăm într-un război într-un mod diferit”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îndeamnă insistent aliații din NATO să ajute la interceptarea rachetelor și dronelor rusești deasupra Ucrainei, așa cum fac în cazul Israelului. Cu toate acestea, Washingtonul a explicat, joi, că nu este de acord cu un astfel de demers în ceea ce privește Ucraina.
Motivul a fost că în această situație, ar însemna „o implicare diferită în război”, a explicat o purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, potrivit news.ro.
Washingtonul nu e de acord ca aliații din NATO să ajute la interceptarea rachetelor și dronelor rusești deasupra Ucrainei
La briefingul de presă al Pentagonului, un jurnalist a întrebat: „Pot Statele Unite şi aliaţii să ajute Ucraina în acest sens? Adică, din moment ce este posibil cu Israelul, de ce nu se poate face şi cu Ucraina?”
Secretarul de presă adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a menționat că este vorba despre două situații și câmpuri de luptă foarte diferite.
„Preşedintele, chiar de la începutul invaziei ruse în Ucraina, a cerut acestui departament (Pentagonul – n.r.) să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pe câmpul de luptă. Ucraina a reuşit cu succes să îl folosească, fie că este vorba de apărarea aeriană sau de alte capacităţi, pentru a-şi recupera teritoriul. Secretarul (Austin Lloyd – n.r.) tocmai a avut o convorbire telefonică cu dl. Umerov (Rustem Umerov, ministrul ucrainean al apărării – n.r.), pentru a obţine informaţii actualizate despre câmpul de luptă, pentru a înţelege mai bine de ce alte capacităţi ar putea avea nevoie, dacă este cazul”, a declarat Sabrina Singh.
Aceasta a mai adăugat deși președintele s-a angajat ca Statele Unite să nu trimită trupe la sol în Ucraina, SUA sprijină Ucraina în eforturile sale de a-și recăpăta teritoriul suveran.
„Dar doborârea acestor ţinte, să zicem de pe teritoriul polonez sau românesc, ar însemna să avem trupe la sol?”, a mai întrebat jurnalistul.
Purtătoarea de cuvânt a menționat că „asta ar însemna să ne implicăm într-un război într-un mod diferit”.
„În acest moment, considerăm că Ucraina a reuşit să se apere cu succes împotriva atacurilor ruseşti asupra oraşelor, populaţiei şi infrastructurii sale. Şi vom continua să ne asigurăm că au sprijinul de care au nevoie pentru a face asta”, a punctat ea, conform transcrierii briefingului de presă postate pe site-ul Departamentului Apărării.
Cu toate acestea, Zelenski a menționat că vor continua să convingă toți partenerii să protejeze „eficient” cerul Ucrainei.
„Constatăm că unul dintre principalele motive ale deficitului de securitate pe cerul Ucrainei şi, în special, în apropierea frontierelor NATO – ale vecinilor noştri – este lipsa deciziilor privind munca în comun, privind apărarea comună. Ceea ce funcţionează pe cerul din Orientul Mijlociu şi ajută Israelul să se apere poate funcţiona şi pe cerul din partea noastră de Europă – Ucraina – şi poate contribui la salvarea de vieţi.
Există soluţii tehnice speciale şi există tactici destul de eficiente”, susţine liderul ucrainean.
„Astăzi am discutat despre acest lucru cu Mark Rutte şi vom continua să convingem toţi partenerii noştri de ceea ce trebuie să fie pus în aplicare – de ceea ce este nevoie pentru a proteja eficient cerul”, a adăugat Volodimir Zelenski, conform sursei citate anterior.
Internațional
Țările din G7 își propun să finalizeze un acord privind împrumutul de 50 de miliarde de dolari acordat Ucrainei până la sfârșitul lunii octombrie
ările din Grupul celor Șapte (G7) vor să ajungă la un acord politic în ceea ce privește împrumutul de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina până la finalul acestei luni, pentru ca numerarul să poată fi disponibil înainte de finalul anului în curs, potrivit unui înalt oficial al Comisiei Europene, arată Reuters.
G7 include Statele Unite, Canada, Japonia, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, dar și UE, reprezentată de instituțiile sale, face, de asemenea, parte din grup.
„Preşedinţia G7 urmăreşte acum un angajament politic privind participarea la această… iniţiativă de împrumuturi pe la sfârşitul lunii octombrie, ceea ce ar permite tuturor creditorilor G7 suficient timp pentru a opera împrumuturile până la sfârşitul acestui an”, a declarat Dombrovskis Valdis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, Parlamentului European.
Împrumutul pentru Ucraina va fi finanțat din profiturile generate de activele rusești înghețate în Occident. Peste două treimi din aceste active, aproximativ 210 miliarde de euro, se află în UE.
Astfel, UE ar oferi cea mai mare parte, până la 35 de milioane de euro (39 de miliarde de dolari) a împrumutului.
„Există deja angajamente clare din partea Canadei, Regatului Unit şi Japoniei pentru a se implica”, a menționat Dombrovskis.
Acesta a mai spus că Statele Unite se rețin deoarece au nevoie de asigurări din partea Europei că banii generați de activele înghețate vor fi disponibili pentru a rambursa împrumutul atât timp cât este necesar.
Problema este că decizia UE de a îngheța banii Rusiei trebuie reînnoită la fiecare șase luni prin unanimitate, fapt ce creează incertitudine juridică, deoarece ar fi nevoie doar de o singură țară — precum Ungaria, care este prietenoasă cu Rusia — să stopeze reînnoirea.
Pentru a răspunde preocupărilor Washingtonului, UE doreşte să prelungească perioada de reînnoire de la şase la 36 de luni, printr-un vot în unanimitate în octombrie, a spus Dombrovskis. El a adăugat că succesul este probabil, dar nu sigur.
„În absenţa unei astfel de schimbări, SUA se pot alătura iniţiativei, dar cu o sumă mult mai mică”, a spus el.
-
Lifestyle3 ani înainte
Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta. Discret, este adoptat de tot mai mulți români cu bani
-
Politică3 ani înainte
Florin Cîțu va câștiga detașat confruntarea cu Ludovic Orban. Iată si de ce
-
Lifestyle3 ani înainte
Un sfat vital din partea medicilor: pentru o viață sănătoasă, dormiți mai mult de 6 ore pe noapte
-
Lifestyle3 ani înainte
În sfârșit te întorci la birou. Cum te vei îmbrăca?