
Florin Cîțu va câștiga detașat confruntarea cu Ludovic Orban. Iată si de ce
Florin Cîțu va câștiga detașat confruntarea pentru că este prim ministrul PNL în funcție, pus de Klaus Iohannis, care nu va schimba niciodată un om format în America, cu cariera profesionala dovedita, ca sa-l pună înapoi pe Orban, înconjurat de corupți și demisionat după pierderea alegerilor de către PNL.
Ludovic Orban rămâne veșnicul bugetar numit politic toata viața lui, format in anii tranziției, lângă Dinu Patriciu, pentru care orice era de vânzare.
Florin Cîțu e mai vechi in PNL decât spun adversarii sau din tabăra Orban. Florin Cîțu e cunoscut in cercurile liberale de aproape 20 de ani, încă se când le vorbea membrilor PNL la seminariile de partid despre beneficiile taxării reduse. A crescut treptat, nu a fost pus pe o funcție după ce a deschis in prima zi ușa unui sediu PNL. Ceea ce nu se poate spune despre mulți dintre cei promovați pe funcții de Ludovic Orban: Ionel Dancă, Ion Ștefan, Violeta Alexandru și alții.
Cât despre Ludovic Orban și declarațiile sale de sacrificiu în numele PNL, e bine de reamintit că însuși Orban e venit în PNL prin fuziunea prin absorbție cu PL93 al lui Dinu Patriciu prin 97-98.
Totuși, si educația si parcursul profesional sunt un punct major de diferențiere intre cei doi. Florin Cîțu, fără tata de la Securitate, ca Orban, reușește si pleacă la studii in America la începutul anilor 90, la câțiva ani după ce Ludovic Orban terminase facultatea de construcții de mașini de la Brașov. Orban ocupă funcții minore numite politic, Cîțu lucrează în bănci mari, inclusiv la Banca Națională a Noii Zeelande.
Florin Cîțu va câștiga detașat și pentru că Ludovic Orban seamănă tot mai mult cu Liviu Dragnea
Ludovic Orban este învechit in apucături si nici nu pare sa dea vreun semn ca a înțeles asta. Obsesia de control dusa la paroxism, ca si la Dragnea, l-a făcut sa predea la negocieri funcții cheie din care PNL chiar putea sa facă la guvernare ce promisese in campanie, adică sa dezvolte Romania. PNL nu e chiar monolit intru adorarea fără limite a liderilor si mai sunt încă mulți liberali care știu ce înseamnă politic sa predai ministere ca Transporturile, Fondurile Europene sau Dezvoltarea Regionala.
Iar pe primarii PNL, pe care Ludovic Orban ii invoca foarte mult in acesta campanie, chiar nu ai cum sa ii păcălești. Oamenii au înțeles exact: politicile de dezvoltare sunt oriunde altundeva numai la marele Partid Liberal, nu.
N-a fost însă nici aceasta predare a ministerelor economice cheie cea mai mare greșeală a lui Ludovic Orban. A fost doar ultima dintr-un lung șir de erori, care l-au arătat in realitate mai aproape de Dragnea si apucăturile pesediste decât de orice idee de liberalism.
Anturajul lui Orban, contaminat de suspiciuni majore de corupție
Pentru cei avizați, un an cu Orban la Palatul Victoria a fost revelator pentru ce știe si ce poate face Orban pentru Romania. Tot șmenuri cu patroni de televiziune, doar aranjamente pe colț de masa cu toți corupții din PNL si din afara acestuia.
Nicio intenție de reforma, nicio intenție de a plasa oameni noi in agenții si companii de stat. Dimpotrivă, o întreaga liota de interese personale a fost propulsata pe cele mai bănoase funcții. Prăduirea agențiilor si a companiilor de stat fix ca pe vremea lui Liviu Dragnea. Afacerea pandemiei, de sute de milioane de euro pe măști si alte consumabile a venit mănușa pentru Orban si grupul de consilieri mufati la banul public. Când numirile pe posturi bănoase si când banii de pandemie erau alocați cu știința si aprobarea celebrului consilier Costel Barbu, zis Bitanu, le-a fost clar tututor, probabil chiar si lui Iohannis, ca Orban si-a atins limitele. Cu Ion Stefan, Ionel Danca si Costel Barbu, n-ai ce reforme sa faci in Romania. Cum a condus Guvernul, la fel a condus Orban si PNL-ul. Aceeași gașcă: Orban, Bitanu, Ion Stefan si încă vreo câțiva.
E greu să spui că soarta nu i-a fost favorabilă lui Orban. Klaus Iohannis l-a pus premier, Raluca Turcan i-a negociat ca lider de grup voturile pentru căderea guvernului Dăncilă, Rareș Bogdan i-a câștigat europarlamentarele.
Pe munca multora, cunoscuți sau mai puțin cunoscuți, s-a cocoțat Orban în ultimii ani. Așadar, afirmația că el a adus PNL la guvernare este probabil cea mai mincinoasă afirmație, care a și făcut ca mulți susținători sau aliați de-ai lui Orban să îl abandoneze și să încline balanța în favoarea lui Florin Cîțu, actualul premier și în mod cert viitorul premier și președinte al PNL.
Politică
Cum au ajuns mafioții să dicteze în piața lemnului, susținuți de politicile ciudate ale RNP Romsilva

Un recent studiu Fordaq arată că „exact în perioada de maxim a cererii pe piețele internaționale, RNP- Romsilva a gâtuit oferta de resursă prin restrângerea ofertei de lemn pe picior și incapacitatea de a pune proporțional mai mult lemn fasonat pe piață”. Efectele sunt devastatoare, atât la nivel de consumator, care plătește acum triplu pe un metru cub de lemn de foc, cât și la nivelul industriei lemnului, unde numeroase fabrici sunt obligate să tragă obloanele, sau în cazuri mai bune, să facă doar reduceri de personal sau să se relocheze în alte țări. Mai mult, România a rata șansa de a deveni un jucător internațional important, pierzând în fața politicilor constructive ale polonezilor, arată o anchetă a NewsTrack.ro, care prezintă situația plecând de la ceea ce se întâmplă în teren, adică „în pădure”, unde mafiile locale sunt stăpâne și au ajuns să dicteze în piață, până la politica distructivă, lipsită de viziune a RNP- Romsilva.
Originea dezastrului este în pădure, iar unul dintre cei mai buni cunoscători ai fenomenului este activistul de mediu Tiberiu Boșutar, care de ani și ani de zile se luptă cu mafia lemnului. A acceptat un amplu interviu pentru NewsTrack.ro pentru a explica cum au ajuns mafioții să dicteze în piață.
De ce mafioții plătesc pentru un metru cub de lemn pe picior un preț mai mare decât cel al unui metru cub de cherestea
Înainte de a publica interviul integral, Newstrack.ro prezintă, în contextul studiului Fordaq, dezvăluirile lui Tiberiu Boșutar despre moduul de operare al mafiei lemnului.
„Mecanismul prin care mafia dictează în piață este următorul: firmele din mafiile locale licitează la prețuri pe metru cub de lemn pe picior mai mari decît prețul unui metru cub de cherestea. Normal, în aceste condiții, industria lemnului, fie că vorbim de fabrici de prelucrare, fie că vorbim de fabrici de mobilă, sunt într-o situație disperată.
Cum își permite un SRL cu maxim doi angajați să plătească aceste sume pe care fabricile cu zeci de angajați nu și le permit?! Simplu. Prin înțelegerile cu autoritățile locale, mai bine zis cu pădurarul, SRL-ul plătește un metru cub de lemn pe picior dar pleacă din pădure cu doi sau chiar trei metri în același preț.
Ei au depozitele chiar la ieșirea din drumul forestier și de la punctul de recoltare până la depozit camioanele sunt încărcate cu alți metri cubi peste volumul prevăzut în contract. Așadar, cu prețul pentru un metru cub ei cumpără de fapt patru metri cubi”, explică Tiberiu Boșutar.
Cunoscutul activist spune că în acest mecanism ”pădurarul este cel mai mare dușman al pădurii și al industriei lemnului”. Cea mai recentă dezvăluire care îi susține afirmațiile a fost făcută vineri, 08 iulie, în “cimitirul trist” din pădurile Săpânței (Maramureș), unde Tiberiu Boșutar prezintă într-o înregistrare video „adevărate crime forestiere controlate și susținute tocmai de cei ce se prezintă că ar fi silvicultori”
Unde s-a ajuns
În paralel cu jocurile mafiei care deja dictează prețurile în piață, Fordaq semnalează că „exact în perioada de maxim a cererii pe piețele internaționale, RNP- Romsilva a gâtuit oferta de resursă prin restrângerea ofertei de lemn pe picior și incapacitatea de a pune proporțional mai mult lemn fasonat pe piață”.
Momentul la care face Foprdaq referire este luna martie, când:
- Statele Unite devin principala piață a exporturilor de cherestea de rășinoase din România, cu peste 65 000 mc exportați în martie 2022, o creștere de 169 % față de martie 2021.
- prețul mediu de export in martie 2022: 358 euro/mc, mai ridicat în Statele Unite și Japonia, sub medie în Orientul Mijlociu și mult mai mic în Nordul Africii.
- creșterile medii de preț față de martie 2021 sunt de peste 40 % exprimate în euro ( cursul Euro- RON a fost foarte stabil), exportatorii beneficiind și de creșterea cursului dolarului față de Euro si RON.
Însă, „restrângerea artificială a ofertei de lemn- cauzată de politica RNP Romsilva dar și de blocajele administrative binecunoscute- cum este evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, a condus la creșteri de prețuri de peste 100 % martie 2022 / martie 2021 la cvasitotalitatea sortimentelor de lemn pentru industrie, creșteri mult mai mari decât creșterile pe piețele de export”, arată Fordaq.
- restrângerea artificială a ofertei de lemn- cauzată de politica RNP Romsilva dar și de blocajele administrative binecunoscute- cum este evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, a condus la creșteri de prețuri de peste 100 % martie 2022 / martie 2021 la cvasitotalitatea sortimentelor de lemn pentru industrie, creșteri mult mai mari decât creșterile pe piețele de export.
- ceea ce se întâmplă acum în piață este o aterizare dură , atât a piețelor internaționale dar de și mai mare amplitudine a pieței interne, în condițiile acumulării de stocuri care pun presiune pe scăderea prețurilor.
- va urma o perioadă de turbulențe, cu rezilieri de contracte de lemn pe picior, contracte adjudecate la prețuri foarte mari în toamna anului trecut.
- nerealizarea țintelor cantitative de valorificare a lemnului sub formă fasonată de către RNP- Romsilva va obliga Regia să ofere aceste cantități în piață ca lemn pe picior.
Concluziile studiului sunt amare:
Anul 2022 ar fi putut fi un an excepțional pentru industria lemnului din România, dacă ar fi fost valorificate oportunitățile oferite de piețele internaționale – cerere și prețuri maximale, inclusiv relocarea de facilități de producție și reorientare de comenzi din Ucraina și Rusia, care ar fi putut fi captate de România.
În loc de performanțe economice, avem o furtună perfectă: prețuri nesustenabile ale resursei de lemn în România, deficit artificial de resursă, stocuri la prețuri foarte mari, sectorul de exploatare blocat în contracte prin licitații adjudecate la prețuri foarte mari.
Piața lemnului din România de dovedește din nou foarte rigidă, puțin capabilă de a urmări oportunitățile date de piețele internaționale. Evoluand chiar contratimp, așa cum a facut-o mai mereu în ultimii 3-4 ani, sub imperiul unor decizii administrative arbitrare.
Este greu de anticipat care vor fi noile nivele de echilibru, cât de amplă va fi recesiunea care se profilează.
Sunt segmente ale pieței care sunt la nivele maximale, în special lemnul pentru energie, lemnul de foc, peleții. Cererea totală este încă puternică.
Politică
Raluca Turcan, despre programul Masă la Școală: Epopeea unui proiect bun pentru oameni făcut foarte-foarte greu!

Deputatul PNL, Raluca Turcan, prezintă într-o postare pe Facebook eforturile depuse începând cu 2016, pentru a implementa programul Masă la Școală, un program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici.
“Programul Masă la Școală este doar unul dintre proiectele cu care “am fost dată afară pe ușă, dar am intrat înapoi pe geam”!!!
Când l-am inițiat prima dată, comentariile au fost de genul “o nouă pomană”, “nu sunt bani”, “nu ajută la nimic” etc.
Studiile pe care însă le aveam eu pentru acest program, aplicat în multe alte țări, îmi demonstrau că aceasta este o măsură eficientă pentru reducerea abandonului școlar și creșterea performanței școlare.
Ca atare, nu m-am lăsat. Îmi aduc aminte, ca și ieri, că prima discuție am avut-o cu Dacian Cioloș, care era premier. El m-a trimis la Cristian Ghinea, care era responsabil de fonduri europene în guvernul tehnocrat și mi-a zis că nu se poate face pe fonduri europene. Apoi alte și alte discuții, dezbateri și dintr-un proiect care putea fi prioritate naționala din 2016, cu fonduri europene, așa cum se finanțează și acum, am găsit sprijin și interes la secretarul de stat din Ministerul Educației – Monica Anisie.
Am început cu un program-pilot de 50 școli.
Apoi, când am fost vicepremier am extins acest program, alături de ministrul educației, Monica Anisie – la 150 de școli.
Împreună cu ministrul fondurilor europene, Marcel Bolos, am găsit 30 de milioane de euro, care au permis transformarea lui, dintr-un proiect-pilot, într-unul cu adresabilitate largă. A venit pandemia…
Astăzi, guvernul Ciucă s-a decis să aloce finanțare, bani identificați tot de Marcel Boloș, prin PNRR, prin programul de reducere a abandonului școlar. Anul acesta programul se va extinde către 300 de școli. Va crește și tariful unui meniu zilnic, de la 10 la 15 lei. Acest proiect va beneficia de suma de un miliard de euro pentru următorii 5 ani. De el vor beneficia aproape un milion de copii.
Acum, după 6 ani de eforturi, toată lumea spune că este un program bun, necesar, util. De altfel, programul Masă la Școală a fost trecut în programele de guvernare scrise de fiecare partid politic în campaniile electorale, dar a fost uitat imediat după ce și-au împărțit funcțiile în Guvern. Era util doar pe hârtie, doar pentru a atrage voturi. Însă unii au continuat să bată la uși închise.
Dacă nu aveam perseverența și puterea de a trece peste ușile trântite în nas și peste zâmbetele ironice, am fi ajuns oare aici?
Am scris aceste rânduri ca să se înțeleagă mai bine ce înseamnă drumul de la idee la proiect generalizat în România.
Mulțumesc tuturor partenerilor și celor care au crezut de la început în acest program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici”, scrie Raluca Turcan, pe Facebook.
Politică
Iohannis a subliniat importanţa Consiliului European şi a Summitului NATO din această lună, la întâlnirea cu ambasadorii statelor UE

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care a subliniat că atât reuniunea Consiliului European, cât şi Summitul NATO din această lună vor reprezenta repere importante în ceea ce priveşte abordarea agendei europene şi globale complexe, marcate de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia la nivel politic, economic şi social.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii, cu prilejul încheierii, la finalul lunii iunie, a Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, au fost abordate, în principal, temele de actualitate care se vor afla pe agenda reuniunii Consiliului European din 23-24 iunie, respectiv evoluţiile de securitate şi sprijinul acordat Ucrainei, cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, situaţia economică, precum şi relaţiile Uniunii Europene cu Balcanii de Vest.
Au fost prezentate principalele obiective urmărite la viitorul Summit NATO de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie.
Preşedintele Iohannis a evocat deciziile cruciale care vor trebui adoptate cu prilejul Summitului NATO de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe întregul Flanc Estic, în mod unitar şi pe termen lung, şi abordarea ambiţioasă în formularea Noului Concept Strategic, care să reflecte noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele.
De asemenea, Iohannis a exprimat susţinerea fermă a ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă.
Totodată, preşedintele României s-a referit la rezultatele recentei vizite efectuate la Kiev, alături de preşedintele francez, Emmanuel Macron, de cancelarul german, Olaf Scholz, şi de premierul italian, Mario Draghi, subliniind că acesta a fost un demers comun, prin care s-a reafirmat unitatea europeană şi angajamentul european solid pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, în multiple planuri.
Iohannis s-a referit şi la discuţiile substanţiale avute cu acest prilej cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-au axat pe modalităţi concrete de a ajuta în continuare Ucraina în faţa agresiunii ruse, de a sprijini efortul de reconstrucţie, ulterior restabilirii păcii, şi cel în plan logistic în ceea ce priveşte exporturile de cereale.
În context, Iohannis a evidenţiat sprijinul constant al ţării noastre pentru Ucraina, încă din primele zile ale agresiunii ruse.
„S-a referit, în acest sens, la ajutorarea celor peste 1,25 de milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontierele României de la începutul războiului, la mecanismele de integrare pe piaţa forţei de muncă şi în domeniul educaţiei puse la dispoziţia refugiaţilor ucraineni, la Centrul logistic internaţional pentru distribuţia asistenţei umanitare de la Suceava, precum şi la eforturile de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina către pieţele internaţionale, prezentând măsurile recente adoptate de România”, se arată în comunicat.
Totodată, preşedintele a reiterat necesitatea continuării sprijinului statelor membre UE pentru Republica Moldova, ţară profund afectată de războiul din Ucraina, în acest sens exprimându-şi speranţa că, prin Conferinţa Donatorilor pentru Republica Moldova, pe care România o va găzdui în luna iulie, se va reuşi mobilizarea unui important sprijin financiar pentru această ţară.
Un subiect de interes particular a vizat cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, context în care şeful statului român a salutat Opiniile publicate recent de Comisia Europeană, care recomandă recunoaşterea perspectivei celor trei state de a deveni membre UE, precum şi acordarea statutului de candidat pentru Ucraina şi R. Moldova, cu înţelegerea îndeplinirii anumitor paşi.
De asemenea, preşedintele României a subliniat necesitatea de a continua angajamentul faţă de avansarea politicii de extindere, în acord cu meritele proprii, pentru candidaţii care se află deja în acest proces.
În acest sens, Iohannis a reiterat sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, menţionând că organizarea reuniunii liderilor UE-Balcanii de Vest, din 23 iunie, este un moment oportun pentru reafirmarea angajamentului clar şi activ al UE faţă de regiune, ca abordare geopolitică, într-un context dificil.
În cadrul întâlnirii, preşedintele României a abordat şi perspectivele economice la nivel european, cu accent pe importanţa adoptării şi implementării unor măsuri rapide şi coordonate, dând exemplu actuala propunere a Comisiei Europene RepowerEU, menită să stimuleze investiţiile în sectorul energetic, în strânsă corelare cu cele din PNRR.
-
Lifestyle1 an înainte
Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta. Discret, este adoptat de tot mai mulți români cu bani
-
Business1 an înainte
De ce este atât de important canalul Suez – aorta comerțului dintre Europa și Asia
-
Lifestyle1 an înainte
Un sfat vital din partea medicilor: pentru o viață sănătoasă, dormiți mai mult de 6 ore pe noapte
-
Lifestyle1 an înainte
În sfârșit te întorci la birou. Cum te vei îmbrăca?