Ministrul de externe al României a declarat miercuri că mai mulți aliați se pregătesc să consolideze capacitățile de apărare aeriană de-a lungul flancului estic al NATO, după ce o dronă identificată de București ca fiind rusească s-a prăbușit peste un bloc de pe teritoriul său, respectiv în orașul Galați.

Oana Țoiu a declarat, în timpul unei vizite la Paris, că incidentul va accelera eforturile deja depuse cu NATO pentru consolidarea frontierei cu sisteme de supraveghere și răspuns, concentrându-se pe radare, avioane de vânătoare și tehnologii anti-drone, potrivit Reuters.

„Prioritatea noastră principală este creșterea capacităților”, a spus ea, adăugând că Bucureștiul prezentase deja NATO o listă detaliată a nevoilor înainte de incident.Conform acestor planuri, aliații evaluează modalitățile de suplimentare a sistemelor existente de monitorizare aeriană și apărare aeriană ale României, în special de-a lungul frontierei sale de 650 km cu Ucraina.

Întăririle ar putea include resurse suplimentare din partea țărilor aliate, cum ar fi aeronavele implicate în misiunea de poliție aeriană a NATO, precum și o acoperire radar extinsă pentru a urmări dronele care zboară la joasă altitudine, a declarat Toiu.

Franța, care conduce grupul de luptă al NATO din România cu aproximativ 1.400 de soldați, discută despre sprijin suplimentar pentru sistemele radar și de monitorizare aeriană, în timp ce alți aliați, inclusiv Marea Britanie, Italia și Spania, și-au semnalat disponibilitatea de a-și intensifica contribuțiile la operațiunile de apărare aeriană, a spus ea.

SUA ar putea oferi, de asemenea, capabilități specializate, în special în domeniul radarului și al supravegherii, în loc de desfășurări de trupe la scară largă.„Există o înțelegere comună că trebuie să consolidăm flancul estic, nu doar în România. Aceasta este o conversație pe care o avem cu țările baltice și cu toate țările de pe flancul estic”, a spus ea.

România a declarat că aceste măsuri vor acționa ca o punte temporară în timp ce urmărește o modernizare mai amplă a propriei apărări.Bucureștiul a alocat aproximativ 2 miliarde de euro pentru modernizarea sistemelor de apărare aeriană și de monitorizare în următorii ani, dar între timp România „va trebui să se bazeze pe sprijinul aliaților pentru a acoperi lacunele”, a spus ea.

Drona de fabricație rusească care a intrat săptămâna trecută în spațiul aerian al României s-a prăbușit într-o clădire din orașul Galați, lângă granița cu Ucraina, rănind doi civili.

Țoiu a declarat că Bucureștiul nu are dovezi că incidentul a fost intenționat, dar a considerat Rusia pe deplin responsabilă pentru încălcare.

Ea a spus că România lucrează la proiecte anti-drone în sectorul privat, precum și la un plan de 200 de milioane de euro cu Ucraina pentru a construi o instalație care să producă sisteme pentru a contracara amenințările aeriene cu costuri reduse, utilizate din ce în ce mai mult în conflict.

Potrivit publicației americane Axios, negociatorii Washingtonului și cei ai regimului de la Teheran au ajuns la un acord privind un memorandum de înțelegere de 60 de zile pentru a prelungi încetarea focului și a lansa negocieri asupra programului nuclear al Iranului, însă președintele Trump nu și-a dat încă aprobarea finală. Informația este confirmată de doi oficiali americani și o sursă regională implicată în eforturile de mediere.

În contextul actual, semnarea memorandumului ar fi cea mai importantă reușită diplomatică de la începutul războiului, dar un acord final care să abordeze cererile lui Trump privind programul nuclear al Iranului ar necesita în continuare negocieri intense.

Oficialii americani au declarat că termenii acordului au fost stabiliți în mare parte de marți, dar ambele părți aveau încă nevoie de aprobare de la vârf. Oficialii americani au susținut că iranienii au revenit ulterior și au transmis că dețin aprobările necesare și sunt pregătiți să semneze. Iranul nu a confirmat acest lucru. Negociatorii americani l-au informat pe Trump cu privire la detaliile acordului final, dar acesta nu l-a semnat imediat, mai arată Axios.

Președintele le-a transmis mediatorilor că dorește câteva zile pentru a se gândi, a declarat un oficial american.

Oficialii americani au declarat că memorandumul de 60 de zile va stipula că navigația prin strâmtoarea Ormuz va fi „nerestricționată”. Un oficial american a explicat că acest lucru înseamnă absența taxelor și a hărțuirilor și că Iranul va trebui să îndepărteze toate minele din strâmtoare în termen de 30 de zile.

Blocada navală a SUA va fi, de asemenea, ridicată, dar acest lucru se va întâmpla proporțional cu reluarea transportului comercial, a adăugat un oficial american.

Memorandumul include angajamentul Iranului de a nu dezvolta o armă nucleară, au precizat oficialii. Documentul va menționa, de asemenea, că primul subiecte care va fi negociat în perioada de 60 de zile este modul de eliminare a uraniului înalt îmbogățit al Iranului.

De asemenea, Statele Unite se vor angaja să discute despre ridicarea sancțiunilor și deblocarea fondurilor iraniene înghețate, ca parte a negocierilor. Memorandumul va include și discuții despre un mecanism care să ajute Iranul să înceapă să primească bunuri și ajutor umanitar.

Guvernul rus a transmis băncilor de top, inclusiv rezervei federale, că ar trebui să doborâ singure dronele ucrainene, precum și să suporte costurile. Acest lucru survine în contextul în care Moscova se luptă să apere obiective-cheie de pe vastul său teritoriu împotriva atacurilor ucrainene care au forțat Rusia să-și concentreze apărarea aeriană în anumite zone, inclusiv Moscova, lăsând-o extrem de subțire sau inexistentă în alte părți.

Forțele de la Kiev au vizat infrastructura și echipamentele din Rusia utilizate fie pentru a duce războiul, fie pentru a-l finanța – de la nave, avioane și aerodromuri la rafinării de petrol, depozite și conducte, rețele de gaze naturale și fabrici care produc echipamente electronice militare și explozivi.

Parlamentul rus a adoptat o lege care permite băncilor inclusiv celei mai mari din Rusia, Sberbank, și altor instituții financiare să opereze sisteme de apărare și să-și înarmeze personalul împotriva dronelor fără implicarea forțelor speciale. Acestea ar suporta costurile singure, a declarat Anatoly Aksakov, șeful comisiei financiare a Dumei de Stat, potrivit agenției de știri RBC.

Alexander Shokhin, șeful celui mai puternic lobby de afaceri din Rusia, i-a spus luni lui Vladimir Putin că companiile sunt pregătite să cumpere arme mai grele și sisteme electronice pentru a se apăra împotriva atacurilor cu drone.