Connect with us

Publicat cu

pe

Cu discreția tipică locului, Sibiul își ia ușor ușor revanșa după ce a fost ignorat de guvernul Cioloș sau după ce a fost în mod repetat umilit vreme de 3 ani de Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă.

Klaus Iohannis lucrează îndeaproape cu Guvernul PNL pentru a accelera proiecte de multe miliarde de euro pentru dezvoltarea Sibiului.

Atfel, câteva mutări pe tabla de șah transformă Sibiul în noul pol de dezvoltare al Transilvaniei, cu investiții de miliarde de euro în câteva domenii strategice: militar, infrastructură de transport, alimentare cu apă, sănătate și educație.

Cu un șomaj aproape zero, Sibiul are nevoie de forță de muncă pentru a acoperi necesarul de 15.000 de locuri de muncă pe care investițiile derulate în prezent le vor crea.

Astfel, pe linie militară, Sibiul va deveni probabil garnizoana de elită a țării, după deschiderea Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, o foarte importantă bază NATO. Circa 120 de milioane de euro sunt investițiile eșalonate pe patru ani și care vor însemna construcții pe 4 hectare de teren situate pe Calea Dumbrăvii din Sibiu. Între 400 și 500 de ofițeri NATO se vor reloca permanent în Sibiu, mulți dintre ei cu familiile, pentru a planifica apărarea flancului de sud est al NATO. Se estimează că prin crearea Comandamentului la Sibiu, alte cel puțin 300 de locuri de muncă vor fi create. Împreună cu măsurile pentru consolidarea și creșterea Academiei Forțelor Terestre, venirea Comandamentului NATO la Sibiu, reprezintă o altă decizie politică luată la nivelul CSAT care va ancora și mai puternic Sibiul în galeria orașelor NATO de top din Europa. Și aici, Klaus Iohannis a punctat perfect în favoarea Sibiului, cu discreție și eficiență, într-un plan menit să dezvolte Sibiul pe termen lung.

În tăcere și fără ca multă lumea să observe, sume de ordinul miliardelor de euro sunt investite în dezvoltarea Sibiului. Dacă proiectele demarate acum sunt continuate de un nou guvern care să lucreze în parteneriat cu președintele Iohannis, Sibiul va deveni, de departe, cel mai modern oraș al României. Astfel, spitalul regional de urgență, centura ocolitoare sud a Sibiului, varianta ocolitoare Mediaș, plus cele două mari proiecte de modernizare a alimentarii cu apă, Sibiu și Târnava Mare, nu doar că vor da de lucru pentru zeci de firme din județ și vor crea sute de noi locuri de muncă, ci vor aduce infrastructura din Sibiu la cele mai înalte standarde. Doar aceste ultime 4 proiecte înseamnă investiții pe fonduri UE de cel puțin 1 miliard de euro. Împreună cu Klaus Iohannis, prin Raluca Turcan, PNL este singurul partid care a făcut din dezvoltarea Sibiului o prioritate. Vicepremierul Raluca Turcan l-a adus pe Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș de mai multe ori la Sibiu pentru a verifica și accelera proiectele, atât în municipiul Sibiu cât și în mai multe localități din județ. În parteneriat cu Guvernul PNL, și la Consiliul Județean, mobilizarea este maximă pentru atragerea fondurilor europene. Cu Raluca Turcan la Guvern, Președinta Consiliului Județean, Daniela Câmpean, a primit sprijinul Guvernului pe toate proiectele de interes. Revenind la Guvern, ministerul Transporturilor a accelerat munca la autostrada Sibiu-București. Nu în ultimul rând, prin lansarea licitației pentru cel mai important segment al autostrăzii Sibiu – București, Cornetu-Tigveni, lung de 37,4 km, și care va costa între 1-1,2 miliarde de euro, ne arată că acolo sus cineva face demersuri pentru grăbirea lucrărilor, care au stagnat complet în vremea guvernelor Cioloș și Dăncilă.

În plus, zeci de localități din județ au primit bani de la Guvern pentru proiecte de dezvoltare locală. Alte zeci de milioane de euro sunt investite din sudul până în nordul județului.

Iar proiectele de investiții în dezvoltarea Universității Lucian Blaga vorbesc, de asemenea, de la sine. Vicepremierul Raluca Turcan l-a adus din nou pe ministrul Fondurilor Europene la Sibiu, iar proiectele sprijinite de Guvern sunt menite să facă din Universitatea Lucian Blaga un adevărat pol de dezvoltare a Sibiului.

Astfel, vor fi finanțate: construcția unei ferme didactice pentru Facultatea de Științe Agricole în localitatea Rusciori, Comuna Șura Mică, județul Sibiu” – peste 3,9 milioane Euro; construcția noului sediu al Departamentului de Teatru din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu, în valoare de 3,8 milioane Euro; „Profesionalizarea carierei didactice” – ULBS coordonează un consorțiu compus din trei universități, proiect în valoare de aproximativ 28 milioane euro.

Alte proiecte vizează construirea unui complex sportiv al ULBS în valoare 17 milioane Euro și creearea Centrului de simulare în medicină și modernizarea unui cămin studențesc – estimativ 14-15 milioane euro.

Parteneriatul dintre Președintele Klaus Iohannis și Guvernul Partidului Național Liberal este cea mai mare șansă la dezvoltare pe care Sibiul a avut-o în ultimii 30 de ani.

După ce a fost ignorat de guvernul Cioloș și de guvernele PSD, a venit rândul Sibiului să își ia revanșa.

Din punct de vedere economic, prin aceste investiții de mai multe miliarde de euro în dezvoltarea Sibiului, cel puțin 15.000 de noi locuri de muncă vor fi create în județul Sibiu în următorii 4 ani.

Politică

În sfârșit, Guvernul face mai simplă activitatea firmelor mici. Sute de mii de firme vor beneficia de propunerile ministrului Muncii, Raluca Turcan

Publicat cu

pe

Angajaţii microîntreprinderilor cu cel mult 9 salariaţi nu vor mai fi obligaţi să completeze sau să semneze fişa postului, foaia de prezenţă şi regulamentul intern, în urma ordonanţei de urgenţă adoptate miercuri de Guvern, a anunţat ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan.

Obligativitatea completării celor trei tipuri de documente va rămâne valabilă doar în cazul în care salariatul va solicita în scris acest lucru, a adăugat ministrul Muncii.

„În şedinţa de Guvern de astăzi au fost adoptate 4 ordonanţe de urgenţă care ţin de resortul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Prima se referă la debirocratizarea microîntreprinderilor cu până la 9 angajaţi. (…) Prin măsurile adoptate astăzi am reuşit să eliminăm anumite sarcini administrative inutile. De prevederile acestei ordonanţe de urgenţă vor beneficia aproximativ 450.000 de microîntreprinderi, iar conţinutul acestei ordonanţe de urgenţă conduce practic la o gură de oxigen pentru angajatorii care de multe ori se simţeau sufocaţi de numărul de hârtii pe care trebuiau să le completeze pentru angajaţii pe care îi aveau. De aceea, fişa postului, foaia de prezenţă şi regulamentul intern vor putea fi completate sau respectate verbal, existând obligativitatea existenţei acestora în scris doar dacă angajatul solicită acest lucru în scris. Aşadar se elimină fişa postului, fişa de prezenţă şi regulamentul intern, iar acestea rămân valabile doar la solicitarea în scris a angajatului către angajator”, a afirmat Raluca Turcan, la finalul şedinţei de Guvern, conform Agerpres.ro.

Ordonanţa de urgenţă adoptată miercuri de Guvern modifică şi completează Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, potrivit unui comunicat remis miercuri de Ministerul Muncii.

Ministrul de resort a argumentat această măsură prin faptul că microîntreprinderile cu maxim 9 angajaţi au costuri mari la capitolul activităţi administrative.

„Microîntreprinderile cu până la 9 salariaţi sunt cele mai afectate de lipsa de personal calificat în domeniile economic, juridic sau resurse umane, adică cele care desfăşoară activităţi de natură administrativă. Costurile sunt şi ele mari, birocraţia este excesivă, dacă ne raportăm la dimensiunea acestor societăţi, astfel că reducerea sarcinilor administrative inutile poate sprijini potenţialul microîntreprinderilor de a menţine locuri de muncă, mai ales în actualul context epidemiologic”, a adăugat Raluca Turcan, citată în comunicat.

Citește mai departe

Politică

Ministrul Muncii, despre evaluarea asistaților sociali: multe nereguli, dar și mii de persoane cu nevoi speciale care scăpau statisticilor

Publicat cu

pe

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a anunțat marți la finalul evaluării naționale a acordării venitului minim, că mii de persoane cu nevoi speciale scăpau statisticilor oficiale până la ancheta derulată de minister la nivel național.

Ancheta sociala a Ministerului Muncii a scos la iveala sute de nereguli

Astfel, inspecția socială a stabilit că un număr de 267 persoane cu afecțiuni de sănătate grave nu beneficiau de măsuri de protecție specială pentru persoane cu dizabilitate/invaliditate.

Anchetele sociale, obligatorii prin lege, fuseseră suspendate de la implementare în ultimii doi ani, fără vreo explicație, însă Raluca Turcan a decis derularea lor pentru a se inventaria starea reală a asistenței sociale la nivel național.

De asemenea, potrivit Ralucăi Turcan, echipele Ministerului Muncii au identificat 10 copii fără certificate de naștere. Cu alte cuvinte, copii care oficial, în acte, nu existau și cu care se putea întâmpla orice. Ministerul a dispus remedierea de urgență a situației prin întocmirea actelor de identitate pentru copii.

Potrivit ministrului, alți 2091 copii aflați în familiile beneficiare de VMG care erau neșcolarizați, au abandonat cursurile școlare sau se aflau în risc de abandon școlar. De asemenea, au fost dispuse măsuri în acest sens, la nivel local. Alți 15 copii cu probleme de sănătate care nu erau  cuprinși în învățământul special. Și pentru aceștia au fost dispuse măsuri.

Citește mai departe

Politică

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, dezvăluie dimensiunea tragediei sociale din România: 170 000 de persoane primesc venit minim garantat, cu care hrănesc 413 000 de persoane

Publicat cu

pe

Ministrul Muncii și Protecției Sociale a dezvăluit, într-o postare pe pagina de Facebook, numărul total al beneficiarilor reali ai venitului minim.

Astfel, aceștia sunt în număr de peste 413 000, din care 257 000 sunt adulți, dintre care 120 000 sunt persoane apte de muncă, 32 000 au vârsta peste 65 de ani și 156 000 sunt copii, iar dintre aceștia 55 000 au vârsta sub 7 ani.

Ministerul va începe o campanie națională de evaluare a beneficiilor de asistență socială, cu obiectivul de a sprijini persoanele apte muncă să își găsească un loc de muncă și, pe de altă parte, să ajute suplimentar copiii și bătrânii.

Cei apți de muncă beneficiari de venit minim dar care nu au încă un loc de muncă vor fi solicitați să depună muncă pentru comunitatea locală.

Evaluarea beneficiarilor de venit minim, obligatorie prin lege la fiecare 6 luni, nu a mai fost făcută în România de 2 ani.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale a rugat echipele care vor face evaluarea pe teren să aibă o abordare “empatică”, pentru că multe dintre familiile beneficiare de ajutor social se confruntă cu situații dramatice.

Raluca Turcan a mai spus că din moment ce 30% din locurile de muncă existente la nivel național sunt pentru necalificați, obiectivul este oferirea de sprijin pentru obținerea unei calificări prin acces la cursuri de formare.

“Un loc de muncă înseamnă la vârsta activă, un salariu și la bătrânețe, o pensie – adică un nivel de trai mai bun decât cel oferit de ajutorul social”, a mai spus ministrul muncii și protecției sociale.

“O astfel de evaluare națională va asigura premisele unei mai bune calibrări a efortului de ajutor social al statului și va permite identificarea acelor mecanisme care și-au atins limitele și care necesită adaptări pentru a deveni utile unui număr cât mai mare de persoane vulnerabile”, a mai spus Raluca Turcan.

 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare