Connect with us

Lifestyle

De ce nu ne mirăm? Angajații duc dorul bârfelor de la birou, arată studiile

Cuvântul  „bârfă” face trimitere la ceva negativ. Totuși, așa-numita ”bârfă de la birou” aduce beneficii din punct de vederepsihologic, beneficii pe care pandemia de coronavirus șilockdown-ul aferent acesteia le-a diminuat, notează The Wall-Street Journal.

Publicat cu

pe

Cuvântul  „bârfă” face trimitere la ceva negativ. Totuși, așa-numita „bârfă de la birou” aduce beneficii din punct de vederepsihologic, beneficii pe care pandemia de coronavirus șilockdown-ul aferent acesteia le-a diminuat, notează The Wall-Street Journal.

Bârfa de la birou, conversațiile între mici grupuri de indivizicare împărtășesc aceleași idei despre lume, a devenit aproapeinexistentă în ultimul an din cauza perioadei dificile prin care trece omenirea. Detașați de colegii de lucru și lucrând din spatele unui monitor, angajații au fost brusc privați de relaxareape care o aducea acest obicei. Conversațiile de pe platformeconsacrate precum Zoom, sau Meet sunt departe de a umpleacest gol. Acolo, toate întâlnirile între angajați sunt scurte șiformale, uneori presărate cu întrebări de tipul „mă aud bine?”, sau „oare îmi merge camera web?”.

Programele hibride de lucru înseamnă că doar o parte din angajați sunt prezenți în birou. Astfel  prieteniile formate de maimulți sau mai puțini ani între angajați nu ajută întotdeauna. La urma urmei, un program hibrid de lucru înseamnă a te nimeri pe tură cu un coleg cu care ai interacționat prea puțin în trecut.

Chiar și când unii angajați au norocul de a se nimeri pe tură cu prieteni, numărul redus de oameni din încăpere face ca discuțiilesă fie seci și monotone deoarece lipsa unui volum mare de informații noi își spune cuvântul. Mai puțini oameni, mai puțineinformații noi diseminate.

„Noi anticipăm tot ceea ce urmează să aflăm de la colegi înpauza scurtă de cafea”, spune B. L., angajat Mood Media, sector 2, București.

Iar acest lucru nu se întâmplă numai în România ci și în alte țări.

„Noi știm deja ce are de spus toată lumea”, declară pentru The Wall-Street Journal Joe Labianca, profesor de management la Facultatea de Afaceri și Economie „Gatton” de la Universitateadin Kentucky.

Pentru mulți dintre angajați, cinci minute de discuții pe subiecte diverse, însemnau, pur și simplu relaxare. Nu conta că ei vorbeau despre ultimul scandal din presă, sau despre cel dintre un alt angajat și șef, despre un model de geacă în trend pe care doi studenți veniți în practică la locul de muncă îl purtau, sau despre cum secretara a vărsat ceașca de cafea pe noua cămașă a supervizorului.

„Erau cinci minute de discuție despre ultima ceartă dată la televizor, sau cinci minute de șușoteli despre un nou proiect al companiei. Cu alte cuvinte – viață”, spune un articol de opinie publicat de CNN.

Dar iată că pandemia Sars-COV-2 a zdruncinat din temelii ceea ce mulți numeau pur și simplu „viață”. Privit din unghiul acesta, unii oameni ar putea spune că asta e un lucru bun, deoarece bârfa este adesea asociată cu un obicei prost care trebuie corectat. Specialiștii în sănătate mintală sunt de altă părere.

Bârfa văzută dintr-un alt unghi

Bârfa poate avea o conotație negativă, fiind asociată cu secrete și minciuni despre anumiți indvizi, însă aceasta este, de cele maimulte ori neutră, sau chiar pozitivă. Mulți oameni doar vorbesc între ei, schimbă opinii iar acest lucru îi ajută să supraviețuiască în societate, spune David Ludden, profesor de psihologie la Colegiul Georgia Gwinnett și autorul „Psihologiei Limbajului”: o abordare integrată. „Poate fi pozitivă sau neutră”.

Totodată, o meta-analiză din anul 2019 publicată în revista „Social Psychological and Personality Science” arată concret cătrei sferturi dintre subiectele de bârfă ale unui grup de 467 de indivizi au fost neutre. În timpul experimentului, subiecții au schimbat păreri despre filme și performanțe actoricești.

Doar o mică parte dintre conversațiile analizate — în jur de 15% — au fost considerate bârfe negative și o parte și mai mică au fost considerate bârfe pozitive — 9% — . Deci bârfa poate fi deseori doar o pălăvrăgeală nevinovată.

Iar aceasta pare a fi unul dintre cele mai vechi mecanisme de supraviețuire. Antropologii susțin că bârfa datează încă din cele mai vechi timpuri având un rol foarte important în menținerea unității unui grup și în promovarea adevăratelor personalități, contribuind semnificativ la supraviețuirea și prosperitatea colectivităților umane.

Psihologul evolutiv Robin Dunbar a pionierat prima dată această idee. În trecut, oamenii cavernelor trebuiau să găsească un mijloc de a-și identifica atât partenerii de încredere cât și inamicii, erau nevoiți să fie la curent cu ceea ce se întâmplă. Bârfa a venit în ajutorul acestora iar aceasta s-a întipărit în mentalitatea umană.

Bârfa, susține lucrarea lui Dunbar, oferă oamenilor capacitatea de a răspândi informații valoroase în rețelele sociale foarte mari.

„Dacă nu am fi capabili să ne implicăm în discuții despre probleme sociale și personale, nu am fi capabili să susținem tipurile de societăți din care facem parte”, explică acesta într-o lucrare  publicată în „Review of General Psychology” și preluată de Time.

Iar unii savanți consideră bârfa ca o dovadă a dobândirii de cunoștințe, oferind momente din care oamenii pot învăța și exemple despre ceea ce este acceptabil social — și ceea ce nueste acceptabil în societate. De exemplu, dacă există cineva care trișează mult într-o comunitate sau într-un cerc social și oamenii încep să vorbească despre acea persoană într-un mod negativ, atunci critica colectivă ar trebui să-i avertizeze pe alții despre consecințele înșelăciunii. În timp acest lucru servește la menținerea controlului oamenilor din punctul de vedere al moralității.

Văzută din unghiul acesta, bârfa este doar o altă formă de socializare – una de care oamenii au nevoie disperată și după care tânjesc în aceste luni înstrăinate și izolare.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Lifestyle

Primăria Alba Iulia suspendă taxa de promovare turistică

Publicat cu

pe

Consiliul Local Alba Iulia a decis, prin vot, suspendarea taxei de promovare turistică plătită de turiștii care se cazează în municipiu. Solicitarea suspendării taxei a fost făcută de hotelieri, care au invocat lipsa turiștilor.

Primăria Alba Iulia suspendă taxa de promovare turistică

În scrisoarea adresată municipalităţii, operatorii din turism au argumentat că unităţile administrativ-teritoriale care au renunţat la această taxă au înregistrat creşteri ale cifrelor turiştilor, iar acolo unde taxa există este considerabil mai mică.

„Având în vedere numărul scăzut de turişti din oraş, considerăm că taxa de promovare turistică este nejustificată şi face un contraserviciu turismului din oraş. Turismul în Alba Iulia şi în judeţul Alba a scăzut, iar datele vorbesc de la sine. Judeţul Alba este codaş la turism în regiunea Centru: doar 22% dintre locurile de cazare, ocupate în iunie 2024. Pe lângă aceste date statistice, scăderea turismului este remarcată cu uşurinţă de către noi, toţi cei care activăm în această industrie: hoteluri, restaurante sau ghizi turistici. O cauză a acestei diminuări a numărului de turişti este tocmai taxa turistică. Chiar dacă aparent este o valoare mică, ea creează frustrare pentru turişti, fiind colectată şi evidenţiată diferit pe facturi sau pe contracte (are o cotă de TVA diferită)”, transmiteau hotelierii din Alba Iulia reprezentanţilor administraţiei locale într-o scrisoare din luna august a acestui an, potrivit news.ro.

Conform unei hotărâri a Consiliului Local Alba Iulia adoptată în anul 2020, taxa de promovare turistică era de 5,20 lei/persoană/noapte şi trebuia plătită de turiştii în vârstă de peste 12 ani.

Hotelierii au argumentat că această taxă există în oraşele turistice cu tradiţie, unde sunt prea mulţi turişti, dar chiar şi în aceste destinaţii turistice cuantumul taxei de promovare este şi cu 80% mic decât la Alba Iulia, fiind, de exemplu, de 1 leu/persoană/noapte la Braşov şi 1% din costul cazării fără TVA la Cluj-Napoca sau Deva.

Ei au mai argumentat că acolo unde autorităţile au renunţat la taxa de promovare turistică, gradul de ocupare a spaţiilor de cazare a crescut.

Citește mai departe

Internațional

Casa din filmul „Home Alone” a fost vândută de Crăciun

Publicat cu

pe

Casa din filmul „Home Alone” a fost cumpărată la șapte luni după ce a fost scoasă la vânzare, potrivit USA Today, citat de news.ro.

Casa din filmul „Home Alone” și-a găsit cumpărător de Crăciun

Casa cu 5 dormitoare și 6 băi este situată în Winnetka, Illinois, a fost scoasă la vânzare la 5,25 milioane de dolari la sfârșitul lunii mai, conform listei Zillow.

Exteriorul casei a fost folosit ca locuință a familiei McCallister atât în filmul de Crăciun din 1990, „Home Alone”, cât și în continuarea acestuia din anul 1992, „Home Alone 2: Lost in New York”.

Celebra casă din „Home Alone” s-a bucurat de atenție la scurt timp după ce a fost listată. Totodată, agenții Coldwell Banker Realty au primit primele oferte la mai puțin de o săptămână după ce a fost listată.

Macaulay Culkin, actorul care l-a interpretat pe Kevin McCallister în cele două filme, a declarat că s-a gândit să cumpere casa atunci când a fost scoasă la vânzare.

„M-am gândit o clipă să o cumpăr – doar pentru amuzament”, a declarat el pentru Entertainment Weekly la începutul acestei luni.

Casa a fost construită în 1921 şi are peste 9.000 de metri pătraţi. De asemenea, are patru şeminee, două spălătorii, două jacuzzi, bar, un spaţiu de recreere, o sală de gimnastică, o sală de cinema privată şi un teren de sport acoperit.

Citește mai departe

Lifestyle

David Popovici este nominalizat pentru titlul de cel mai bun înotător european al anului. Constantin Popovici și Cătălin Preda sunt nominalizați la high diving

Publicat cu

pe

Federația Europeană de Natație (LEN) a anunțat nominalizările pentru premiile acordate celor mai buni sportivi din 2024.

David Popovici este nominalizat pentru „Cel mai bun înotător european al anului”, iar Constantin Popovici și Cătălin Preda.

David Popovici, nominalizat drept „Cel mai bun înotător european al anului”

Nominalizarea lui David Popovici drept „Cel mai bun înotător european al anului” vine după ce în acest an a câștigat, la Jocurile Olimpice de la Paris, medalia de aur la înot – 200 m liber și bronzul la înot – 100 m liber.

Alte nominalizări sunt:

Daniel Wiffen (Irlanda)
O medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Paris, 1x bronz la Jocurile Olimpice de la Paris; 2x aur la Mondiale acvatice; record olimpic şi record european la 800 m liber.

Kristof Milak (Ungaria)

1x aur Jocurile Olimpice de la Paris, 1x argint Jocurile Olimpice de la Paris; 2x aur European Aquatics.

Leon Marchand (Franţa)

4x aur la Jocurile Olimpice de la Paris, 1x bronz la Jocurile Olimpice de la Paris; 4x recorduri olimpice; 2x recorduri europene.

Thomas Ceccon (Italia)

1x aur la Jocurile Olimpice de la Paris, 1x bronz la Jocurile Olimpice de la Paris.

La feminin, nominalizatele sunt Anastasia Gorbenko (Israel), Anastasiya Kirpichnikova (Franţa), Isabel Gose (Germania), Sarah Sjöström (Suedia) şi Tes Schouten (Ţările de Jos).

La high dving, la masculin, nominalizaţii sunt:

Aiden Heslop (Marea Britanie)

1x aur la Mondiale acvatice, 1x bronz la Cupa Mondială.

Carlos Gimeno (Spania)

Locul 7 la Mondiale, locul 5 la Cupa Mondială.

Cătălin-Petru Preda (România)

1x bronz mondial.

Constantin Popovici (România)

Locul 8 mondial; 1x aur la Cupa Mondială.

Gary Hunt (Franţa)

1x argint mondial.

Fanii pot vota pe site-ul https://www.len.eu/ până la 31 decembrie.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare