Connect with us

Business

Cât de sănătoase sunt produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi?

Publicat cu

pe

De zeci de ani, experții au spus că mai puțin înseamnă mai mult atunci când vine vorba despre raportul dintre grăsimile din produsele lactate și sănătate. Cu toate acestea, cercetările recente au pus acest lucru sub semnul întrebării: cât de sănătoase sunt produsele lactate cu un conținut scăzut de grăsimi?

Scanați raftul de lactate din orice magazin și veți găsi rânduri după rânduri de produse cu niveluri diferite de grăsime. Zero grăsimi, conținut scăzut de grăsimi și bogat în grăsimi: Care este cea mai sănătoasă opțiune?

Dacă veți consulta ghidurile alimentare sau autoritățile pentru sănătate, cum ar Organizația Mondială a Sănătății, răspunsul este clar: alegeți o versiune fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi, prezintă New York Times.

Această recomandare provine din ideea că produsele lactate grase sunt bogate în grăsimi saturate, așa că alegerea versiunilor cu conținut scăzut de grăsimi vă poate reduce riscul de boli de inimă, a spus dr. Dariush Mozaffarian, cardiolog și profesor de medicină la Universitatea Tufts.

Aceste îndrumări datează din 1980, atunci când a fost publicată prima ediție a „Ghidurilor Dietetice pentru Americani”. De atunci, majoritatea studiilor privind efectele grăsimilor din lactate asupra sănătății nu au reușit să găsească niciun beneficiu în a acorda prioritate versiunilor cu conținut scăzut de grăsimi față de cele bogate în grăsimi, a prezentat aceeași sursă.

Ceea ce pare a fi mai important decât nivelul de grăsime, a adăugat el, este ce produs lactat alegi în primul rând.

Ce sugerează cercetarea despre grăsimile din produsele lactate

În studiile care au întrebat oamenii despre dieta lor și apoi le-au urmărit sănătatea de-a lungul mai multor ani, cercetătorii au descoperit asocieri între consumul de lactate și scăderea riscului pentru anumite afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și diabetul de tip II, a menționat dr. Mozaffarian pentru New York Times.

Astfel de beneficii erau adesea prezente indiferent dacă oamenii alegeau iaurt, brânză sau lapte cu conținut redus sau ridicat de grăsimi. Și, deși produsele lactate bogate în grăsimi au mai multe calorii, studiile arată că cei care le consumă nu au șanse mai mari să se îngrașe.

Într-un studiu publicat în 2018, cercetătorii au urmărit 136.000 de adulți din 21 de țări, timp de nouă ani. Ei au descoperit că, în timpul perioadei de studiu, cei care au consumat două sau mai multe porții de produse lactate pe zi au avut cu 22% mai puține șanse în a dezvolta boli cardiovasculare și cu 17% mai puține șanse de a muri, decât cei care nu au consumat deloc lactate. În special, cei care au consumat niveluri mai mari de grăsimi saturate din lactate nu au avut mai multe șanse în a dezvolta boli de inimă sau a muri.

Într-o altă analiză, publicată tot în 2018, cercetătorii au reunit rezultatele a 16 studii care au implicat peste 63.000 de adulți. Ei au descoperit că, pe o medie de nouă ani, cei care aveau niveluri mai mari de grăsimi din lactate în sânge au avut 29% mai puține șanse spre a dezvolta diabet de tip II, decât cei cu niveluri mai scăzute.

Această descoperire sugerează că ar putea exista un beneficiu în a consuma grăsimile din lactate, mai degrabă decât a le evita, a spus dr. Mozaffarian.

Desigur, aceste studii nu pot demonstra că produsele lactate în sine reduc anumite riscuri de îmbolnăvire. Ar fi nevoie de studii clinice pe termen lung care nu au fost făcute, a transmis dr. Mozaffarian pentru NYT. Studiile pe termen mai scurt au arătat că folosirea produselor lactate, inclusiv cele cu grăsime, a făcut ca tensiunea arterială a participanților să scadă, iar aceștia nu au crescut în greutate. De asemenea, nici nivelul de colesterol nu a crescut, ceea ce sugerează, din nou, faptul că lactatele bogate în grăsimi nu sunt dăunătoare pentru sănătatea inimii.

De ce grăsimile din produsele lactate ar putea fi mai sănătoase

Există mai multe explicații posibile pentru care grăsimile din lactate ar putea să nu fie la fel de dăunătoare pe cât se credea anterior – și chiar pot fi sănătoase, a spus dr. Ronald Krauss, profesor de pediatrie și medicină la Universitatea din California, San Francisco, citat de NYT.

Printre diferitele tipuri de grăsimi saturate care pot fi găsite în alimente, produsele lactate conțin unele care par a fi neutre sau benefice pentru sănătate, inclusiv cele legate de reducerea riscurilor de apariție a diabetului de tip II și a bolilor arteriale, prezintă dr. Krauss.

Grăsimea din lapte este, de asemenea, ambalată în mod natural într-o structură unică numită membrana globulelor de grăsime din lapte, a spus Marie-Caroline Michalski, director de cercetare la Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu, din Franța. Componentele acestei structuri pot ajuta la legarea colesterolului în tractul digestiv, ceea ce poate îmbunătăți nivelul colesterolului din sânge.

În plus, devine clar că anumite tipuri de produse lactate pot fi mai bune decât altele, a transmis sursa menționată pentru New York Times.

Iaurtul și brânza, de exemplu, par să fie cel mai mult asociate cu beneficiile pentru sănătate. Acest lucru se poate datora faptului că ambele sunt alimente fermentate, care pot furniza bacterii bune pentru intestine. Ele conțin și alte molecule benefice produse în timpul fermentației, inclusiv vitamina K, specifică pentru sănătatea inimii, a spus dr. Mozaffarian.

Brânzeturile mai tari, cum ar fi cheddar-ul și parmezan-ul, par să aibă ca rezultat o absorbție mai treptată a grăsimilor în sânge decât brânzeturile mai moi și untul, ceea ce vă poate ajuta să vă simțiți mai sătul, conform dr. Michalski.

Sfaturi pentru alegerea produselor lactate

Penny Kris-Etherton, profesor de științe nutriționale la Universitatea de Stat din Pennsylvania, a declarat că un grup independent de experți în nutriție analizează în prezent dovezile privind modul în care consumul de grăsimi saturate afectează riscul de boli cardiovasculare. Acest lucru ar putea duce la schimbări viitoare ale recomandărilor pentru produsele lactate.

Până atunci, sursa prezentată susține că cel mai bine este să avem trei porții de lactate pe zi ca parte a unei diete echilibrate, așa cum este recomandat de ghidurile alimentare actuale. Pe baza celor mai recente date despre grăsimile din lactate, totuși, este în regulă dacă una sau două dintre aceste porții sunt laptele integral, iaurtul sau brânza, a spus aceasta, observând că mai mult decât atât ar putea avea prea multe calorii.

Dr. Mozaffarian sugerează încorporarea a cel puțin una sau două porții de iaurt și brânză pe zi, având în vedere beneficiile pentru sănătate ale acestor alimente – de preferat versiuni neîndulcite pentru a evita zahărul adăugat.

În ceea ce privește conținutul de grăsimi pe care ar trebui să îl alegi merge pe premisa „alege orice îți place”, transmite dr. Mozaffarian. Unele studii sugerează că ar putea exista un beneficiu al consumului de produse lactate bogate în grăsimi, „dar dovezile nu sunt încă suficient de convingătoare pentru a face o recomandare alimentară”, a adăugat el.

Dr. Michalski preferă să mănânce iaurt simplu: atunci când eliminați grăsimile naturale, pierdeți unele vitamine, cum ar fi vitaminele A și D.

În loc de unt, Dr. Kris-Etherton încurajează oamenii să folosească uleiuri pe bază de plante, cum ar fi uleiurile de măsline, canola sau soia, ori margarina făcută din aceleași uleiuri.

Untul și smântâna par să ridice nivelul colesterolului din sânge mai mult decât alte surse de grăsimi din lactate, a menționat dr. Krauss, care recomandă să le limitați dacă aveți colesterolul ridicat.

Și, deși nu există dovezi concrete că produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi sunt o alegere mai sănătoasă pentru toată lumea, a spus dr. Krauss, oamenii răspund diferit la alimente diferite.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

You must be logged in to post a comment Login

Scrie un comentariu

Business

Acord de cooperare între UNNPR și Camera Federală a Notarilor din Germania

Publicat cu

pe

Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR) a semnat astăzi, 5 mai 2026, un acord de cooperare cu Camera Federală a Notarilor din Germania (Bundesnotarkammer), punând astfel bazele unui parteneriat solid care deschide noi oportunități de colaborare și dezvoltare instituțională pentru cele două notariate.

Evenimentul a avut loc cu prilejul reuniunii bilaterale găzduite de notariatul român la sediul UNNPR. Discuțiile au vizat o serie de teme de actualitate relevante pentru partenerii de dialog, între care evoluțiile juridice recente din România și Germania, cu accent pe: digitalizarea activității notariale, identitatea digitală pentru companii – European Business Wallet și impactul noilor tehnologii asupra profesiei.

Pe agenda reuniunii au mai figurat discuții pe următoarele teme: protecția persoanelor vulnerabile, prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și reprezentarea notariatelor naționale la nivelul organizațiilor profesionale la nivel internațional – UINL și CNUE.

Din delegația notariatului german au făcut parte: dl. Markus Sikora – Președintele Bundesnotarkammer, dl. Peter Stelmaszczyk – Președintele Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană (CNUE) pentru anul 2023 și dl. Johannes Rübbeck – Reprezentantul Bundesnotarkammer la Bruxelles.

Notariatul român a fost reprezentat de: dna. Laura Badiu – Președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dl. Sorin Marina – Vicepreședinte al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dna. Mihaela Durnescu – Președintele Camerei Notarilor Publici București, dl. Stila Cocea și dl. Octavian Rogojanu – membri al Comisiei pentru organizarea și desfășurarea activității de relații internaționale din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Dialogul cu partenerii germani și semnarea acordului de cooperare între UNNPR și Bundesnotarkammer confirmă angajamentul notariatului național în direcția extinderii cooperării în cadrul rețelei notariale europene, în contextul în care adaptarea la noile realități juridice și tehnologice reprezintă un imperativ pentru modernizarea profesiei.

 

Citește mai departe

Business

Mihai Daraban: România este poarta de intrare în UE pentru companiile din Turcia

Publicat cu

pe

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a participat, în data de 29 aprilie a.c., la ceremonia de deschidere a evenimentului „Delegația Comercială și Întâlnirile de Afaceri Turcia–România”, organizat de Adunarea Exportatorilor din Turcia (TIM).

Evenimentul a reunit exportatori de top din Turcia și reprezentanți ai mediului de afaceri românesc în cadrul unor sesiuni de întâlniri business-to-business (B2B), acoperind sectoare precum: industria auto, chimie, construcții, produse alimentare, medicale și ambalaje.

În cadrul ceremoniei de deschidere, președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a subliniat avantajul competitiv pe care îl oferă România companiilor turce care aleg să se înregistreze pe piața locală. „Înregistrarea unei companii în România nu înseamnă doar prezență pe piața românească. Înseamnă intrarea în Uniunea Europeană pe cea mai accesibilă și mai prietenoasă poartă pe care o oferă blocul comunitar. Din momentul în care o companie turcă se înregistrează în România, devine persoană juridică română și, prin urmare, persoană juridică a Uniunii Europene — cu toate drepturile care decurg din acest statut. Vorbim despre acces la fonduri europene, participare la licitații publice din toate cele 27 de state membre, acces la instrumente financiare și programe de finanțare dedicate companiilor europene. Acest lucru nu este o facilitate administrativă, este un avantaj strategic foarte important.”

La rândul său, E.S. dl Özgür Kıvanç Altan, Ambasadorul Republicii Turcia la București, a declarat: „Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene. România este, la rândul său, numărul unu pentru noi în această parte a lumii. Investițiile turce în România depășesc 12 miliarde de dolari — și subliniez că vorbim despre economie reală, nu despre instrumente financiare abstracte. Companiile noastre de construcții contribuie concret la modernizarea infrastructurii românești. Companiile noastre de energie au investit aproape 2 miliarde de euro doar în 2024 în fotovoltaic. Aceasta este cooperarea care contează.”

Citește mai departe

Business

România și Turcia își întăresc alianța economică: focus pe investiții și parteneriate strategice

Publicat cu

pe

Relațiile economice dintre România și Turcia intră într-o nouă etapă de consolidare, în urma întâlnirilor B2B organizate de Adunarea Exportatorilor din Turcia, care a adus la București o delegație de top a mediului de afaceri turc. 

Evenimentul a reunit lideri de top din mediul instituțional și de afaceri, fiind deschis de președintele Camera de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, alături ambasadorul Turciei la București, Özgür Kıvanç Altan, președintele Adunării Exportatorilor din Turcia, Mustafa Gültepe, și vicepreședintele Asociației Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD), Gürsel Öztürkmen.

„Relațiile comerciale dintre România și Turcia sunt într-o creștere constantă, depășind pragul de 10 miliarde în schimburi bilaterale. Datele pentru 2025 indică un nivel și mai ridicat, ceea ce confirmă dinamica pozitivă a acestui parteneriat”, a declarat Mihai Daraban. Acesta a subliniat că în România activează aproape 20.000 de companii cu cel puțin un acționar turc, cu un capital subscris de aproximativ 840 de milioane de euro și investiții directe care depășesc 1 miliard de euro.

Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene, iar companiile turce folosesc tot mai mult România ca platformă de acces către piața europeană, beneficiind de avantajele apartenenței țării noastre la UE, a adăugat președintele CCIR.

Mihai Daraban, președintele CCIR

Mustafa Gültepe, președinte al Adunării Exportatorilor din Turcia, a indicat 20 de miliarde de dolari ca țintă pentru 2028 a schimburilor comerciale bilaterale. 

„Suntem două națiuni care împart aceeași geografie, aceeași mare și aceeași viziune pentru viitor. Putem depăși obiectivele actuale și putem atinge niveluri mult mai ridicate ale schimburilor comerciale”, a declarat acesta, evidențiind apoi avantajele competitive ale Turciei ca hub regional de producție și complementaritatea dintre economiile celor două state.

La rândul său, Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Republicii Turcia în România, a accentuat dimensiunea strategică a relației bilaterale: „Suntem parteneri strategici și aliați în cadrul NATO. Colaborarea noastră în domeniul securității întărește încrederea necesară pentru dezvoltarea relațiilor economice.”

Diplomatul a adăugat că investițiile turcești în România sunt, în realitate, mai mari decât cele raportate oficial, estimările indicând un volum total de aproximativ 12 miliarde de euro, incluzând și investițiile indirecte.

„Obiectivele actuale privind schimburile comerciale sunt, în opinia noastră, modeste. Avem capacitatea de a le depăși, inclusiv prin susținerea reciprocă a lanțurilor de aprovizionare,” a adăugat acesta.

Ambasadorul Republicii Turcia în România a pus accent și pe necesitatea îmbunătățirii infrastructurii de transport între cele două state: „Este esențial să dezvoltăm conectivitatea logistică pe cale terestră. Trebuie să ajungem în punctul în care deplasarea între Istanbul și București să se poată face în 5–6 ore, inclusiv prin dezvoltarea unor linii de transport feroviar de mare viteză.”

Vicepreședintele Turkish Business People Association (TIAD), Gürsel Öztürkmen, a subliniat rolul esențial al comunității de afaceri turce. Acesta a declarat că organizația contribuie direct la dezvoltarea relațiilor economice româno-turce, iar aproximativ 95% din capitalul turcesc investit în România este reprezentat de companii membre. Investițiile acoperă domenii-cheie precum banking, industrie, automotive, energie și sănătate, fiind susținute de companii importante precum Garanti Bank, Ford Otosan sau Beko. Totodată, organizația oferă sprijin activ tuturor companiilor interesate să intre pe piața românească.

Evenimentul organizat la București extinderea parteneriatelor, stimularea investițiilor și crearea de noi joint venture-uri între companiile din cele două state.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare