Connect with us

Publicat cu

pe

Cu discreția tipică locului, Sibiul își ia ușor ușor revanșa după ce a fost ignorat de guvernul Cioloș sau după ce a fost în mod repetat umilit vreme de 3 ani de Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă.

Klaus Iohannis lucrează îndeaproape cu Guvernul PNL pentru a accelera proiecte de multe miliarde de euro pentru dezvoltarea Sibiului.

Atfel, câteva mutări pe tabla de șah transformă Sibiul în noul pol de dezvoltare al Transilvaniei, cu investiții de miliarde de euro în câteva domenii strategice: militar, infrastructură de transport, alimentare cu apă, sănătate și educație.

Cu un șomaj aproape zero, Sibiul are nevoie de forță de muncă pentru a acoperi necesarul de 15.000 de locuri de muncă pe care investițiile derulate în prezent le vor crea.

Astfel, pe linie militară, Sibiul va deveni probabil garnizoana de elită a țării, după deschiderea Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, o foarte importantă bază NATO. Circa 120 de milioane de euro sunt investițiile eșalonate pe patru ani și care vor însemna construcții pe 4 hectare de teren situate pe Calea Dumbrăvii din Sibiu. Între 400 și 500 de ofițeri NATO se vor reloca permanent în Sibiu, mulți dintre ei cu familiile, pentru a planifica apărarea flancului de sud est al NATO. Se estimează că prin crearea Comandamentului la Sibiu, alte cel puțin 300 de locuri de muncă vor fi create. Împreună cu măsurile pentru consolidarea și creșterea Academiei Forțelor Terestre, venirea Comandamentului NATO la Sibiu, reprezintă o altă decizie politică luată la nivelul CSAT care va ancora și mai puternic Sibiul în galeria orașelor NATO de top din Europa. Și aici, Klaus Iohannis a punctat perfect în favoarea Sibiului, cu discreție și eficiență, într-un plan menit să dezvolte Sibiul pe termen lung.

În tăcere și fără ca multă lumea să observe, sume de ordinul miliardelor de euro sunt investite în dezvoltarea Sibiului. Dacă proiectele demarate acum sunt continuate de un nou guvern care să lucreze în parteneriat cu președintele Iohannis, Sibiul va deveni, de departe, cel mai modern oraș al României. Astfel, spitalul regional de urgență, centura ocolitoare sud a Sibiului, varianta ocolitoare Mediaș, plus cele două mari proiecte de modernizare a alimentarii cu apă, Sibiu și Târnava Mare, nu doar că vor da de lucru pentru zeci de firme din județ și vor crea sute de noi locuri de muncă, ci vor aduce infrastructura din Sibiu la cele mai înalte standarde. Doar aceste ultime 4 proiecte înseamnă investiții pe fonduri UE de cel puțin 1 miliard de euro. Împreună cu Klaus Iohannis, prin Raluca Turcan, PNL este singurul partid care a făcut din dezvoltarea Sibiului o prioritate. Vicepremierul Raluca Turcan l-a adus pe Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș de mai multe ori la Sibiu pentru a verifica și accelera proiectele, atât în municipiul Sibiu cât și în mai multe localități din județ. În parteneriat cu Guvernul PNL, și la Consiliul Județean, mobilizarea este maximă pentru atragerea fondurilor europene. Cu Raluca Turcan la Guvern, Președinta Consiliului Județean, Daniela Câmpean, a primit sprijinul Guvernului pe toate proiectele de interes. Revenind la Guvern, ministerul Transporturilor a accelerat munca la autostrada Sibiu-București. Nu în ultimul rând, prin lansarea licitației pentru cel mai important segment al autostrăzii Sibiu – București, Cornetu-Tigveni, lung de 37,4 km, și care va costa între 1-1,2 miliarde de euro, ne arată că acolo sus cineva face demersuri pentru grăbirea lucrărilor, care au stagnat complet în vremea guvernelor Cioloș și Dăncilă.

În plus, zeci de localități din județ au primit bani de la Guvern pentru proiecte de dezvoltare locală. Alte zeci de milioane de euro sunt investite din sudul până în nordul județului.

Iar proiectele de investiții în dezvoltarea Universității Lucian Blaga vorbesc, de asemenea, de la sine. Vicepremierul Raluca Turcan l-a adus din nou pe ministrul Fondurilor Europene la Sibiu, iar proiectele sprijinite de Guvern sunt menite să facă din Universitatea Lucian Blaga un adevărat pol de dezvoltare a Sibiului.

Astfel, vor fi finanțate: construcția unei ferme didactice pentru Facultatea de Științe Agricole în localitatea Rusciori, Comuna Șura Mică, județul Sibiu” – peste 3,9 milioane Euro; construcția noului sediu al Departamentului de Teatru din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu, în valoare de 3,8 milioane Euro; „Profesionalizarea carierei didactice” – ULBS coordonează un consorțiu compus din trei universități, proiect în valoare de aproximativ 28 milioane euro.

Alte proiecte vizează construirea unui complex sportiv al ULBS în valoare 17 milioane Euro și creearea Centrului de simulare în medicină și modernizarea unui cămin studențesc – estimativ 14-15 milioane euro.

Parteneriatul dintre Președintele Klaus Iohannis și Guvernul Partidului Național Liberal este cea mai mare șansă la dezvoltare pe care Sibiul a avut-o în ultimii 30 de ani.

După ce a fost ignorat de guvernul Cioloș și de guvernele PSD, a venit rândul Sibiului să își ia revanșa.

Din punct de vedere economic, prin aceste investiții de mai multe miliarde de euro în dezvoltarea Sibiului, cel puțin 15.000 de noi locuri de muncă vor fi create în județul Sibiu în următorii 4 ani.

Politică

Raluca Turcan, despre programul Masă la Școală: Epopeea unui proiect bun pentru oameni făcut foarte-foarte greu!

Publicat cu

pe

Deputatul PNL, Raluca Turcan, prezintă într-o postare pe Facebook eforturile depuse începând cu 2016, pentru a implementa programul Masă la Școală, un program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici.

“Programul Masă la Școală este doar unul dintre proiectele cu care “am fost dată afară pe ușă, dar am intrat înapoi pe geam”!!!

Când l-am inițiat prima dată, comentariile au fost de genul “o nouă pomană”, “nu sunt bani”, “nu ajută la nimic” etc. 

Studiile pe care însă le aveam eu pentru acest program, aplicat în multe alte țări, îmi demonstrau că aceasta este o măsură eficientă pentru reducerea abandonului școlar și creșterea performanței școlare.

Ca atare, nu m-am lăsat. Îmi aduc aminte, ca și ieri, că prima discuție am avut-o cu Dacian Cioloș, care era premier. El m-a trimis la Cristian Ghinea, care era responsabil de fonduri europene în guvernul tehnocrat și mi-a zis că nu se poate face pe fonduri europene. Apoi alte și alte discuții, dezbateri și dintr-un proiect care putea fi prioritate naționala din 2016, cu fonduri europene, așa cum se finanțează și acum, am găsit sprijin și interes la secretarul de stat din Ministerul Educației – Monica Anisie.

Am început cu un program-pilot de 50 școli. 

Apoi, când am fost vicepremier am extins acest program, alături de ministrul educației, Monica Anisie – la 150 de școli.

Împreună cu ministrul fondurilor europene, Marcel Bolos, am găsit 30 de milioane de euro, care au permis transformarea lui, dintr-un proiect-pilot, într-unul cu adresabilitate largă. A venit pandemia… 

Astăzi, guvernul Ciucă s-a decis să aloce finanțare, bani identificați tot de Marcel Boloș, prin PNRR, prin programul de reducere a abandonului școlar. Anul acesta programul se va extinde către 300 de școli. Va crește și tariful unui meniu zilnic, de la 10 la 15 lei. Acest proiect va beneficia de suma de un miliard de euro pentru următorii 5 ani. De el vor beneficia aproape un milion de copii.

Acum, după 6 ani de eforturi, toată lumea spune că este un program bun, necesar, util. De altfel, programul Masă la Școală a fost trecut în programele de guvernare scrise de fiecare partid politic în campaniile electorale, dar a fost uitat imediat după ce și-au împărțit funcțiile în Guvern. Era util doar pe hârtie, doar pentru a atrage voturi. Însă unii au continuat să bată la uși închise.

Dacă nu aveam perseverența și puterea de a trece peste ușile trântite în nas și peste zâmbetele ironice, am fi ajuns oare aici?

Am scris aceste rânduri ca să se înțeleagă mai bine ce înseamnă drumul de la idee la proiect generalizat în România. 

Mulțumesc tuturor partenerilor și celor care au crezut de la început în acest program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici”, scrie Raluca Turcan, pe Facebook.

Citește mai departe

Politică

Iohannis a subliniat importanţa Consiliului European şi a Summitului NATO din această lună, la întâlnirea cu ambasadorii statelor UE

Publicat cu

pe

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care a subliniat că atât reuniunea Consiliului European, cât şi Summitul NATO din această lună vor reprezenta repere importante în ceea ce priveşte abordarea agendei europene şi globale complexe, marcate de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia la nivel politic, economic şi social.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii, cu prilejul încheierii, la finalul lunii iunie, a Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, au fost abordate, în principal, temele de actualitate care se vor afla pe agenda reuniunii Consiliului European din 23-24 iunie, respectiv evoluţiile de securitate şi sprijinul acordat Ucrainei, cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, situaţia economică, precum şi relaţiile Uniunii Europene cu Balcanii de Vest.

Au fost prezentate principalele obiective urmărite la viitorul Summit NATO de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie.

Preşedintele Iohannis a evocat deciziile cruciale care vor trebui adoptate cu prilejul Summitului NATO de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe întregul Flanc Estic, în mod unitar şi pe termen lung, şi abordarea ambiţioasă în formularea Noului Concept Strategic, care să reflecte noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele.

De asemenea, Iohannis a exprimat susţinerea fermă a ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă.

Totodată, preşedintele României s-a referit la rezultatele recentei vizite efectuate la Kiev, alături de preşedintele francez, Emmanuel Macron, de cancelarul german, Olaf Scholz, şi de premierul italian, Mario Draghi, subliniind că acesta a fost un demers comun, prin care s-a reafirmat unitatea europeană şi angajamentul european solid pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, în multiple planuri.

Iohannis s-a referit şi la discuţiile substanţiale avute cu acest prilej cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-au axat pe modalităţi concrete de a ajuta în continuare Ucraina în faţa agresiunii ruse, de a sprijini efortul de reconstrucţie, ulterior restabilirii păcii, şi cel în plan logistic în ceea ce priveşte exporturile de cereale.

În context, Iohannis a evidenţiat sprijinul constant al ţării noastre pentru Ucraina, încă din primele zile ale agresiunii ruse.

„S-a referit, în acest sens, la ajutorarea celor peste 1,25 de milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontierele României de la începutul războiului, la mecanismele de integrare pe piaţa forţei de muncă şi în domeniul educaţiei puse la dispoziţia refugiaţilor ucraineni, la Centrul logistic internaţional pentru distribuţia asistenţei umanitare de la Suceava, precum şi la eforturile de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina către pieţele internaţionale, prezentând măsurile recente adoptate de România”, se arată în comunicat.

Totodată, preşedintele a reiterat necesitatea continuării sprijinului statelor membre UE pentru Republica Moldova, ţară profund afectată de războiul din Ucraina, în acest sens exprimându-şi speranţa că, prin Conferinţa Donatorilor pentru Republica Moldova, pe care România o va găzdui în luna iulie, se va reuşi mobilizarea unui important sprijin financiar pentru această ţară.

Un subiect de interes particular a vizat cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, context în care şeful statului român a salutat Opiniile publicate recent de Comisia Europeană, care recomandă recunoaşterea perspectivei celor trei state de a deveni membre UE, precum şi acordarea statutului de candidat pentru Ucraina şi R. Moldova, cu înţelegerea îndeplinirii anumitor paşi.

De asemenea, preşedintele României a subliniat necesitatea de a continua angajamentul faţă de avansarea politicii de extindere, în acord cu meritele proprii, pentru candidaţii care se află deja în acest proces.

În acest sens, Iohannis a reiterat sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, menţionând că organizarea reuniunii liderilor UE-Balcanii de Vest, din 23 iunie, este un moment oportun pentru reafirmarea angajamentului clar şi activ al UE faţă de regiune, ca abordare geopolitică, într-un context dificil.

În cadrul întâlnirii, preşedintele României a abordat şi perspectivele economice la nivel european, cu accent pe importanţa adoptării şi implementării unor măsuri rapide şi coordonate, dând exemplu actuala propunere a Comisiei Europene RepowerEU, menită să stimuleze investiţiile în sectorul energetic, în strânsă corelare cu cele din PNRR.

Citește mai departe

Politică

Premierul Ciucă – întrevedere cu preşedintele Emiratelor Arabe Unite

Publicat cu

pe

Premierul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele Emiratelor Arabe Unite (EAU), cu care a discutat despre diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Guvern, prim-ministrul Nicolae Ciucă a efectuat, pe 20 şi 21 iunie, o vizită de lucru în Emiratele Arabe Unite, ocazie cu care a avut o întrevedere, la Abu Dhabi, cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele EAU, şi cu şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, vicepreşedintele şi prim-ministrul EAU.

Discuţiile au vizat dezvoltarea şi consolidarea dialogului bilateral la nivel politic, economic şi sectorial între cele două state. În cadrul întrevederii, au fost abordate teme importante şi prioritare pentru Emiratele Arabe Unite şi pentru România, precum şi subiecte de interes regional şi internaţional, precizează sursa citată.

Principalele teme au vizat proiecte în domeniul energiei, infrastructurii portuare, agriculturii şi IT.

După cum se arată în comunicat, dialogul a stabilit „reperele concrete” pentru soluţii privind diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre şi al embargoului european faţă de livrările ruseşti de petrol şi produse petroliere. Totodată, au fost abordate şi oportunităţile de investiţii în România în domeniul energiei regenerabile, atât off-shore, cât şi on-shore.

Vizita a precedat cea de-a doua sesiune a Comisiei de cooperare între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite care are loc în perioada 21-22 iunie.

Din delegaţia oficială care l-a însoţit pe premierul Nicolae Ciucă în Emiratele Arabe Unite au făcut parte Sorin Grindeanu, viceprim-ministru, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Virgil Popescu, ministrul Energiei, Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţii Cancelariei Prim-ministrului, Paula Cristea, director, Cabinetul prim-ministrului, Iulian Chifu, consilier de stat, şi Dan Carbunaru, secretar de stat, purtător de cuvânt al Guvernului.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare