Connect with us

Publicat cu

pe

Cuvântul  „bârfă” face trimitere la ceva negativ. Totuși, așa-numita „bârfă de la birou” aduce beneficii din punct de vederepsihologic, beneficii pe care pandemia de coronavirus șilockdown-ul aferent acesteia le-a diminuat, notează The Wall-Street Journal.

Bârfa de la birou, conversațiile între mici grupuri de indivizicare împărtășesc aceleași idei despre lume, a devenit aproapeinexistentă în ultimul an din cauza perioadei dificile prin care trece omenirea. Detașați de colegii de lucru și lucrând din spatele unui monitor, angajații au fost brusc privați de relaxareape care o aducea acest obicei. Conversațiile de pe platformeconsacrate precum Zoom, sau Meet sunt departe de a umpleacest gol. Acolo, toate întâlnirile între angajați sunt scurte șiformale, uneori presărate cu întrebări de tipul „mă aud bine?”, sau „oare îmi merge camera web?”.

Programele hibride de lucru înseamnă că doar o parte din angajați sunt prezenți în birou. Astfel  prieteniile formate de maimulți sau mai puțini ani între angajați nu ajută întotdeauna. La urma urmei, un program hibrid de lucru înseamnă a te nimeri pe tură cu un coleg cu care ai interacționat prea puțin în trecut.

Chiar și când unii angajați au norocul de a se nimeri pe tură cu prieteni, numărul redus de oameni din încăpere face ca discuțiilesă fie seci și monotone deoarece lipsa unui volum mare de informații noi își spune cuvântul. Mai puțini oameni, mai puțineinformații noi diseminate.

„Noi anticipăm tot ceea ce urmează să aflăm de la colegi înpauza scurtă de cafea”, spune B. L., angajat Mood Media, sector 2, București.

Iar acest lucru nu se întâmplă numai în România ci și în alte țări.

„Noi știm deja ce are de spus toată lumea”, declară pentru The Wall-Street Journal Joe Labianca, profesor de management la Facultatea de Afaceri și Economie „Gatton” de la Universitateadin Kentucky.

Pentru mulți dintre angajați, cinci minute de discuții pe subiecte diverse, însemnau, pur și simplu relaxare. Nu conta că ei vorbeau despre ultimul scandal din presă, sau despre cel dintre un alt angajat și șef, despre un model de geacă în trend pe care doi studenți veniți în practică la locul de muncă îl purtau, sau despre cum secretara a vărsat ceașca de cafea pe noua cămașă a supervizorului.

„Erau cinci minute de discuție despre ultima ceartă dată la televizor, sau cinci minute de șușoteli despre un nou proiect al companiei. Cu alte cuvinte – viață”, spune un articol de opinie publicat de CNN.

Dar iată că pandemia Sars-COV-2 a zdruncinat din temelii ceea ce mulți numeau pur și simplu „viață”. Privit din unghiul acesta, unii oameni ar putea spune că asta e un lucru bun, deoarece bârfa este adesea asociată cu un obicei prost care trebuie corectat. Specialiștii în sănătate mintală sunt de altă părere.

Bârfa văzută dintr-un alt unghi

Bârfa poate avea o conotație negativă, fiind asociată cu secrete și minciuni despre anumiți indvizi, însă aceasta este, de cele maimulte ori neutră, sau chiar pozitivă. Mulți oameni doar vorbesc între ei, schimbă opinii iar acest lucru îi ajută să supraviețuiască în societate, spune David Ludden, profesor de psihologie la Colegiul Georgia Gwinnett și autorul „Psihologiei Limbajului”: o abordare integrată. „Poate fi pozitivă sau neutră”.

Totodată, o meta-analiză din anul 2019 publicată în revista „Social Psychological and Personality Science” arată concret cătrei sferturi dintre subiectele de bârfă ale unui grup de 467 de indivizi au fost neutre. În timpul experimentului, subiecții au schimbat păreri despre filme și performanțe actoricești.

Doar o mică parte dintre conversațiile analizate — în jur de 15% — au fost considerate bârfe negative și o parte și mai mică au fost considerate bârfe pozitive — 9% — . Deci bârfa poate fi deseori doar o pălăvrăgeală nevinovată.

Iar aceasta pare a fi unul dintre cele mai vechi mecanisme de supraviețuire. Antropologii susțin că bârfa datează încă din cele mai vechi timpuri având un rol foarte important în menținerea unității unui grup și în promovarea adevăratelor personalități, contribuind semnificativ la supraviețuirea și prosperitatea colectivităților umane.

Psihologul evolutiv Robin Dunbar a pionierat prima dată această idee. În trecut, oamenii cavernelor trebuiau să găsească un mijloc de a-și identifica atât partenerii de încredere cât și inamicii, erau nevoiți să fie la curent cu ceea ce se întâmplă. Bârfa a venit în ajutorul acestora iar aceasta s-a întipărit în mentalitatea umană.

Bârfa, susține lucrarea lui Dunbar, oferă oamenilor capacitatea de a răspândi informații valoroase în rețelele sociale foarte mari.

„Dacă nu am fi capabili să ne implicăm în discuții despre probleme sociale și personale, nu am fi capabili să susținem tipurile de societăți din care facem parte”, explică acesta într-o lucrare  publicată în „Review of General Psychology” și preluată de Time.

Iar unii savanți consideră bârfa ca o dovadă a dobândirii de cunoștințe, oferind momente din care oamenii pot învăța și exemple despre ceea ce este acceptabil social — și ceea ce nueste acceptabil în societate. De exemplu, dacă există cineva care trișează mult într-o comunitate sau într-un cerc social și oamenii încep să vorbească despre acea persoană într-un mod negativ, atunci critica colectivă ar trebui să-i avertizeze pe alții despre consecințele înșelăciunii. În timp acest lucru servește la menținerea controlului oamenilor din punctul de vedere al moralității.

Văzută din unghiul acesta, bârfa este doar o altă formă de socializare – una de care oamenii au nevoie disperată și după care tânjesc în aceste luni înstrăinate și izolare.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lifestyle

SIMAVI a sărbătorit Ziua Internațională a Francofoniei la Bruxelles

Publicat cu

pe

SIMAVI a marcat Ziua Francofoniei la Bruxelles printr-un concert extraordinar, alături de Ambasada României în Regatul Belgiei și Institutul Cultural Român.

Partenerii constanți în realizarea acestor acțiuni sunt Reprezentanța Organizației Internaționale  a Francofoniei pe lângă UE și Grupul Ambasadorilor Francofoni de la Bruxelles, dar anul acesta li s-a alăturat și compania românească de IT Software Imagination & Vision (SIMAVI).

AdvertisementAlexandru Coșbuc-Ionescu, Vicepreședinte SIMAVI: “Suntem onorați să putem promova atât software românesc, cât și artiști români la Comisia Europeană.”

Această declarație vine în contextul în care SIMAVI este compania IT românească care furnizează servicii software principalelor organizații ale CE.

„Colaborarea noastră cu reprezentanții Europei de la Bruxelles din ultimii 15 ani, ca furnizor de proiecte de eLearning pentru specialiștii Directoratelor Generale, este completată astăzi de o nouă dimensiune – aceea de susținători ai valorilor culturale francofone”, a adăugat Vlad Zaharia, Territory Manager EMEA Region la SIMAVI.

Cu această ocazie, gazdele și invitații au marcat 31 de ani de la aderarea României la OIF și au reamintit importanța valorilor francofoniei, țara noastră fiind desemnată în 2007 de către Secretarul General al Francofoniei, “stat-far al francofoniei” în regiunea Europei Centrale și de Est.

În seara zilei de 13 martie 2024 a avut loc excepționalul concert „L’amour en heritage”,  susținut de soprana Irina Baianț, actorul și tenorul Adrian Nour și de Andrei Tudor, în calitate de compozitor, dirijor și pianist, artiști foarte cunoscuți atât în lumea muzicală a României, cât și peste hotare.

La Muzeul de Artă și Istorie din capitala Belgiei, în fața unei săli pline, cei trei artiști celebri au cântat arii muzicale franco-române, abordând stiluri variate, de la melodii franceze celebre la reinterpretări din folclorul românesc.

Repertoriul bogat, interpretat cu măiestrie și sensibilitate de cei trei artiști, a încântat o audiență vastă, formată din  reprezentanți ai corpului diplomatic, reprezentanți ai mediului de afaceri din Belgia, precum și ai comunității românești, programul concertului „L’amour en heritage” fiind special conceput pentru a atrage un public larg.

Citește mai departe

Lifestyle

Ministerul Culturii, condus de Raluca Turcan, a luat decizia ca, de 1 decembrie, intrarea în muzee să fie gratuită

Publicat cu

pe

Ministerul Culturii, condus de Raluca Turcan, a luat decizia ca, de 1 decembrie, intrarea în muzee să fie gratuită. 

De “1 Decembrie Cultural”, accesul în reţeaua muzeelor din subordinea Ministerului Culturii este gratuit pentru toţi vizitatorii.

Iată care sunt teatrele, muzeele, bibliotecile, filarmonicile, teatrele de operă şi operetă care invită publicul să sărbătorească împreună 1 Decembrie Cultural în BUCUREȘTI: 

  • Artexim;
  • Biblioteca Naţională a României;
  • Centrul Naţional al Dansului;
  • Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română”;
  • Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”;
  • Filarmonica „George Enescu”;
  • Institutul Naţional al Patrimoniului;
  • Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare;
  • Muzeul Naţional „George Enescu”;
  • Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi;
  • Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”;
  • Muzeul Naţional al Ţăranului Român;
  • Muzeul Naţional Brătianu;
  • Muzeul Naţional de Artă Contemporană;
  • Muzeul Naţional de Istorie a României;
  • Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”;
  • Muzeul Ororilor Comunismului în România;
  • Opera Naţională Bucureşti;
  • Teatrul Muzical Ambasadorii;
  • Teatrul Naţional Bucureşti „I.L. Caragiale”;
  • Teatrul Naţional de Operă şi Musical „Ion Dacian”.

1 Decembrie Cultural în ȚARĂ va fi organizat la:

  • Centrul Cultural Topliţa;
  • Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi;
  • Muzeul Naţional Bran;
  • Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;
  • Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu;
  • Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca;
  • Muzeul Naţional Peleş din Sinaia;
  • Opera Naţională Română din Cluj-Napoca;
  • Opera Naţională Română din Timişoara;
  • Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara;
  • Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi;
  • Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa;
  • Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova.

Românii din diaspora au ocazia să sărbătorească Ziua Națională prin instituțiile ce vor organiza evenimente în mai multe orașe la nivel internațional, după cum urmează:

  • Centrul Național de Artă Tinerimea Română – Madrid și Barcelona, Spania;
  • Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” – Washington, New York, Chicago și Seattle – Statele Unite ale Americii;
  • Filarmonica „George Enescu” – Roma, Italia;
  • Muzeul Național „George Enescu” – Haga, Țările de Jos (eveniment organizat în parteneriat);
  • Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” – Rabat, Maroc;
  • Teatrul Muzical Ambasadorii – Bratislava, Slovacia; Chișinău și Ialoveni, Republica Moldova.
Citește mai departe

Lifestyle

Sibiul, din nou în centrul activității culturale

Publicat cu

pe

Tot mai multe evenimente culturale, la care participă mii de oameni, au loc la Sibiu. În weekend, la Sibiu a avut loc Concertul MANIFEST, unul dintre mai ambițioase proiecte ale Asociației Culturale Play.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, afirmă că muzica face punte între minte şi suflet, iar peste 10.000 de copii din Sibiu, alături de părinții lor, sunt beneficiarii anuali direcţi ai proiectelor si programelor de educație culturală şi artistică ale asociatiei.

“Muzica face punte între minte și suflet!

Sute de oameni au pus mâna pe chitară, au atins corzile la unison, în cadrul celui mai ambițios proiect al Asociației Culturale Play – Concertul MANIFEST.

Peste 10.000 de copii din Sibiu, alături de părinții lor, sunt beneficiarii anuali direcţi ai proiectelor si programelor de educație culturală şi artistică ale asociatiei.

Studiul muzicii, orele de repetiții, emoția prezentării unei melodii în fața publicului, bucuria unui rezultat remarcabil obținut alături de colegi și profesori sunt momente pe care mi le amintesc cu drag și care au avut o contribuție esențială în formarea mea ca adolescent.

Asocierea dintre bucuria muzicii și programele educaționale colaborative reprezintă un pilon esențial pentru dezvoltarea noastră culturală și artistică și încurajez de multă vreme astfel de inițiative.

Cu atât mai mult, din postura de ministru al Culturii, mi-am dorit să susțin proiectul „Pune mâna pe chitară”, pentru că acest instrument are puterea de a ne aduce împreună peste barierele de generație.  Cred că șansa  tinerilor de a studia și de a împărtăși pasiunea pentru muzică alături de mentori și profesioniști reputați este o experiență deosebită în această etapă a vieții.

Tinerilor muzicieni le doresc să-și păstreze și dezvolte iubirea pentru muzică, dorința de a deveni mai buni și perseverența de a-și urmări visurile și de a-și împlini potențialul!

Felicit organizatorii, Asociația Culturală Play, pentru munca neobosită și mulțumesc Muzeului Astra, gazda Festivalului Sibiu Guitar Meeting și domnului Ciprian Ștefan pentru sprijinul constant și deplin pe care îl acordă evenimentelor culturale de calitate”, a scris Raluca Turcan pe Facebook.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare