Prezentă în România de peste 20 de ani, compania HS Timber Group duce mai departe vechea tradiție locală a prelucrării lemnului.

La Comănești, după falimentul combinatului de stat imediat după Revoluția din decembrie 1989, tradiția recunoscută a prelucrării lemnului a fost salvată și continuată prin investiția de peste 35 de milioane de euro a HS Timber Group. Tehnologiile de vârf utilizate au făcut ca fabrica HS Baco Panels din Comănești să devină cea mai mare fabrică de panel într-un singur loc din lume.

Aici nu se pierde nimic din cheresteaua care intră pe poarta fabricii. Chiar dacă lemnul de calitate inferioară nu ar putea fi valorificat în alte locuri, acesta se transformă la Comănești în materiale folosite în industria mobilei, a designului interior sau a construcțiilor.

De la preluarea în 2010 de către HS Timber Group, fabrica de la Comănești și-a triplat capacitatea de producție și și-a dublat forța de muncă. Deși în anii 90, șomajul era uriaș în Comănești și nimeni nu mai spera să poată fi salvată vreo secție a combinatului, HS Group a reușit imposibilul.

Astăzi, HS Baco Panels este unul dintre cei mai mari angajatori din județul Bacău și asigură peste 700 de locuri de muncă pentru oamenii din comunitate și din zonele limitrofe. Pentru unii angajați, aceasta a fost șansa să revină în țară după o lungă perioadă în străinătate și de a putea fi acum, în localitatea natală, alături de familie.

Un alt exemplu Fabrica de la Reci, din județul Covasna, care își produce toate resursele intern, inclusiv cele energetice. Iar în acest lanț responsabil de producție s-a făcut, de-a lungul timpului, o investiție de 175 de milioane de euro. Astfel, eficiența este pe primul loc când vine vorba despre prelucrarea lemnului, iar cei circa 600 de oameni care lucrează în fabrică se bucură de noile tehnologii care îi ajută să își facă mai bine treaba. Unii dintre ei fac parte din familii care lucrează în fabrici de generații și lasă moștenire pasiunea pentru prelucrarea lemnului.

Prin investiții constante în echipamente, utilaje și oameni, HS Timber Group a reușit să ducă mai departe vechea tradiție locală a prelucrării lemnului și să facă o schimbare reală în comunitățile în care activează.

Despre HS Timber Group

HS Timber Group este una dintre cele mai puternice companii care continuă tradiția prelucrării lemnului în România. Compania a investit în unități noi de producție în localități cu tradiție în acest domeniu sau a preluat ce mai rămăsese din mari combinate de prelucrare a lemnului distruse după 1989, cum este cazul celui de la Comănești, județul Bacău, salvând astfel nu doar o capacitate industrială locală, ci și sute de locuri de muncă.

Prezentă în Reci (Covasna), Comănești (Bacău) și Rădăuți (Suceava) și oferind locuri de muncă atât oamenilor din comunitate, cât și multora din localități aflate pe o raza de peste 20 de kilometri, HS Timber reprezintă pentru unii localnici modul în care își câștigă existența de mai bine de un deceniu.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat că a virat fonduri nerambursabile în valoare de 154,4 miloane de euro în conturile a 310.262 fermieri, pentru intervențiile de mediu și climă, potrivit news.ro.

„Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a virat fonduri nerambursabile în valoare de 154,4 milioane de euro (154.484.414 €) în conturile a 310.262 de fermieri, beneficiari unici ai intervenţiilor de mediu şi climă din Planul Strategic 2023 – 2027. Din această sumă, 131,2 milioane de euro reprezintă contribuţia Comisiei Europene prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 23,2 milioane de euro sunt asigurate de la bugetul de stat”, a anunțat AFIR.

Fermierii au primit 154 milioane de euro de la AFIR

Plăţile au fost efectuate de către AFIR în cadrul Campaniei de plăţi în avans 2024, demarată după data de 16 octombrie 2024 şi sunt aferente intervenţiilor DR-01 (Agro-mediu şi climă pe pajişti permanente), DR-09 (Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană), DR-10 (Zone afectate de constrângeri naturale semnificative) şi DR-11 (Zone afectate de constrângeri naturale specifice) din Planul Strategic 2023 – 2027 (PS 2027).

AFIR a transferat în conturile fermierilor 44,6 milioane de euro pentru intervenţii de agro-mediu şi climă pe pajişti permanente. De asemenea, AFIR a plătit cumulat 109,9 milioane de euro, acestea fiind sume compensatorii pentru zone afectate de constrângeri naturale în zona montană, pentru zone afectate de constrângeri naturale semnificative şi pentru zone afectate de constrângeri naturale specifice.

Conform cadrului procedural, AFIR efectuează plăţile către fermieri după ce primeşte de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) un centralizator în care sunt menţionaţi beneficiarii propuşi spre plată prin intervenţiile de mediu şi climă. După validarea de către AFIR a centralizatorului primit şi după deschiderea fondurilor de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fluxul procedural este continuat de AFIR prin efectuarea plăţilor cuvenite către beneficiari.

Fondurile sunt destinate implementării şi susţinerii intervenţiilor de mediu şi climă pentru care AFIR face plata în conturile fermierilor, conform Acordului de delegare pentru implementarea intervenţiilor din cadrul Planul Strategic 2023 – 2027, finanţate din FEADR şi de la bugetul de stat, gestionate prin Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS).

Hidroelectrica a făcut recepția lucrărilor de retehnologizare pentru hidroagregatul nr. 5 (HA5) din cadrul Centralei Hidroelectrice Stejaru prin retehnologizare, potrivit unui comunicat al companiei citat de Economica.net.

Puterea HA5 a crescut de la 50 MW la 54,126 MW, marcând astfel un progres important în procesul de modernizare al uneia dintre cele mai importante hidrocentrale ale României.

Valoarea investiției se ridică la 61,7 milioane de lei

Valoarea investiției pentru HA5 și instalațiile aferente este de 61,7 milioane de lei, din care costurile efective pentru retehnologizarea hidroagregatului au fost de 51,5 milioane de lei.

Lucrările au fost realizate de către Hidroserv, compania suport a Hidroelectrica, care beneficiază de o experiență vastă de peste 55 de ani în domeniul hidroenergetic, potrivit comunicatului.

Hidroelectrica precizează că în anul 2020 a fost retehnologizat HA 6, obținându-se, de asemenea, o creștere a puterii instalate la 54,126 MW. Hidrocentrala Stejaru, cu o capacitate instalată inițială de 210 MW, se află în plin proces de modernizare, care include înlocuirea echipamentelor vechi și implementarea unor tehnologii inovatoare, de ultimă generație. După punerea în funcțiune a HA6 și HA5, puterea instalată a CHE Stejaru este de 218,25 MW, aceasta urmând să crească în viitor prin retehnologizarea celor patru turbine Francis verticale care au, la acest moment, o putere de 27,5 MW.

„Finalizarea lucrărilor de retehnologizare a Hidroagregatului 5 de la CHE Stejaru reprezinta pentru Hidroelectrica un pas înainte semnificativ în procesul nostru de modernizare și eficientizare a capacităților de producție.

Acest proiect complex reconfirmă angajamentul nostru de a investi în infrastructura energetică strategică a României, utilizând cele mai noi tehnologii pentru a asigura performanță, fiabilitate și sustenabilitate. Creșterea capacității instalate a HA5 la 54,126 MW contribuie direct la consolidarea poziției Hidroelectrica ca lider în producția de energie verde din România.

Suntem conștienți de importanța acestor proiecte nu doar pentru compania noastră, ci și pentru sistemul energetic național. Modernizarea CHE Stejaru nu este doar o investiție într-un activ existent, ci și o investiție în viitorul energetic al țării noastre.

Doresc să mulțumesc echipei Hidroelectrica, partenerilor noștri și tuturor celor implicați pentru munca, dedicarea și efortul depus. Prin astfel de proiecte demonstrăm că Hidroelectrica este pregătită să răspundă provocărilor viitoare și să contribuie activ la o tranziție energetică durabilă, în beneficiul României”, a declarat Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica.

Hidrocentrala Stejaru, cunoscută și sub numele de Hidrocentrala „Dimitrie Leonida,” este situată pe râul Bistrița, la aproximativ 15 km de barajul Izvoru Muntelui. Proiectul a început și a fost finalizat în anii 1950, iar centrala a fost pusă în funcțiune în 1960. Este cea mai mare hidrocentrală din România și un punct de reper în hidroenergetica românească.

Barajul Izvoru Muntelui, asociat hidrocentralei, este un baraj de beton cu o înălțime de 127 metri și o lungime de 435 metri. Lacul de acumulare format, cunoscut și sub denumirea de Lacul Bicaz, are un volum de 1.230 milioane de metri cubi și o suprafață de 32,6 km², fiind cel mai mare lac artificial din România.