Connect with us

Publicat cu

pe

Cuvântul  „bârfă” face trimitere la ceva negativ. Totuși, așa-numita „bârfă de la birou” aduce beneficii din punct de vederepsihologic, beneficii pe care pandemia de coronavirus șilockdown-ul aferent acesteia le-a diminuat, notează The Wall-Street Journal.

Bârfa de la birou, conversațiile între mici grupuri de indivizicare împărtășesc aceleași idei despre lume, a devenit aproapeinexistentă în ultimul an din cauza perioadei dificile prin care trece omenirea. Detașați de colegii de lucru și lucrând din spatele unui monitor, angajații au fost brusc privați de relaxareape care o aducea acest obicei. Conversațiile de pe platformeconsacrate precum Zoom, sau Meet sunt departe de a umpleacest gol. Acolo, toate întâlnirile între angajați sunt scurte șiformale, uneori presărate cu întrebări de tipul „mă aud bine?”, sau „oare îmi merge camera web?”.

Programele hibride de lucru înseamnă că doar o parte din angajați sunt prezenți în birou. Astfel  prieteniile formate de maimulți sau mai puțini ani între angajați nu ajută întotdeauna. La urma urmei, un program hibrid de lucru înseamnă a te nimeri pe tură cu un coleg cu care ai interacționat prea puțin în trecut.

Chiar și când unii angajați au norocul de a se nimeri pe tură cu prieteni, numărul redus de oameni din încăpere face ca discuțiilesă fie seci și monotone deoarece lipsa unui volum mare de informații noi își spune cuvântul. Mai puțini oameni, mai puțineinformații noi diseminate.

„Noi anticipăm tot ceea ce urmează să aflăm de la colegi înpauza scurtă de cafea”, spune B. L., angajat Mood Media, sector 2, București.

Iar acest lucru nu se întâmplă numai în România ci și în alte țări.

„Noi știm deja ce are de spus toată lumea”, declară pentru The Wall-Street Journal Joe Labianca, profesor de management la Facultatea de Afaceri și Economie „Gatton” de la Universitateadin Kentucky.

Pentru mulți dintre angajați, cinci minute de discuții pe subiecte diverse, însemnau, pur și simplu relaxare. Nu conta că ei vorbeau despre ultimul scandal din presă, sau despre cel dintre un alt angajat și șef, despre un model de geacă în trend pe care doi studenți veniți în practică la locul de muncă îl purtau, sau despre cum secretara a vărsat ceașca de cafea pe noua cămașă a supervizorului.

„Erau cinci minute de discuție despre ultima ceartă dată la televizor, sau cinci minute de șușoteli despre un nou proiect al companiei. Cu alte cuvinte – viață”, spune un articol de opinie publicat de CNN.

Dar iată că pandemia Sars-COV-2 a zdruncinat din temelii ceea ce mulți numeau pur și simplu „viață”. Privit din unghiul acesta, unii oameni ar putea spune că asta e un lucru bun, deoarece bârfa este adesea asociată cu un obicei prost care trebuie corectat. Specialiștii în sănătate mintală sunt de altă părere.

Bârfa văzută dintr-un alt unghi

Bârfa poate avea o conotație negativă, fiind asociată cu secrete și minciuni despre anumiți indvizi, însă aceasta este, de cele maimulte ori neutră, sau chiar pozitivă. Mulți oameni doar vorbesc între ei, schimbă opinii iar acest lucru îi ajută să supraviețuiască în societate, spune David Ludden, profesor de psihologie la Colegiul Georgia Gwinnett și autorul „Psihologiei Limbajului”: o abordare integrată. „Poate fi pozitivă sau neutră”.

Totodată, o meta-analiză din anul 2019 publicată în revista „Social Psychological and Personality Science” arată concret cătrei sferturi dintre subiectele de bârfă ale unui grup de 467 de indivizi au fost neutre. În timpul experimentului, subiecții au schimbat păreri despre filme și performanțe actoricești.

Doar o mică parte dintre conversațiile analizate — în jur de 15% — au fost considerate bârfe negative și o parte și mai mică au fost considerate bârfe pozitive — 9% — . Deci bârfa poate fi deseori doar o pălăvrăgeală nevinovată.

Iar aceasta pare a fi unul dintre cele mai vechi mecanisme de supraviețuire. Antropologii susțin că bârfa datează încă din cele mai vechi timpuri având un rol foarte important în menținerea unității unui grup și în promovarea adevăratelor personalități, contribuind semnificativ la supraviețuirea și prosperitatea colectivităților umane.

Psihologul evolutiv Robin Dunbar a pionierat prima dată această idee. În trecut, oamenii cavernelor trebuiau să găsească un mijloc de a-și identifica atât partenerii de încredere cât și inamicii, erau nevoiți să fie la curent cu ceea ce se întâmplă. Bârfa a venit în ajutorul acestora iar aceasta s-a întipărit în mentalitatea umană.

Bârfa, susține lucrarea lui Dunbar, oferă oamenilor capacitatea de a răspândi informații valoroase în rețelele sociale foarte mari.

„Dacă nu am fi capabili să ne implicăm în discuții despre probleme sociale și personale, nu am fi capabili să susținem tipurile de societăți din care facem parte”, explică acesta într-o lucrare  publicată în „Review of General Psychology” și preluată de Time.

Iar unii savanți consideră bârfa ca o dovadă a dobândirii de cunoștințe, oferind momente din care oamenii pot învăța și exemple despre ceea ce este acceptabil social — și ceea ce nueste acceptabil în societate. De exemplu, dacă există cineva care trișează mult într-o comunitate sau într-un cerc social și oamenii încep să vorbească despre acea persoană într-un mod negativ, atunci critica colectivă ar trebui să-i avertizeze pe alții despre consecințele înșelăciunii. În timp acest lucru servește la menținerea controlului oamenilor din punctul de vedere al moralității.

Văzută din unghiul acesta, bârfa este doar o altă formă de socializare – una de care oamenii au nevoie disperată și după care tânjesc în aceste luni înstrăinate și izolare.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lifestyle

Numele Brukenthal ajunge în top 7 căutări pe Google

Publicat cu

pe

O incredibila promovare a fost făcută ieri lui Samuel von Brukenthal de către Raluca Turcan. 

Numele baronului din Sibiu ajunge in top 7 căutări pe Google, din Romania. Cel mai mult au dorit sa se documenteze despre Samuel Von Brukenthal sibienii, bucureștenii, iesenii si constănțenii. Cu o singura zi înainte, căutările despre baronul sibian erau aproape zero. 

S-au mai căutat “muzeu Brukental” si “program vizitare”, semn ca la 300 de ani de la nașterea sa, Samuel Von Brukental revine in stil mare in discuția publica si se fixează si mai puternic ca un brand de promovare turistică a Sibiului si a culturii sibiene. 

Activitatea sa, care a făcut din Sibiu un centru important al culturii europene a acelor vremuri merita tot respectul si toata aprecierea. 

La Multi Ani memoriei lui Samuel Von Brukenthal, la 300 de ani de la nașterea sa!

Citește mai departe

Lifestyle

Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta. Discret, este adoptat de tot mai mulți români cu bani

Publicat cu

pe

Minimalismul înseamnă să reduci numărul obiectelor esențiale din viața ta. Înseamnă să nu-ți mai umpli casa de tot felul de lucruri care o aglomerează și o transformă într-un loc din care vrei să fugi.

Minimalismul ar putea însemna un singur ceas în loc de o colecție de 10, 9 tricouri nu 30, 1 telefon în loc de 3, 1 pereche de jeans în loc de 7 perechi, șamd.

Minimalismul nu înseamnă privațiune, ci bucurie. Ne arata cum sa scăpăm de senzația de sufocare și de obiectele neesențiale, pentru a extrage lucrurile cu adevărat importante – cele care ne aduc bucurie, ne oferă un plus de valoare și dau un tel vieții, scrie Regina Wang în cartea sa celebră, Arta minimalismului.

Este un proces prin care reușim sa evaluam componentele fericirii și ne concentram doar pe aceste lucruri vitale pentru împlinirea sufleteasca. Nu vorbim doar despre debarasarea de obiecte în exces, ci și despre starea psihica și cea emoționala și de modul în care pot sa fie ameliorate. Căutăm sa ajungem la o schimbare de mentalitate și de perspectivă și sa ne creăm noi obiceiuri care sa atragă o transformare pozitivă și sa ne creăm noi obiceiuri care sa atragă o transformare pozitivă și holistica în viața noastră.

Minimalismul înseamnă reevaluarea priorităților, astfel încât sa înlături excesul și lucrurile neesențiale care nu adaugă valoare vieții tale – bunurile, convingerile, comportamentele, obiceiurile, relațiile și activitățile – și sa te concentrezi pe cele care o fac.

Păstrarea a ceea ce aduce un plus de fericire, sens și libertate vieții noastre și renunțarea la tot restul lucrurilor neesențiale. Mă refer atât la obiectele materiale (haine și hârțogărie, de pilda), cât și la cele imateriale (relații negative, sentimente de îngrijorare și stres, obiceiuri neproductive și angajamente neimportante).

Concentrarea pe lucrurile fără de care nu putem trai, în loc sa ne întrebăm cu câte de Putin putem sa trăim. Traiul minimal ar trebui sa fie o bucurie, nu o privațiune.

Conștientizarea și atenția acordată obiectelor, oamenilor, experiențelor și situațiilor de zi cu zi, pentru o viață trăită cu intenție și intensitate, spre îndeplinirea unui scop.

Potrivit Reginei Wang, viața i-a schimbat puternic în bine, odată ce a îmbrățișat minimalismul:

  • Mă bucur de un autentic sentiment de libertate, neexistând nimic sau doar foarte puține lucruri care sa mă tragă înapoi;
  • Îmi place viață pe care o trăiesc;
  • Dețin mai puține bunuri – am doar lucrurile pe care le consider esențiale și care aduc beneficii și bucurie vieții mele;
  • Consum rațional;
  • Mi-am redus cheltuielile;
  • Am scăpat de datorii;
  • M-am dezvoltat ca persoana;
  • Am descoperit un sens și o misiune în viață mea;
  • Fac doar cea ce mă inspira și mă împlinește;
  • Urmez interese pe măsură pasiunilor, valorile și obiectele mele financiare;
  • Am învățat sa las lucrurile sa decurgă natural;
  • Am învățat sa renunț la trecut, sa apreciez prezentul și sa aștept cu nerăbdare viitorul;
  • Sunt mai atenta cu timpul și cu resursele mele;
  • Mă concentrez pe relații și demersurile care mă ajuta și îmi oferă energie;
  • Găsesc moduri prin care sa îmbunătățesc totul, sa privesc dincolo de mine;

Pandemia schimbă prioritățile și obiceiurile de consum. Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta.

Pentru mine, scria cu ani în urmă Regina Wang, există trei factori care au contribuit semnificativ la creșterea interesului pentru minimalism și beneficiile acestuia:

  • Supraîncărcarea simțurilor, provocata de prea multe bunuri, informații și angajamente;
  • Progresul tehnologic și multifuncționalitatea noilor echipamente (de exemplu, smartphone-ul) au redus numărul obiectelor de care aven nevoie;
  • Crizele financiare majore (precum cea din 2008), dezastrele naturale și alte evenimente care au puterea sa schimbe viața unei persoane ne îndeamnă sa ne reevaluăm prioritățile.

În mod cert, pandemia i-a făcut pe mulți oameni să își reevalueze prioritățile. Un accent mai mare pe relațiile cu valoare, pe familie, pe prietenii apropiați și pe momentele de bucurie autentică și nu pe goana continuă prin magazine, mall-uri și întâlniri fără sens.

Multe pot fi făcute, dar nu toate trebuie făcute. Mai multă odihnă, mai puține cheltuieli, mai puține angajamente printre care trebuie să navighezi și mai puține lucruri în casele care par mai degrabă spații de depozitare decât centrul fizic al vieții noastre. E timpul pentru o schimbare în bine. Arta minimalismului!

Citește mai departe

Lifestyle

Efectele pandemiei în plan psihologic. Extrovertiții și Introvertiții, afectați deopotrivă, dar nu la fel

Publicat cu

pe

Tot mai multe studii scot la suprafață efectele în plan psihologic ale pandemiei. Copiii, adolescenții, tinerii, adulții, extrovertiți sau introvertiți, toți au fost afectați puternic de lunile de stat în casă, de comunicare excesivă online și de lipsă de mișcare și contact social.

Contextul pandemic poate părea favorabil pentru introvertiți. Închiși în casele lor, departe de societatea sufocantă, individualiștii, totuși au avut de suferit. Și mulți dintre ei declară că întoarcerea la birou reprezintă acum o ușurare.

Jurnalistul BBC Jon Ronson, s-a înșelat amarnic când a declarat că „pentru introvertiți, autoizolarea nu este mare lucru”. Aceasta este, de fapt, terifiantă și mulți psihologi vin să întărească acest lucru. Mai multe teste efectuate de către aceștia sugerează că introvertiților le-a fost mult mai greu să facă față izolării. Astfel, mitul conform căruia condițiile speciale generate de pandemia COVID-19 au fost și sunt prielnice acestei categorii sociale este zguduit din temelii.

Efectele pandemiei în plan psihologic. Totuși, introvertiții sunt mult mai afectați emotional în timpul izolării la domiciliu decât extrovertiții, spun psihologii

 Problema felului în care personalitatea afectează capacitatea de a evita singurătatea este una importantă pentru înțelegerea modului în care oamenii își pot menține sănătatea mintală în timpul pandemiei COVID-19 și impactul acesteia asupra vieții de zi cu zi.

Un studiu realizat de cercetătorii Universității din Berna, Elveția, bazat pe datele colectate pe parcursul mai multor luni de la începerea pandemiei susține că introvertiții au suferit la fel de mult ca extrovertiții din pricina restricțiilor impuse în timpul pandemiei Sars-COV-2.

La sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie 2020, specialiștii au recrutat 466 de participanți elvețieni pentru un sondaj online care a măsurat trăsăturile de personalitate și diverse măsuri de bunăstare psihologică. Analizele lor, publicate la sfârșitul anului trecut, au arătat că atât introvertiții cât și extrovertiții din eșantion au raportat stări de singurătate, anxietate și depresie.

Între timp, Maryann Wei de la Universitatea din Wollongong, Australia, a examinat 114 participanți din SUA, Marea Britanie Canada, Australia și Germania între sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai 2020. Ea a descoperit că procentul introvertiților care au raportat stări de singurătate, anxietate și depresie este mult mai mare decât procentul extrovertiților din eșantion.

Aceleași lucruri au fost reliefate și într-un studiu realizat de Anahita Shokrkon, doctorand la Universitatea din Alberta. Evaluând răspunsurile a mai mult de 1,000 de persoane din Canada în iunie și iulie 2020, ea a descoperit că extrovertiții raportau o sănătate mintală în mod constant mai bună decât introvertiții, în ciuda numeroaselor restricții care le limitau socializarea. Rezultatele ei au fost publicate pe 19 mai 2021.

Desigur, nimeni nu se bucură de o izolare impusă. Introvertiții, extrovertiții și ambiverții resimt  impactul autoizolării, distanțării sociale și înlocuirii mijoacelor tradiționale de studiu și muncă cu metode moderne.

După cum notează Arwa de la The Guardian, „este un fel de competiție de măsurare a depresiei”. Și are dreptate.

Efectele pandemiei în plan psihologic. Introvertiții au ajuns la saturație cu atâta stat online

Limitarea activităților sociale la apelurile FaceTime și Zoom (care tind să se infiltreze în spațiul  personal pe care mulți introvertiți au ajuns să-l valorizeze atât de mult pentru liniștea sa) nu a făcut decât să producă stări negative individualiștilor. Locuința proprie, adesea văzută ca oaza de liniște, motivul producerii dopaminei, a devenit birou și sală de conferințe iar introvertiții au resimțit din plin efectele acestei transformări bruște.

Fenomenul „Zoom Fatigue” este real, potrivit experților și se aplică atât introvertiților, cât și extrovertiților și ambiverților. Dar pentru introvertiți, Zoom, Skype, Google Hangouts, FaceTime, Houseparty și altele pot fi asemănate cu iadul.

„Apelurile video pot fi de fapt mai obositoare decât interacțiunile față în față”, arăta Thea Orozco, autorul cărții, „Ghidul introvertitului la locul de muncă”.

Un apel video înseamnă, potrivit expertului, un efort suplimentar pentru creierul uman deoarece aceste trebuie să lucreze mai mult pentru a interpreta indicii non-verbali precum limbajul corpului și tonul vocii. „Cu cât un om acordă mai multă atenție, cu atât el consumă mai multă energie”, adăuga Thea Orozco.

Mai este și problema tăcerii. Un apel video creează și oportunități nesfârșite pentru o tăcere ciudată. În conversațiile din viața reală acele tăceri creează un ritm natural. Cu toate acestea, la apelurile video, tăcerea nu face altceva decât să aducă participanții în punctul de a se întreba dacă există probleme în ceea ce privește conexiunea la internet.

Totodată, tăcerea în mediul online poate crea o impresie greșită asupra interesului audienței față de subiectul discutat. Un studiu realizat în Berlin, Germania în anul 2014 a analizat timpul de întârziere pe sistemele de telefon sau conferințe și a constatat că pauzele în vorbire, chiar și cele de 1,2 secunde i-au făcut pe oameni să considere că respondentul este mai puțin prietenos sau concentrat.

Un nou început în termeni de relaționare socială

Postările de pe platformele de socializare sugerează că, pe măsură ce multe țări relaxează restricțiile, mulți introvertiți se declară dornici de a întâlni oameni față în față.

„Acest lucru era de așteptat”, spun cercetătorii Universității din Brena. „Oamenii continuă să modeleze mediul înconjurător în funcție de nevoile și personalitățile lor. Multe persoane sunt fericite să înlocuiască întâlnirile de pe Zoom cu interacțiuni sociale față în față.”

Autoizolarea a pus o presiune neaștetată pe individualiști. Aceasta s-a dovedit a fi confunzantă, introvertiții aflându-se în fața unui paradox: „sunt singur și totuși îmi doresc să fiu într-un birou plin cu oameni”.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare