Connect with us

Publicat cu

pe

Canalul Suez, una dintre cele mai importante căi de transport maritim, a fost deblocat după o săptămână de nopți de lucrări intense, după ce nava Ever Given, care are lungimea de aproximativ 400 de metri, lăţimea de 59 de metri şi gabaritul de peste 200.000 de tone, a rămas de-a latul canalului.

Nava, înregistrată în Panama şi utilizată de compania taiwaneză Evergreen Marine, se deplasa din China spre portul olandez Rotterdam. Situația a dat fiori tututor marilor comercianți ai planetei, dar mai ales Chinei și Rusiei.

Incidentul a venit să intensifice presiunile asupra industriei de transport naval și așa copleșită de pandemia Sars-COV-2 și reordonarea comerțului mondial. Pe fondul temerilor unui blocaj de lungă durată, prețul țițeiului a crescut.

La un secol și jumătate după ce canalul a fost terminat, în 1869, mai mult de 10% din comerțul maritim mondial și o cantitate similară de țiței trec prin căile navigabile de 120 de mile, care leagă Asia de Europa.

Canalul Suez a fost construit cu eforturi uriașe. În 1854, Ferdinand de Lessep, fost diplomat francez l-a convins pe Mohamed Said, viceregele Egiptului, să permită construirea unui canal de transport maritim prin cele 100 de mile de deșert între Africa și Asia. La un an distanță, visul lui Lessep prindea contur. La 20 decembrie 1858, lua ființă Compania Universală a Canalului Maritim Suez. Dar, Marea Britanie, care a privit cu suspiciune influența sporită a Franței în acea regiune, a refuzat oferta de acțiuni și chiar a organizat un boicot care a dus la o lipsă de investitori. Prin urmare, Egiptul a achiziționat 44% din acțiuni.

Construcția a început la 25 aprilie 1859 și a durat zece ani. Canalul Suez a fost deshis oficial în noiembrie 1869 iar in primul an de existență, aproximativ trei sferturi din navele care îl foloseau erau cele britanice.

La mijlocul anilor ’70, Ismail, nepotul lui Said și succesorul la tron, și-a propus să modernizeze Egiptul. Rămas cu datorii masive, acesta a pus la vânzarea acțiunile Canalului Suez. Atunci, Benjamin Disraeli, premier britanic, a cumpărat participația Egiptului pentru 4 milioane de lire sterline, stabilind influența Marii Britanii în funcționarea acestei căi navigabile extrem de importante.

Canalul Suez a oferit Marii Britanii o rută maritimă mai scurtă către Imperiul său. Mai mult, atunci când importanța petrolului a crescut, acesta a oferit o rută maritimă scurtă către câmpurile petroliere din Golful Persic. Prin urmare, Marea Britanie s-a angajat să protejeze canalul. Iar protecția Marii Britanii s-a dovedit a fi vitală în timpul celor două războaie mondiale. La scurt timp după izbucnirea Primului Război Mondial, forțele britanice și indiene au fost trimise pentru a proteja canalul. Turcia, care a intrat în război ca aliat al Germaniei în 1914, a trimis trupe să profite de canal în februarie 1915, însă atacul a fost repins. Până în 1916 liniile defensive britanice au rămas pentru a preveni orice încercare ulterioară.

Înfrângerea Turciei în 1918 a făcut ca o mare parte a Imperiului Otoman să fie împărțit între Franța și Marea Britanie, celei din urmă rămânându-i controlul câmpurilor petroliere din ceea ce este acum Irak.

Luptele au continuat până în 1942, când forțele Axei păreau gata să străpungă Canalul Suez. În 1922, Marea Britanie a dat independență nominală Egiptului, dar au trecut câțiva ani până s-a putut ajunge la un acord. Tratatul Anglo-Egiptean semnat la Londra în 1936 a proclamat Egiptul ca stat suveran independent, dar a permis trupelor britanice să continue să fie staționate în zona Canalului Suez pentru a proteja interesul financiar și strategic al Marii Britanii până în 1956.

La scurt timp după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Italia, aliatul Germaniei, a trimis forțe să invadeze Egiptul din Libia. O contraofensivă britanică și a Commonwealth-ului a alungat italienii din Egipt în decembrie 1940, dar în martie 1941 italienii, întăriți de forțele germane au atacat din nou și au împins forțele aliate înapoi.

Luptele s-au abătut și au curs de-a lungul coastei nord-africane până în vara anului 1942, când forțele Axei păreau gata să treacă până la Canalul Suez și dincolo.

Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945 a adus o perioadă de schimbare rapidă. Pe fondul creșterii naționalismului postbelic din Egipt, liderul Nahas Pasha al Partidului Naționalist Wafd recent ales a revocat tratatul Anglo-egiptean din 1936. Ceea ce au urmat au fost atacuri asupra garnizoanei britanice, iar în ianuarie 1952 guvernul britanic a autorizat o operațiune de dezarmare a forțelor paramilitare egiptene de poliție din Ismailia, care orchestrau violențele. Acest lucru a avut succes, dar violența a continuat. Au urmat revolte la Cairo de o scară fără precedent, culminând cu atacuri asupra proprietății britanice și a comunității expatriate, cunoscută ulterior sub numele de „Black Saturday”.

La 19 octombrie 1954 a fost semnat un tratat de Gamal Abdel Nasser, președintele Egiptului și de Anthony Nutting, ministrul britanic de stat pentru Afaceri Externe. Acordul urma să dureze șapte ani. Trupele britanice urmau să fie retrase din Egipt până în iunie 1956, iar bazele Britanice urmau să fie conduse în comun de tehnicieni civili britanici și egipteni. Egiptul a fost de acord să respecte libertatea de navigație prin canal și s-a convenit că trupele britanice ar fi permis să se întoarcă în cazul în care Canalul Suez a fost amenințat de o putere exterioară.

La un an distanță, în februarie 1955, afacerile Anglo-Egiptene se regăseau încă o dată în relații tensionate. În timp ce ultimele trupe britanice părăseau Egiptul, Nasser finalizase achiziționarea de avioane, tancuri și arme sovietice din Cehoslovacia, ceea ce l-ar fi putut ajuta să-și realizeze unul dintre obiectivele sale, distrugerea Israelului.

La 26 iulie 1956, președintele Nasser a naționalizat Compania Anglo-Franceză Suez Canal pentru a-și finanța barajul. În ciuda demonstrațiilor anti-occidentale din Egipt, în ianuarie 1956, Statele Unite și Marea Britanie au promis finanțare pentru a ajuta la construcția unui nou baraj înalt la Aswan. Cu toate acestea, Statele Unite ale Amerciii s-au convins că proiectul nu va fi un succes și au dorit să reducă cheltuielile cu ajutorul extern. De asemenea, Statele Unite ale Americii au fost preocupate de achiziționarea de arme sovietice de către Nasser. La 19 iulie, John Foster Dulles, secretar de stat american l-a informat pe ambasadorul egiptean la Washington că guvernul său a decis că nu va oferi finanțare pentru construcția barajului.

Selwyn Lloyd, secretarul britanic de Externe, a urmat exemplul și a retras oferta britanică de ajutor. Banca Mondială a refuzat apoi să avanseze Egiptului o promisiune de 200 de milioane de dolari.

Canalul Suez, aorta comerțului maritim mondial

Canalul Suez nu reprezintă o simplă cale navigabilă, ci una vitală care leagă fabricile din Asia de clienții din Europa și totodată o cale importantă de transport de petrol. În fiecare zi, aproximativ 50 de nave navighează prin Canalul Suez. Așadar, este o arteră cheie care gestionează cel puțin 10% din comerțul mondial pe mare și o cantitate similară de transporturi de petrol, ceea ce duce la temeri că o închidere prelungită ar putea perturba lanțurile de aprovizionare din întreaga lume.

Evaluând situația din ultimul deceniu privind traficul naval de mărfuri ce tranzitează Canalul Suez se poate observa un nivel în creștere al volumului total de mărfuri. Dacă în 2011 se înregistrau 929 milioane tone de mărfuri, petrol, minereuri și animale, în 2019, conform datelor Administrației Canalului Suez, s-au înregistrat 1207,1 milioane tone, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 30% din punctul de vedere al volumului de mărfuri care a tranzitat canalul. Se remarcă, de asemenea, că numărul de nave care au tranzitat canalul a fost diferit de la un an la altul. În perioada 2011-2016, pentru un nivel relativ constant al volumului de mărfuri se constată o scădere a numărului de nave care au tranzitat zona (în 2011 – 17,800 nave vs. 16,833 în 2016). Explicația este dată, având în vedere faptul că tonajul net care a fost tranzitat prin canal a crescut, de creșterea gabaritului navelor care au tranzitat Canalul Suez, cauza fiind în special prețul ridicat al petrolului care făcea ca rentabilitatea transportului maritim să fie mai mare pentru nave de capacitate mare. După 2017, odată cu scăderea prețului petrolului s-a încurajat construcția și folosirea navelor de tonaj mai mic, fapt ce permitea o fluență mai mare a traficului maritim și reducerea perioadei de staționare a navelor în porturi. Dacă în 2016 se înregistrau 16,833 de nave, în 2019, Administrația Canalului Suez a înregistrat un număr de 18,880 de nave care au tranzitat canalul, ceea ce înseamnă o creștere a numărului de nave cu 12%.

O altă explicație a creșterii numărului de nave care au tranzitat canalul în perioada 2015-2019 este faptul că în 2014, guvernul egiptean a alocat 8 milioane dolari pentru modernizarea canalului, o porțiune de aproximativ 33 km. a fost lărgită de la 61 m. la 312 m., conform DW, lucru care a dus la dublarea numărului de nave ce tranzita Canalul Suez zilnic. Astfel, dacă înainte de modernizare era traversat de 50 de nave zilnic, după modernizare acesta a fost tranzitat de 100 de nave în fiecare zi. Conform aceleași publicații, în anul fiscal 2018-2019, bugetul de stat al Egiptului a fost alimentat din taxele percepute pentru traversarea Canalului Suez cu 5,9 miliarde de dolari.

Sursa: SuezCanal

În privința destinațiilor navelor care tranzitează Canalul Suez din cele două direcții, de la Nord la Sud și de la Sud la Nord, prin analiza pentru anul 2019 se pot desprinde următoarele concluzii:

  • pentru direcția Sud-Nord, Suez – Port Said, o tremie din procentul de mărfuri ce traversează Canalul Suez este destinat Europei de Nord-Vest și Regatului Unit. Aproximativ, un sfert din acest volum (24,08%) însă este destinat Mediteranei de Est și Sud-Est (Liban, Siria, Israel, Turcia). 18,16% este destinat țărilor situate la Nord de Mediterana (Italia, Franța), în timp ce 10% este destinat porturilor din Spania și Magreb, pe când 10% din aceste mărfuri tranzitează și Mediterana și se îndreaptă spre America de Nord;
  • pentru direcția Nord-Sud, Port Said- Suez, 27% este destinat țărilor aflate pe coastele Mării Roșii, în timp ce aproximativ 23% din acest volum se îndreaptă către Extremul Orient (China, Japonia, Coreea de Sud). Aproximativ 22% din aceste mărfuri se îndreaptă către Asia de Sud-Est (India, Indochina, Indonezia. O altă destinație importantă a navelor, ca procent de volum de mărfuri, este Golful Persic, cu 11,72% din volum total, acest lucru acoperind exporturile de țitei din țările din acea regiune. Cote mai mici din volumul total de mărfuri, aproximativ 2%, sunt destinate Africii de Est și Australiei.

 

Sursa: SuezCanal

 Pentru anul 2020, datele arată că aproape 19.000 de nave, sau o medie de 51,5 nave pe zi, cu un tonaj net de 1,17 miliarde de tone, au trecut prin canal, potrivit SCA.

Dependența lumii față de lanțurile globale de aprovizionare. Valoare estimată a blocajului: 6,7 milioane de dolari pe minut

Blocarea canalului navigabil vital şi impactul acestui eveniment asupra comerţului relevă dependenţa ridicată a lumii de lanţurile globale de aprovizionare, notează The New York Times. Haosul pe care l-a produs incidentul din 23 martie 2021 este un semnal de alarmă asupra gobalizării excesive prin care trece omenirea.

Așa-numita producție „just in time”, văzută cu ochi buni atât de experții în management, cât și de firmele de consultanță, își arată părțile negative.

„Pe măsură ce devenin din ce în ce mai interdependenţi, suntem şi mai vulnerabili în faţa problemelor care pot apărea, iar acestea sunt întotdeauna imprevizibile”, spune Ian Goldin, profesor de globalizare la Universitatea Oxford pentru The Economic Times.

Suspendarea traficului maritim a venit și a înmulțit problemele pe care acesta le are din cauza pandemiei Sars-COV-2, care a adus cu sine restricții pentru porturile din întreaga lume. Deja numeroase nave se confruntau cu perturbări şi întârzieri în livrarea bunurilor către consumatori. Zilele acestea, incidentul a pus o presiune suplimentară asupra prețurilor de transport.

Spre exemplu, preţurile de transport naval pentru produsele petroliere au înregistrat aproape o dublare săptămâna trecută, conform Reuters. Acest lucru a venit pe fondul fricilor conform cărora deblocarea Canalului Suez se va întâmpla în mai mult de o săptămână.

„Transporturile de petrol, produse de rafinărie, gaz natural lichefiat care traversează Canalul Suez reprezintă între 5 și 10% din totalul global”, notează, într-un email David Fyfe, economist șef la Argus Media, o firmă de cercetare a pieței.

La fel a fost și în cazul altor produse ce trebuia livrate prin Canalul Suez. Nava-container Ever Given a ținut în loc tranzacţii de circa 400 de milioane de dolari pe oră, număr bazat de valoarea aproximativă a bunurilor transportate în fiecare zi prin coridorul dintre Marea Roşie şi Mediterană, potrivit CNBC care a preluat datele de la Lloyd’s List.

Lloyd’s List a adus la cunoștința oamenilor că valoarea mărfurilor care trec prin canal în fiecare zi ajunge la 5,1 miliarde de dolari din direcţia est-vest şi 4,5 miliarde de dolari în sens opus. În plus, peste 50 de nave traversează zilnic coridorul.

Mai mult, navele aflate în drum spre Suez puteau opta să navigheze pe rute riscante în jurul Africii, costurile în creştere implicate urmând să fie suportate de consumatori.

Soluționarea problemei, însă, aduce cu sine o aglomerare a porturilor și întârzieri suplimentare la descărcare.

„Cea mai mare tragedie maritimă din istoria omenirii care implică animale vii”. Efectele blocajului navei-container Ever Given în România

România, prin portul Constanța, a fost una dintre țările direct afectată de această criză. Cel puțin 14 linii regulate de transport containere ce urmau să teacă prin Canalul Suez aveau ca destinație Portul Constanța, iar printre bunurile aduse pe apă se numărau  autoturisme, materiale electrice, haine, încălțăminte sau produse din metal.

De asemenea, Organizatia Animals International anunța la începutul weekend-ului că 10 vapoare încarcate cu cel putin 130.000 de animale vii erau blocate în canalul Suez. Acestea aveau să ajungă în Orientul Mijlociu.

„Situația in Suez este critică și riscă să devină cea mai mare tragedie maritimă din istoria omenirii care implică animale vii”, declara Gabriel Păun, directorul UE al Animals International, la 27 martie.

Toate cele 10 vapoare identificate de Animals International au plecat din portul Midia cu destinația Sea Star Livestock, Dragon, Harmony Livestock, Lady Maria, Jersey, Al Farouk, Britta K, Lady Rasha, Mariona Star si Taiba, conform Ziare.com.

Animals International a mai atras atenția și asupra faptului că România se află deja în vizorul Comisiei Europene din cauza deficiențelor din portul Midia, potrivit aceleași surse.

Deblocarea Canalului Suez

Traficul maritim a fost reluat în Canalul Suez după ce nava Ever Given a fost eliberată de echipajele de salvare luni, 29 martie, potrivit BBC.

„Sunt încântat să anunț că echipa noastră de experți, care lucrează în strânsă colaborare cu autoritatea Canalului Suez, a refulat cu succes circulația maritimă… făcând din nou posibilă trecerea liberă prin Canalul Suez”, anunța Peter Berdowski, CEO al Boskalis.

Compania a declarat că aproximativ 30.000 de metri cubi de nisip au fost dragați pentru a putea face ca nava container de 224.000 de tone să plutească. Pentru deblocarea Canalului Suez a fost nevoie de 13 utilaje, conform Reuters.

Navigația în canal a fost reluată la ora locală 6 p.m.a potrivit șefului autorității Canalului Suez, Osama Rabei, care a adăugat că primele nave care se deplasau transportau animale.

Pe fondul repunerii în funcțiune a Canalului Suez, bursele din Asia au crescut iar  prețul petrolului a scăzut.

Analiștii se așteaptă la încă 10 zile de foc pentru circulația maritimă, aceștia preconizând întârzieri masive.

Totodată, Evergreen Line a declarat că nava va fi inspectată pentru navigabilitate în Marele Lac Bitter, care separă două secțiuni ale canalului. Aceștia au spus că nu au existat rapoarte de poluare sau daune de marfă, iar investigațiile inițiale au exclus orice defecțiune mecanică sau a motorului ca posibilă cauză a împământării navei.

Președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, care nu a comentat public blocajul, a declarat că Egiptul a pus capăt crizei și a asigurat reluarea comerțului prin canal, mai notează BBC în același articol.

Canalul Suez a mai trecut printr-o situație similară în anul 2017, când o navă japoneză a rămas blocată, dar a fost repusă în curs în câteva ore.

 

 

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Business

Proiect PNL de majorare a pensiilor. 1 milion de persoane ar putea beneficia

Publicat cu

pe

Deputatul PNL, Raluca Turcan, a propus majorarea plafonului de impozitare a pensiilor, de la 2000 la 3000 de lei. Măsura ar avea un impact simțitor și ar crește pensiile a aproximativ un milion de pensionari.

Raluca Turcan a propus în cadrul BPN al PNL de luni creșterea plafonului de impozitate a pensiilor. Această majorare a plafonului cu 50% reprezintă de fapt actualizarea plafonului cu indicele general al prețurilor de la ultima sa actualizare, în anul 2017, a explicat Raluca Turcan.

„În spațiul public au început deja discuții despre viitoarea majorare a pensiilor. Până la modificarea legii pensiilor, orice majorare presupune creșterea punctului de pensie, adică o majorare proporțională și a pensiilor mici și a celor foarte mari. Puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut dramatic și, de aceea, cred că se impune o majorare promptă a pensiilor foarte mici”, a declarat Raluca Turcan.

Potrivit Ralucăi Turcan, pe actualul cadru legal, aceasta este singura soluție de majorare de majorare a pensiilor mici, care nu ridică aspecte de neconstituționalitate.

„Singura soluție pe actualul cadru legal, care nu ridică aspecte de neconstituționalitate, este de majorare a plafonului de impozitare a pensiilor. Din discuțiile anterioare cu premierul, pentru ca aceasta măsura să aibă un impact simțitor ca număr de beneficiari, propun majorarea de la 2000 la 3000 de lei, adică aproximativ 1 milion de pensionari”, a adăugat Raluca Turcan.

„Inflația foarte mare înregistrată în ultima perioadă (la utilități și produse alimentare, care constituie coșul de bază al persoanelor vârstnice) necesită un răspuns care să compenseze parțial erodarea puterii de cumpărare. Aceasta măsura trebuie să fie solicitată partenerilor de coaliție, iar ei să ofere sprijin în Parlament”, a completat deputatul PNL.

Impactul bugetar este de aproximativ 87,49 milioane de lei lunar / 1,05 miliarde lei anual impact brut și, potrivit unor surse din Ministerul Finanțelor, poate fi susținută de la buget.

 

Citește mai departe

Business

Schimbări majore pe piața muncii. Companiile mari caută angajați cu un nou tip de competențe

Publicat cu

pe

Competențele digitale sunt foarte importante pentru angajatori, dar, în prezent, abilitățile precum comunicarea eficientă și gândirea critică devin cruciale, fiind chiar mult mai căutate.

Pentru a-ți desfășura activitatea profesională eficient, ai nevoie de: „hard skills”: cunoștințele tehnice specifice domeniului necesare pentru a-ți îndeplini responsabilitățile. Totuși, într-o lume în care piața muncii este într-o continuă metamorfozare, „soft skills” pot fi la fel de importante, chiar dacă nu se bucură de același nivel de promovare.

Aceste abilități sunt mai puternice, chiar dacă se regăsesc mai rar în profilul candidatului: gândiți-vă la caracteristici și comportamente personale specifice unui lider puternic sau unui membru devotat al echipei. În contextul normalizării muncii de la distanță, unde colaborarea și modalitățile de a inova s-au schimbat, companiile încep să înțeleagă importanța acestor elemente intangibile atunci când formează diferite echipe de succes, transmite BBC.

Ca urmare, angajatorii apreciază din ce în ce mai mult abilitățile soft ale unui candidat în cadrul unui interviu, considerându-le aproape la nivel de egalitate cu experiența și pregătirea în domeniul competențelor digitale, spun experții.

Pentru unii angajați, anumite abilități soft sunt înnăscute, fiind mai degrabă trăsături de personalitate care fac pe cineva un bun comunicator sau care determină o persoană să gândească analitic în mod natural. Pe de altă parte, pentru alții, dezvoltarea și perfecționarea abilităților soft poate fi mai dificilă. Cu toate acestea, este posibil ca fiecare angajat să își dezvolte și să își perfecționeze aceste caracteristici, dar și să învețe cum să le prezinte în cadrul unui interviu. Și asta, spun experții, este ceva ce ar trebui să facem cu toții.

Ce înseamnă „soft skills”, noul tip de competențe?

Nu există o clară care să cuprindă toate aceste abilități, dar termenul se referă, în esență, la caracteristici total diferite față de cele tehnice. De exemplu, capacitatea de a lucra în diferite programe de tip software este considerată „hard skill”. Pe de altă parte, a ști cum să analizezi diferite pachete software pentru a-ți da seama ce ar trebui să folosească o companie necesită gândire critică, considerată ca fiind parte din lista „soft skills”.

Comunicarea face parte din cadrul „soft skills”. Comunicarea eficientă cu colegii, clienții și managementul necesită dexteritate și inteligență emoțională. Empatia, munca în echipă și compasiunea sunt, de asemenea, abilități care se încadrează umbrela „soft skills”.

Termenul „abilități soft” este, în esență, doar un jargon, spune Eric Frazer, autorul cărții The Psychology of Top Talent și profesor asistent de psihologie la Facultatea de Medicină a Universității Yale. „Din punctul de vedere al științei comportamentului, se referă într-adevăr la o serie de mentalități și comportamente. Câteva exemple de mentalități soft-skill ar putea fi cineva care învață continuu sau cineva care este foarte perseverent. Multe comportamente precum gândirea critică, ascultarea activă și rezolvarea imaginativă a problemelor sunt, de asemenea, abilități soft.”

Aceste abilități le permit angajaților se integreze în cadrul unei companii și să urce cât mai sus pe scara evolutivă a carierei lor, generând, totodată, relații interpersonale valoroase.

Frazer spune că termenul de „soft skills” poate defini, în esență, o serie de abilități personale: „Este vorba despre caracterul unei persoane și despre modul aceasta interacționează cu cei din jurul său.”

Multe abilități soft sunt extrem de practice, cum ar fi eficiența, prioritizarea, organizarea și gestionarea timpului, trăsături care sunt din ce în ce mai căutate pentru locurile de muncă remote. „Oamenii care sunt eficienți au un program foarte bine stabilit și se pot încadra într-o limită clară de timp”, spune Frazer.

Abilitățile soft nu sunt doar utile la locul de muncă, ci și în viața de zi cu zi. Aceleași caracteristici le permit angajaților să lucreze eficient în cadrul companiei și să avanseze în carieră, dar îi și ajută să creeze relații interpersonale mutual benefice cu ceilalți colegi. 

O schimbare remarcabilă, piața muncii este în plină transformare

Pe măsură ce multe dintre părțile foarte tehnice ale muncii devin din ce în ce mai automatizate sau înlocuite cu instrumente tehnologice, companiile caută, în schimb, angajați care pot rezolva probleme, jongla cu responsabilități mai mari și pot lucra bine cu alții. Lipsa acută a forței de muncă determină companiile să se axeze asupra longevității. Astfel, vor opta pentru angajați dețin abilități de comunicare interpersonală și inteligența emoțională cu potențial de a crește cât mai mult în ierarhia companiei și de a deveni lideri de succes.

În plus, abilitățile soft au devenit și mai importante în contextul pandemiei de COVID-19 și schimbărilor pe care aceasta le-a generat în câmpul muncii  . De exemplu: comunicarea devine mai importantă și mult mai complexă atunci când lucrătorii angajații nu se întâlnesc la birou. Adaptabilitatea, de asemenea, este o abilitate soft, iar ultimii doi ani au necesitat din partea tuturor multă putere de a accepta schimbări majore în viața de zi cu zi.

Drept urmare, angajatorii caută din ce în ce mai mult aceste caracteristici în profilul unui potențial angajat. Într-o analiză realizată în anul 2021 a peste 80 de milioane de anunțuri de angajare din 22 de sectoare industriale, organizația non-profit America Succeeds a constatat că aproape două treimi dintre posturi au solicitat persoane care să dețină „soft skills”. De asemenea, 7 din 10 abilități solicitate de angajatori se încadrau în categoria „soft skills”, de exemplu: comunicare, rezolvare de probleme și planificare.

Același raport a arătat că anumite tipuri de posturi prioritizează și mai mult abilitățile soft: acestea au fost cele mai dorite calificări pentru 91% din joburile de management, 86% din joburile de operațiuni de afaceri și 81% din joburile de inginerie, ceea ce este cu adevărat surprinzător pentru un domeniu a cărei activitate este concentrată, teoretic, asupra competențelor tehnologice ale angajaților.

„Când ne uităm la forța de muncă din ziua de azi, realizăm faptul că a existat fără echivoc o schimbare de la a avea ceea ce aș numi „cunoștințe tacite” și „abilități tacite”… adică ești pur și simplu bun în ceea ce faci. Dacă ești inginer, te pricepi la codificare sau proiectare. Dacă lucrezi în domeniul financiar, ești bun la analiza datelor numerice.”, adaugă Frazer. „Organizațiile care au acceptat aceste schimbări sunt cele care au înțeles că omul sfințește locul. Acest lucru nu înseamnă că abilitățile tehnice nu mai sunt luate în considerare, adaugă el, dar companiile au înțeles că aceste „soft skills” mențin echipa unită, fapt ce va genera rezultate excelente pe termen lung”.

Site-ul internațional pe care se plasează anunțuri de angajare, Monster’s The Future of Work 2021: Global Hiring Outlook a dezvăluit că abilitățile soft, cum ar fi colaborarea, fiabilitatea și flexibilitatea sunt printre abilitățile pe care angajatorii le caută cel mai mult în rândul potențialilor angajați. Cu toate acestea, directorii raportează că se luptă să găsească candidați care și-au dezvoltat de-a lungul anilor abilitățile soft.

Pe de altă parte, abilitățile soft, precum imaginația și adaptabilitatea, sunt greu de cuantificat. Interviurile nu surprind cu adevărat aceste atribute cu o mare precizie”, spune el. De asemenea, majoritatea candidaților nu scot în evidență cu precădere acele abilități în CV-urile lor sau pe paginile personale de LinkedIn, deși ar trebui să ia în considerare asta.

Valorificarea șansei tale, trebuie să consolidezi competențele de tip soft skills”

Faptul că se pune atât de mult accent asupra acestor „soft skills” a stârnit controverse în rândul anumitor persoane care caută un job, în special în cazul celor ce nu dețin un talent nativ la comunicare sau care nu sunt „lideri înnăscuți”, așa cum spune Frazer. Totuși, aceste abilități se pot învăța, chiar dacă necesită mai multă implicare și perseverență.

„Oamenii care își doresc să devină mai buni la locul de muncă sau să ajungă la un echilibru între viața personală și cea profesională înțeleg și apreciază valoarea perfecționării în mod constant și necesitatea deprinderii acestor abilități.”

Deseori suntem conștienți de punctele noastre forte, dar nu conștientizăm faptul că  perfecționarea abilităților soft începe cu solicitarea de feedback pentru a identificarea punctelor slabe sau vulnerabile. Uneori poți maximiza un punct slab doar dacă ieși puțin din zona ta de confort. Dacă vrei să îți dezvolți imaginația sau capacitatea de a soluționa probleme, poți încerca să participi la sesiuni de brainstorming cu restul colegilor din cadrul companiei.

Într-un raport, abilitățile soft au fost cele mai dorite calificări pentru 91% din joburile de management, 86% din joburile de operațiuni de afaceri și 81% din joburile de inginerie

Inteligența emoțională poate fi crescută, de asemenea, prin dezvoltarea conștientizării sociale și prin gestionarea mai eficientă a propriilor sentimente. Pe lângă îmbunătățirea perspectivelor de muncă, acest lucru aduce cu sine și multe alte beneficii: cercetările arată că persoanele cu inteligență emoțională ridicată sunt mai puțin susceptibile la a experimenta stres și anxietate.

Pe măsură ce managerii de resurse umane caută din ce în ce mai mult persoane ce dețin aceste calități, ei își adaptează întrebările în cadrul unui interviu astfel încât să descopere să  setul de abilități soft ale unui candidat. „Când întrebi pe cineva „dă-mi un exemplu de moment în care ai fost cu adevărat provocat în viața ta profesională” sau „spune-mi o poveste care evidențiază mentalitatea ta de muncă”, îi ceri să demonstreze acele mentalități, ” menționează el.

Cât despre intervievat, „să presupunem că ești întrebat, „care este abordarea ta față de învățarea continuă?””, adaugă el. Acesta este un moment în care îi poți demonstra intervievatorului că ești dispus și entuziasmat să deprinzi abilitățile necesare pentru a face față postului pentru care candidezi. „Cel mai bun răspuns ar fi: „Ei bine, am fost la această conferință anul trecut; Particip la acest webinar o dată pe lună; Tocmai am terminat de citit această carte; M-am abonat la acest ziar de specialitate.”

Pentru a se pregăti cel mai bine pentru situații ca acestea, candidații ar trebui să-și identifice în avans aceste „soft skills”, dar și să fie pregătiți oricând să le demonstreze, spune el. Abilitățile tehnice și experiența de pe CV-ul tău vor fi întotdeauna importante, dar într-o lume aflată într-o continuă schimbare, ele nu sunt suficiente: va trebui totuși să-i convingi pe recrutori că deții multe „soft skills” care te vor ajuta să reușești și să ajungi acolo unde îți dorești cel mai mult.

Citește mai departe

Business

Vesta Investment, unul dintre cei mai importanti producatori si furnizori de produse de siguranta rutiera

Publicat cu

pe

VESTA INVESTMENT este principalul producator de semne si marcaje rutiere din Romania. Este infiintata in 1994 si situata in localitatea Otopeni, in nordul Bucurestiului, cu acces direct la infrastructura rutiera (DN1) Bucuresti – Ploiesti si acces direct la calea ferata de centura Bucuresti.

Este unul dintre cei mai importanti producatori si furnizori de produse de siguranta rutiera din Romania. Furnizeaza produse si servicii pentru institutii ale statului precum si autoritatilor locale la nivel national dar si companiilor private.

Activitatea principala este productia si instalarea tuturor echipamentelor si sistemelor de semnalizare rutiera, feroviara, navala si aeriana; produse pentru semnalizare a vehiculelor si pentru echiparea acestora cu echipamente pentru securitatea pasiva a traficului: truse medicale, triunghiuri, stingatoare, placi ADR, truse ADR si altele.

Compania dispune de tehnologie de ultima generatie care ii permite sa produca o cantitate mare de unitati pe an la standarde inalte de calitate tehnica.

Marcajele rutiere:

Marcajele rutiere servesc la organizarea circulaţiei, la avertizarea sau la îndrumarea participantilor la trafic si pot fi folosite de sine stătător sau în asociere cu alte mijloace de semnalizare rutieră, a caror semnificaţie o completează sau precizează. Mai multe detalii despre marcajele rutiere oferite de VESTA INVESTMENT regasiti aici.

Indicatoare rutiere:

Indicatoarele rutiere produse de SC VESTA INVESTMENT SRL sunt confectionate conform SR 1848-1,2,3/2011 si in conditiile de calitate prevazute in SR EN 12899 – 1/2007. De asemenea, producem indicatoare feroviare destinate semnalizarii pe calea ferata. Vesta Investment este autorizata ca furnizor feroviar, avand omologare AFER. Mai multe detalii despre indicatoarele rutiere oferite de VESTA INVESTMENT regasiti aici.

Semnalizare lucrari:

Odata cu reabilitarea sectoarelor de drum existente a luat o mare amploare folosirea indicatoarelor de semnalizare rutiera pe timpul lucrarilor – indicatoare temporare (de santier). Indicatoarele rutiere temporare si mijloacele auxiliare de semnalizare a lucrarilor sunt destinate informarii participantilor la trafic asupra aparitiei unui obstacol, santier fix/ mobil sau deviere de circulatie. Mai multe detalii despre indicatoarele de semnalizare rutiera oferite de VESTA INVESTMENT regasiti aici.

Dirijare trafic:

Semnalizarea traficului rutier este completata cu diverse echipamente pentru dirijarea si protectia traficului si a pietonilor, echipamente produse de Vesta, cum ar fi: dispozitive de limitare a vitezei, dispozitive antiparcare, butoni si placute reflectorizante, parapeti lestabili, separatoare de sens, stalpi ornamentali si de ghidare, oglinzi rutiere, balize antiorbire, panouri de limitare a accesului. Mai multe detalii despre produsele de dirijare trafic oferite de VESTA INVESTMENT regasiti aici.

Accesorii auto:

Codul rutier impune dotarea autovehiculelor cu trusa sanitara, stingator si 2 triunghiuri de presemnalizare avarie. Produsele noastre sunt omologate international conform reglementarilor CEE – ONU. Produsele sunt certificate de Registrul Auto Roman. Trusele ADR sunt agreate de IPROCHIM S.A. Mai multe detalii despre accesoriile auto oferite de VESTA INVESTMENT regasiti aici.

Securitatea muncii:

Trusele sanitare sunt destinate dotarii posturilor de prim ajutor fixe fara cadre medicale din intreprinderi, sevestactii de productie, spatii comerciale, unitati de alimentatie publica si hoteliera, unitati prestatoare de servicii, piete agroalimentare, scoli, gradinite, crese etc. Mai multe detalii despre produsele de securitate a muncii oferite de VESTA INVESTMENT regasiti aici.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare