Rețelele electrice învechite din Europa nu au capacități de stocare a energiei și au nevoie de investiții în valoare de mii de miliarde de dolari pentru a face față creșterii producției de energie regenerabilă, cererii din ce în ce mai mari de electricitate și pentru a evita un blackout precum cel din Spania, transmite Reuters.

‘Blackout-ul a fost un semnal de alarmă. A arătat că este o nevoie urgentă și inevitabilă pentru modernizarea și consolidarea rețelelor electrice ale Europei’, a declarat secretarul general de la Eurelectric, Kristian Ruby.

Cea mai mare parte a rețelelor electrice din Uniunea Europeană datează din secolul trecut și jumătate dintre linii au peste 40 de ani. Creșterea producției de energie cu emisii reduse de carbon și cererea explozivă de energie din partea centrelor de date și a vehiculelor electrice va necesita o modernizare a rețelelor, care au nevoie și de protecție digitală pentru a face față atacurilor cibernetice.

În condițiile în care investițiile globale în regenerabile aproape s-au dublat după 2010, investițiile în rețele abia s-au schimbat la aproape 300 de miliarde de dolari pe an. Această sumă trebuie să se dubleze, până la peste 600 miliarde de dolari pe an în 2030, pentru a acoperi modernizările necesare, potrivit Agenției Internaționale a Energiei.

Datele furnizate de centrul de reflexie Ember arată că ponderea regenerabilelor în mixul de putere al UE a urcat anul trecut până la 47%, de la 34% în 2019, în timp ce ponderea combustibililor fosili a scăzut până la 29%, de la 39%.

Proiectele eoliene și fotovoltaice sunt relativ rapid de construit, comparativ cu rețelele, care au nevoie de mai mult de un deceniu.

O parte a problemei se datorează sumelor mari și complexității îmbunătățirii rețelelor pe distanțe mari.

Comisia Europeană a estimat că Europa are nevoie să investească 2.000-2.300 miliarde de dolari în rețele până în 2050.

Anul trecut, firmele europene au investit 80 de miliarde de euro în rețele, în creștere de la 50-70 miliarde euro în anii anteriori, susțin analiștii de la centrul de reflexie Bruegel, care au adăugat că ar putea fi nevoie ca investițiile să crească până la 100 de miliarde de euro.

O altă problemă este că sistemele energetice din Spania și Portugalia se numără printre aceste sisteme din Europa care nu au suficiente conexiuni cu alte rețele, care să le poată oferi un back up.

Spania are nevoie de mai multe legături cu Franța și Maroc, spune Jose Luis Dominguez Garcia, de la centrul spaniol de cercetare IREC. Potrivit acestuia, Spania are doar 5% din conexiuni în afara Peninsulei iberice.

În condițiile în care și alte state sunt codașe la acest capitol, Comisia Europeană are drept țintă creșterea gradului de interconectare până la 15% în 2030, de la 10% cât țintea anterior, ceea ce înseamnă că fiecare țară membră UE va trebui să fie în măsură să importe cel puțin 15% din necesarul său de electricitate din țările vecine.

În plus, pe măsură ce crește producția de energie fotovoltaică și eoliană, provocările merg dincolo de modernizarea rețelelor până la nevoia de generare de tip back-up.

Centralele fotovoltaice și eoliene generează curent continuu, în timp ce centralele tradiționale pe gaze sau cele nucleare produc curent alternativ. Curentul continuu trebuie convertit în curent alternativ în invertoare la frecvența de 50 de Hertzi pentru rețelele europene și pentru a fi utilizată de gospodării și firme. Dacă producția de energie scade, rețeaua are nevoie de facilități back-up care să producă curent alternativ, pentru a evita scăderea frecvenței.

În cazul în care frecvența scade, mecanismele automate deconectează anumite facilități de producție, pentru a evita supraîncărcarea transformatoarelor și liniile de transmisie. Dacă mult prea multe centrale sunt deconectate în același timp, sistemul poate intra în blackout.

De asemenea, Europa are în prezent capacități de stocare în baterii de 10,8 Gigawați și aceste capacități urmează să ajungă la 50 de GW în 2030, cu mult sub nivelul necesar de 200 de GW, potrivit Asociației europene pentru stocarea energiei (EASE). 

Sectorul transporturilor maritime se confruntă cu o lipsă de marinari la nivel global, ceea ce generează mai multe probleme. Printre acestea se numără accidentele pe mare, creșterile tarifelor de transport, dar și creșterea CV-urilor false, anunță experții, conform CNBC.

Înainte de război, Rusia și Ucraina furnizau o bună parte din forța de muncă maritimă globală

Numărul de nave a crescut semnificativ în ultimii ani, dar, cu toate acestea, în cazul personalului calificat creșterile nu au existat. Înainte de război, Rusia și Ucraina furnizau aproximativ 15% din forța de muncă maritimă globală. Ulterior, după război, cele două țări au înregistrat un declin semnificativ al numărului de marinari disponibili, arată datele Camerei Internaționale de Transport Maritim (ICS), potrivit sursei citate anterior.

ICS estimează că până în 2026 va exista un deficit de aproximativ 90.000 de marinari calificaţi și solicită factorilor de decizie să elaboreze strategii naţionale pentru a rezolva această problemă.

Ce efecte are criza marinarilor asupra siguranței și costurilor

Lipsa personalului calificat a determinat companiile să angajeze marinari cu mai puțină experiență, deci mai slab pregătiți. Acest lucru afectează standardele de siguranță pe mare.

„Nivelul de competenţă al marinarilor scade, deoarece acum este suficient să aibă o licenţă”, a spus un căpitan dintr-o companie maritimă globală, arată sursa citată. Bărbatul a fost nevoit să concedieze mai mulţi membri ai echipajului din cauza lipsei de competenţe.

Totodată, criza personalului calificat amenință să perturbe lanțurile globale de aprovizionare, deoarece lipsa echipajelor poate întârzia navele în porturi.

Salariile marinarilor rămân ridicate. Acestea reprezintă o mare parte din costurile de operare ale unei nave, totodată. În acest context, se mențin tarife mari de transport și presiunile inflaționiste.

Oboseala îi doboară pe marinarii cu experiență și afectează siguranța – studiu

Marinarii existenţi sunt adesea obligaţi să petreacă perioade mai lungi pe mare, fără zile libere, ceea ce duce la oboseală şi stres mental.

Potrivit unui studiu realizat în 2024 de World Maritime University, peste 93% dintre marinarii chestionaţi au identificat oboseala ca fiind cea mai frecventă problemă legată de siguranţă, iar 78% au raportat că nu au avut o zi liberă pe întreaga durată a contractului.

Lipsa personalului calificat este asociat și cu dorințele profesionale ale tinerilor, care sunt din ce în ce mai puțin atrași de o astfel de carieră, pe mare. Cei mai mulți sunt atrași de joburile care oferă echilibru între viața profesională și cea personală. Nici măcar salariile mari nu îi mai determină să devină marinari.

Poluarea aerului cauzată de incendii este legată de peste 1,5 milioane de decese anual, la nivel mondial, potrivit unui studiu publicat în The Lancet, citat de dw.com.

Majoritatea deceselor sunt înregistrate în țările în curs de dezvoltare, se mai arată în studiu.

Numărul deceselor cauzate de poluarea aerului va crește în următorii ani

Numărul deceselor va crește în următorii ani pe fondul schimbărilor climatice, care fac ca incendiile de pădure să fie mai frecvente și mai intense.

Cercetătorii internaționali au analizat datele existente, cu privire la incendiile de pădure care fac adevărate ravagii în natură, dar și datele referitoare la arderile de teren practicate în agricultură pentru curățarea câmpurilor.

Peste 1,5 milioane de decese sunt asociate, anual, cu poluarea aerului din cauza incendiilor

Timp de 19 ani, mai exact din anul 2000 și până în 2019, cercetătorii au constatat că aproximativ 450.000 de decese pe an din cauza bolilor de inimă au fost strâns legate de poluarea aerului cauzată de incendii.

Totodată, alte 220.000 de decese din cauza bolilor respiratorii ar putea fi atribuite fumului și particulelor eliberate în aer de incendii.

La nivel mondial, un total de 1,53 milioane de decese din toate cauzele au fost asociate cu poluarea aerului cauzată de incendii, potrivit studiului.

 Cele mai frecvente decese au loc în țările sărace

Spre exemplu, un număr record de arderi ilegale ale terenurilor agricole din nordul Indiei este parţial responsabil pentru norul de poluare cu aspect apocaliptic, cu concentraţii de microparticule nocive mult peste standardele internaţionale de sănătate, care acoperă capitala indiană, mai arată studiul.

Autorii studiului atrag atenția că ar trebui să se ia în calcul „acțiuni urgente” pentru a face față numărului mare de decese cauzate de incendii. Totodată, aceștia vorbesc și despre „nedreptatea climatică” cu care se confruntă țările sărace.

Câteva mijloace de evitare a fumului de la incendii sunt îndepărtarea de zona cea mai poluată, utilizarea purificatoarelor de aer și a măștilor, precum și rămânerea în casă. Chiar și așa, aceste mijloace nu sunt accesibile locuitorilor din aceste țări, mai arată cercetătorii.