Connect with us

Publicat cu

pe

La Casa de Papel- Money Heist, în limba engleză- a devenit una dintre cele mai vizionate producții de pe Netflix.

Platforma de streaming a anunțat că aproximativ 34 milioane de conturi au urmărit sezonul 3, iar pentru sezonul 4 așteptările sunt mari. Luați prin surprindere de impactul extraordinar al serialului, criticii, creatorul și actorii serialului analizează și explică felul în care producția spaniolă a devenit un succes la nivel mondial.

 Money Heist, serialul- fenomen al momentului

La Casa de Papel prezintă planul deosebit al unui personaj misterios, cunoscut drept „Profesorul”, care dorește să efectueze cel mai mare jaf din istorie. Pentru acest lucru, el recrutează opt persoane ce au în comun numai faptul că se află în situația în care nu mai au nimic de pierdut. Ținta jafului este Monetăria Regală a Spaniei. Elementul care face ca serialul să se diferențieze de celalte producții în care sunt prezentate jafuri este dorința celor opt hoți de a tipări banii, fără a ajunge în situația de a răni persoanele aflate în Monetărie.

Serialul lui Álex Pina a captat atenția publicului din întreaga lume încă de la început și continuă să doboare recorduri. Succesul celor patru sezoane se datorează atât expunerii unor situații inedite, cât și performanțelor actoricești greu de egalat. Numele de cod- toate făcând referire la mari orașe de pe Glob-, combinezoanele de un roșu puternic și măștile Salvador Dali pe care cei opt hoți le folosesc în realizarea planului rămân cu ușurință în memoria publicului.

 Money Heist (La Casa de Papel), Netflix

Însă Salvador Dali nu este singura sursă de inspirație pentru serial. Cântecul anti-fascism intitulat “Bella Ciao” poate fi auzit pe parcursul unor episoade. De asemenea, personajul „Tokyo” este, în mare parte, construit după personajul „Mathilda” interpretat de  către Natalie Portman, în filmul Léon: The Professional.

Úrsula Corberó, „Tokyo” , în Money Heist (La Casa de Papel), Netflix   

Natalie Portman, „Mathilda”, în Léon: The Professional

Cu o acțiune concepută special pentru Spania, serialul abundă de scene filmate în Madrid. Totuși, sezonul al treilea oferă spectatorilor ocazia de a admira priveliștile din Guna Yala, Panama.

Locațiile în care a fost filmat  Money Heist (La Casa de Papel)

Trecerea surprinzătoare de la mediul urban spaniol, la arhipelagul Guna Yala a impresionat atât fanii de pretutindeni ai producției spaniole, cât și criticii de film. Astfel, mesaje precum „La Casa de Papel își asumă riscuri și câștigă” și „Peisajele pline de culoare adaugă un plus de diversitate serialului” pot fi citite pe Rotten Tomatoes.

Însă Money Heist nu este lăudat numai pe site-ul de recenzii Rotten Tomatoes. Euan Ferguson, critic de film, notează pentru The Guardian faptul că „La Casa de Papel este cel mai bun serial al anului, o dramă spaniolă excepțională care captează atenția spectatorului încă de la primele replici”.

Mariola Cubells, critic de film din Spania, explică pentru BBC că serialul se bucură de un succes la nivel mondial datorită calității acestuia de a prezenta personaje cu care oricine se poate identifica.

„Cu toții ne putem asemăna cel puțin cu criminalii și planul lor de a imprima banii fără a răni pe cineva”, consideră aceasta. Criticul spaniol mai menționează un element care ajută La Casa de Papel să se distingă de celelalte producții, și anume tensiunea narativă.

Mónica Gaztambide „Esther Acebo”, în The Money Heist (La Casa de Papel), Netflix

Cu o intrigă deosebită, cu personaje bine conturate, cu locații spectaculoase și momente amuzante, La Casa de Papel doboară record după record, fiind desemnat „Cel mai bun serial dramatic” la International Emmy Awards, Premios Fénix și Premios Iris.

 În culisele celei mai vizionate producții non-engleze de pe Netflix

Conceput inițial pentru Antena 3 Spania, popularitatea şi potențialul uriaș al serialului atrage atenția Netflix care decide să îl cumpere, să îl editeze şi să îl difuzeze începând cu luna decembrie a anului 2017, potrivit BBC.

Álex Pina, creatorul La Casa de Papel, susține că succesul producției sale se datorează felului în care aceasta se distanțează -prin intrigă, personaje complexe şi recuzită- de celelalte seriale apărute.

Tot acesta descrie sezonul patru ca fiind „o călătorie brutală până la limită, ca o plimbare pe un rollercoaster vertiginous”, informează The Guardian. „Pot să promit că publicul nu se va gândi la COVID-19 în timp ce va urmări noile episoade” adaugă Álex Pina.

    Álvaro Morte- The Professor, în Money Heist (La Casa de Papel), sezonul 4. Netflix

Álvaro Morte, „Profesorul”, oferă pentru The Guadian o viziune asupra întregului serial: „Este rock’n’ roll pur. Odată ce vezi primul sezon, te pierzi în el”. Spusele sale sunt întărite de cele ale actriței Úrsula Corberó, „Tokyo”: „Serialul are ceva diferit, mai ales pentru persoanele care nu sunt de origine spaniolă.”

Un documentar de 57 minute intitulat „Money Heist: The Phenomenon”, care are menirea de a prezenta felul în care serialul a ajuns atât de popular, este disponibil pe Netflix.

 Darko Peric („Helsinki”), interviu în limba română pentru un post de radio

Dacă Álvaro Morte și Úrsula Corberó își exprimă părerile despre succesul serialului, Darko Peric, care interpretează rolul personajului „Helsinki” alege să ofere un interviu postului Virgin Radio în care abordează subiecte diverse- de la pasiunile sale până la șederea sa în țara noastră. Potrivit spuselor lui, actorul sârb a locuit nouă ani în România.

„Eu am fost în București din ’95 până în ’98 și, după aceea, din ’98 m-am dus la Timișoara. Acolo am cunoscut niște oameni care mi-au devenit prieteni și care făceau tatuaje. La Timișoara am început să manifest un interes față de zona aceasta. Mai târziu, am ajuns să fac tatuaje profesionale în Spania. Din asta trăiam.” spune Darko.

Pe lângă tatuaje, „Helsinki” este preocupat de baschet și menționează că a rămas plăcut surprins de un meci ținut pe teritoriul țării noastre, la care a participat ca spectator.

„M-a surprins foarte plăcut un meci ținut la voi. Am văzut un nivel de baschet destul de ok și chiar mi-a plăcut faza asta”, comentează actorul.

Cum din interviu nu puteau să lipsească întrebări legate de serialul-fenomen, „Helsinki” aduce la cunoștința auditorilor că personajul său preferat este Arturito. De asemenea, Darko recunoaște că a primit o mică parte din recuzita serialului.

Darko Peric, în Money Heist (La Casa de Papel), Netflix

„La sfârsitul primului sezon ieșeam cu Profesorul cu camionul și acolo aveam un combinezon negru. Pe acela mi l-au dat. Când mă duc să tai via, la Satu Mare, mi-l mai pun.” spune actorul.

Interviul, realizat exclusiv în limba română, a surprins pe fanii serialului care nu își puteau imagina că „Helsinki” vorbește fluent românește.

La Casa de Papel – un serial ce a avut un impact uriaș asupra publicului

Producția spaniolă de succes nu doar că a impresionat publicul de pe întreg Mapamondul, ci a devenit o sursă de inspirație pentru cetățenii anumitor state care se confruntă cu probleme de ordin politic. Astfel, în iulie 2019, la protestele din Puerto Rico în cadrul cărora se cerea demisia guvernatorului Ricardo Rosselló, căteva grupuri de indivizi decid să poarte costume asemănătoare cu cele din serialul spaniol.

În noiembrie 2019, în timpul protestelor anti-regim din Irak răsuna melodia „Bella Ciao”. AFP consemnează declarațiile unor protestatari care argumentează că au folosit cântecul anti-fascism în lupta pentru schimbare și că în acest fel a fost dată dreptate poporului irakian. Pentru a se putea potrivi realității geopolitice, cântecul a fost modificat. Astfel, în loc de „Bella Ciao”, pe teritoriul afectat de probleme politice, se putea auzi “Blaya Chara”, care se traduce „Nici măcar o cale de ieșire”.

Iar în aprilie 2020, angajați ai unor servicii publice, precum medici și asistente medicale, pompieri și polițiști din diverse țări cântă „Bella Ciao” în semn de solidaritate cu toți cei aflați în prima linie a luptei împotriva Covid19.

Casa de Papel este simbolul planetar al solidarității celor care muncesc și al rezistenței împotriva incompetenței și abuzurilor comise de autorități.

 

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

Reactoarele modulare mici, soluția pentru cererea crescută de energie curată. Dar ministrul Sebastian Burduja ascunde realitatea. Costurile finale ale unui asemenea proiect sunt greu de calculat

Publicat cu

pe

Centralele nucleare ar putea deveni mai mici, mai simplu de construit și mai ușor de integrat în rețelele de energie în viitor, oferind o soluție critică pentru tranziția de la combustibilii fosili.

Noile reactoare modulare mici (SMR), cu o capacitate de până la 300 de megawați, promit să accelereze construcția de centrale nucleare într-un moment în care cererea de energie curată crește semnificativ, ca urmare a cresterii unor domenii precum inteligența artificială, producția industriala și vehiculele electrice, potrivit postului american de televiziune CNBC.

Reactoarele modulare mici, soluția pentru cererea crescută de energie curată

Companiile de utilități din întreaga lume închid centralele pe cărbune pentru a reduce emisiile de carbon, ceea ce pune presiune pe identificarea unor noi surse de energie fiabile. Energia nucleară, fiind una dintre cele mai sigure și constante opțiuni, devine o soluție din ce în ce mai atractivă. Totuși, construirea centralelor mari este extrem de costisitoare și de durată. De exemplu, proiectul Southern Co. din Georgia, care a implicat primele reactoare nucleare noi din ultimele decenii, a avut întârzieri majore și un cost final de peste 30 de miliarde de dolari.

SMR-urile sunt considerate o alternativă mai accesibilă și mai rapidă, putând fi asamblate pe loc din piese fabricate în fabrici. Doug True, directorul nuclear al Institutului de Energie Nucleară, a declarat pentru CNBC că aceste reactoare mai mici sunt ideale pentru a înlocui centralele pe cărbune închise, având dimensiuni comparabile.

Cu toate acestea, adevărata provocare rămâne construirea primului SMR în SUA. Până acum, doar trei astfel de reactoare funcționează la nivel global, în China, Rusia și Japonia. Deși există un interes major pentru această tehnologie, costurile și complexitatea primelor proiecte sunt obstacole semnificative. De exemplu, un proiect ambitions de a instala reactoare mici în statul Idaho, proiect al companiei NuScale, a fost anulat după ce bugetul său s-a umflat, de la 5 la 9 miliarde de dolari din cauza inflației si a dobanzilor.

Compania Dominion Energy explorează posibilitatea de a instala un SMR la centrala North Anna din Virginia, pentru a face față creșterii cererii de energie în regiune, în special din partea centrelor de date. Deși nu a luat o decizie finală, compania consideră SMR-urile o soluție promițătoare pentru a răspunde nevoilor viitoare de energie curată.

Alte companii, precum Holtec International și Constellation Energy, fac pași similari. Holtec lucrează la repornirea centralei nucleare Palisades din Michigan și intenționează să instaleze două reactoare mici până la începutul anilor 2030, în timp ce Constellation explorează integrarea SMR-urilor în centralele sale existente, potrivit CNBC.

Pe măsură ce tehnologia evoluează, SMR-urile ar putea deveni o soluție esențială pentru a sprijini tranziția către o energie mai curată și mai fiabilă. Totuși, succesul lor va depinde de sprijinul politic și de colaborarea între companii și autorități, într-un efort comun de a reduce costurile și de a accelera implementarea acestei tehnologii inovatoare.

Citește mai departe

Internațional

Turiștii ar putea da bani pentru vizitarea Fontana di Trevi. Primăria Romei se gândește să pună o taxă de acces

Publicat cu

pe

Primăria Romei se gândește să introducă o taxă de acces pentru Fontana di Trevi. Acest obiectiv este vizitat anual de milioane de persoane, iar măsura precizată se află în analiză și are scopul de a combate turismul excesiv.

Fontana di Trevi ar putea fi vizitată contra-cost de turiști

Alessandro Onorato, adjunctul responsabil de turism la Primăria Romei, ia în considerare impunerea unor ore de acces pentru vizitatorii care doresc să vadă emblematica fântână, conform AFP, citat de Agerpres.

„Aş fi în favoarea ideii de examinare a unui nou tip de acces, limitat în timp şi cu un număr fix (de vizitatori), cu un sistem de rezervare”, a declarat el pentru cotidianul Corriere della Sera.

Cât ar putea costa biletul de acces la Fontana di Trevi

Biletul de acces ar urma să fie gratuit pentru locuitorii din Roma, iar pentru turiști să se vândă la prețul de un euro.

Măsurile menționate nu au scopul de a atrage câștiguri, mai ales de pe urma introducerii taxei, ci de a controla aglomerația.

Un purtător de cuvânt al municipalității a declarat pentru AFP că posibilitatea introducerii taxei de acces este doar o „idee inițială” și „nu există încă nimic concret”.

„Este o chestiune delicată şi dificilă, dar mai devreme sau mai târziu va trebui abordată. Turismul la Roma, care înregistrează cifre record, trebuie să fie sustenabil pentru oraş şi pentru mediu”, a mai spus acesta.

Citește mai departe

Internațional

OpenAI: Între ambiții comerciale și provocările siguranței în Inteligența Artificială

Publicat cu

pe

Într-o perioadă în care inteligența artificială (AI) devine tot mai centrală în strategia globală a companiilor de tehnologie, OpenAI, una dintre cele mai proeminente organizații din domeniu, se află într-un moment critic.

Fondată inițial ca un laborator de cercetare non-profit, dedicat dezvoltării unei inteligențe artificiale generale (AGI) care să fie benefică umanității, OpenAI trece printr-o tranziție complexă, în care încearcă să își redefinească identitatea și prioritățile.

O tranziție cu provocări interne

În ultimii ani, OpenAI a cunoscut o creștere rapidă, transformându-se într-un jucător important pe scena tehnologică globală. De la lansarea ChatGPT în noiembrie 2022, compania a angajat peste 1.700 de persoane, 80% dintre acestea alăturându-se după succesul răsunător al chatbotului online, conform The New York Times.

Cu toate acestea, tranziția către o companie orientată spre profit a fost marcată de tensiuni interne și plecări notabile.

O serie de angajări recente, inclusiv cea a lui Sarah Friar ca director financiar și a lui Kevin Weil ca director de produs, semnalează intenția OpenAI de a se poziționa ferm ca lider în industria AI. De asemenea, compania a atras figuri influente în consiliul de administrație, cum ar fi Paul M. Nakasone, fost general al armatei SUA și fost șef al NSA, demonstrând că securitatea și protecția sunt esențiale în strategia sa de dezvoltare.

Cu toate acestea, pe măsură ce noi lideri au intrat în scenă, unii dintre pionierii care au contribuit la fondarea OpenAI au ales să plece. Ilya Sutskever, unul dintre cofondatori și cercetător-șef, a părăsit compania în mai 2024 pentru a-și înființa propria firmă de inteligență artificială. În mod similar, Jan Leike, un alt cercetător de top, a plecat la Anthropic, un rival emergent, exprimându-și îngrijorarea că cultura de siguranță din cadrul OpenAI a fost subordonată presiunilor comerciale.

Riscurile siguranței și dilemele etice în privința AI

Aceste plecări subliniază una dintre cele mai mari dileme ale OpenAI: cum să echilibreze presiunile de a genera profit cu nevoia de a asigura că tehnologiile sale nu vor cauza daune majore. Echipa „Superalignment”, creată de Sutskever și Leike, a avut misiunea de a explora riscurile catastrofale ale AI-ului, însă conflictele interne legate de modul în care aceste eforturi se integrează în viziunea generală a companiei au dus la desființarea echipei.

Într-o companie în care inovația rapidă este adesea prioritară, angajații au început să își exprime temerile. Todor Markov, un cercetător care și-a anunțat demisia în iunie 2024, a acuzat conducerea că nu poate fi de încredere în a dezvolta AGI într-un mod sigur, evocând motivele pentru care consiliul de administrație l-a demis temporar pe Sam Altman, CEO-ul OpenAI, la sfârșitul anului 2023.

Aceste îngrijorări nu sunt izolate. Foștii angajați care au părăsit compania au dezvăluit, sub anonimat, că măsurile coercitive, cum ar fi retragerea acțiunilor OpenAI în caz de critici publice, au amplificat tensiunile interne și au redus încrederea în leadership-ul companiei.

Impactul asupra viitorului Inteligenței Artificiale

În contextul actual, OpenAI este presată să răspundă nu doar la provocările interne, ci și la așteptările externe. Cu venituri anuale de peste 2 miliarde de dolari și mai mult de 200 de milioane de utilizatori săptămânali ai ChatGPT, compania se află la o răscruce. Pe de o parte, investitori precum Microsoft, Apple și Nvidia sunt interesați de potențialul său de creștere. Pe de altă parte, există o nevoie stringentă de reglementare și de stabilire a unor standarde clare pentru a preveni utilizarea greșită a AI-ului.

Paul M. Nakasone, noul membru al consiliului de administrație, a declarat recent că experiența sa la NSA l-a pregătit pentru a gestiona provocările legate de AI, subliniind necesitatea unei abordări ferme în ceea ce privește securitatea. Cu toate acestea, plecarea lui John Schulman, un alt co-fondator al OpenAI, care s-a alăturat și el Anthropic, ridică întrebări despre capacitatea companiei de a menține echilibrul între inovație și responsabilitate.

Pe măsură ce OpenAI navighează prin aceste ape tulburi, rămâne de văzut dacă va reuși să își mențină poziția de lider în industrie, fără a compromite siguranța și etica.

Citește mai departe
Politicăo oră înainte

Mircea Geoană și-a anunțat candidatura la Președinția României

Politică2 ore înainte

Ciolacu spune că România poate doborî dronele care intră pe teritoriul țării: „Nu vă faceți griji că acea dronă ar fi putut lovi vreo țintă pe teritoriul României. Ar fi fost doborâtă imediat”

Social19 ore înainte

Predoiu, despre finanțarea noului spital al MAI: „Avem finanțare. Avem echipă de constructori. Avem tot ce ne trebuie”

dna-
Social20 de ore înainte

Şeful Serviciului de investigare a criminalităţii economice din cadrul Poliţiei Sectorului 3 a fost trimis în judecată de DNA

Internațional24 de ore înainte

Reactoarele modulare mici, soluția pentru cererea crescută de energie curată. Dar ministrul Sebastian Burduja ascunde realitatea. Costurile finale ale unui asemenea proiect sunt greu de calculat

Senatul a adoptat măsuri pentru majorarea pensiilor militare care au fost reduse în 2010
Politicăo zi înainte

Militarii ar putea beneficia de majorarea plafonului lunar al pensiilor neimpozabile, după ce Nicolae Ciucă i-a adresat o solicitare în acest sens ministrului Finanțelor

Socialo zi înainte

Serviciul de Telecomunicații Speciale a implementat funcționalitatea care reduce timpii de acces către serviciul de urgență 112 și oferă o mai bună fiabilitate în localizarea apelurilor de urgență

Politică2 zile înainte

Sebastian Burduja a aprobat ordinul de ministru pentru schema Contractelor pentru Diferență: „Lansăm prima licitație din cadrul schemei CfD, care va susţine dezvoltarea de proiecte fotovoltaice cu o capacitate de 500 MW şi proiecte eoliene onshore de 1.000 MW”

Social2 zile înainte

Mai multe licee și o școală din București vor fi monitorizate de polițiștii locali pe tot parcursul anului școlar 2024-2025

Politică2 zile înainte

Nicolae Ciucă și-a lansat cartea „În slujba țării”. Povestea sa de viață, de pe frontul militar pe scena politică

Facebook

Articole Populare