Internațional
De ce oamenii din America nu mai vor să fie profesori?
În fiecare săptămână, se pare că există o altă poveste tulburătoare despre cât de dificil este să fii profesor în America secolului XXI. Care ar putea fi factorii ce determină decizia oamenilor de a nu mai dori să lucreze ca profesori?
Aici nu este vorba despre munca obișnuită de zi cu zi de predare a disciplinelor de bază copiilor cu nevoi academice și emoționale variate – care este deja un loc de muncă solicitant, devenit mai mult după provocarea anului 2020, informează New York Times.
Ci este vorba despre profesori care au fost concediați după ce au criticat interdicția unui district școlar de a învăța elevii un cântec al lui Dolly Parton și Miley Cyrus despre curcubeu și acceptare, ori despre a merge în timpul liber la un show cu persoane travestite. Anul trecut, The Washington Post a numărat peste 160 de profesori care au fost concediați sau au demisionat în ultimii doi ani din cauza problemelor „războiului cultural”. Există rapoarte de hărțuire și amenințări care provin din ședințele consiliului școlar.
Desigur, este și despre violența potențial mortală cu care se confruntă profesorii doar venind la muncă. În timp ce împușcăturile în școli sunt încă rare din punct de vedere statistic, în ultimii ani, numărul de apariții a crescut semnificativ și este greu să nu fii afectat de predominanța știrilor în legătură cu acest subiect – poate cea de neuitat este profesoara Abigail Zwerner, din Virginia, care a fost împușcată la începutul anului de către un elev de 6 ani.
Cu ce se confruntă profesorii din America?
Anul trecut, era evidențiată criza profesorilor care renunță, deoarece au fost împinși la limitele lor de eșecurile comportamentale și emoționale ale copiilor legate de pandemie, lipsa de personal care i-a forțat să-și asume roluri dincolo de atribuțiile lor normale, inclusiv prânzul și autobuzul.
Demoralizarea profesorilor de astăzi este o problemă care poate fi urmată de o problemă sistemică și mult mai dăunătoare: mai puțini studenți și elevi vor să devină profesori, iar noul canal de profesori se epuizează.
Care este starea actuală a profesiei de profesor?
„Starea actuală a profesiei de profesor este la sau aproape de cele mai scăzute niveluri din ultimii 50 de ani”, potrivit unui document de lucru publicat în noiembrie de Institutul Annenberg pentru Reforma Școlară de la Universitatea Brown. În ea, Matthew Kraft de la Brown și Melissa Arnold Lyon de la Universitatea din Albany au pictat o imagine îngrozitoare a profesiei.
Percepțiile despre prestigiul profesorilor au scăzut între 20% și 47% în ultimul deceniu, fiind la sau aproape de cele mai scăzute procente înregistrate în ultima jumătate de secol. Interesul pentru profesia didactică în rândul absolvenților de liceu și al studenților a scăzut cu 50% din anii 1990 și cu 38% din 2010, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 50 de ani. Numărul noilor intrați în profesie a scăzut cu aproximativ o treime în ultimul deceniu, iar proporția absolvenților de facultate care intră în predare este la cel mai diminuat stadiu din ultimii 50 de ani. Satisfacția în muncă a profesorilor este, de asemenea, la cel mai scăzut nivel din ultimele cinci decenii, procentul profesorilor care consideră că stresul muncii lor merită scade de la 81% la 42%, în ultimii 15 ani.
Kraft a menționat că, deși ne aflăm într-un „moment de criză cu adevărat acută” chiar acum, „tendința de scădere a respectului și interesului, a intrării și a satisfacției în profesie” nu este nouă – a început mai mult de un deceniu. El a spus că, deși este greu de identificat, cauza este parțial o combinație dintre salariile reale stagnante pentru profesori, în timp ce salariile creșteau în alte sectoare pentru lucrătorii cu studii universitare, creșterea costului învățământului superior în general și scăderea respectului pentru profesie în general, prezintă NYT.
Este important de reținut că deficitul de profesori nu este răspândit uniform în școli, districte sau state. Kraft adaugă faptul că acolo unde există lipsuri „de obicei sunt reduceri pe criterii rasiale și socioeconomice”. Există lipsuri deosebite în școlile rurale și pentru profesorii STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și de educație specială, de exemplu.
Nevoia mijloacelor de existență poate afecta cel mai mult școlile publice, deoarece școlile charter (școală publică independentă fondată de profesori, părinți sau grupuri din comunitate fără a fi sub autoritatea locală sau națională) și private pot fi puțin mai agile în ceea ce privește plățile și alocarea personalului. Cu toate acestea, majoritatea copiilor merg la școlile publice tradiționale și, atunci când problema se desfășoară la un nivel macro, s-ar putea deversa, a transmis Kraft pentru NYT.
Statistici legate de venitul profesorilor din SUA
Deci, ce se poate face pentru a ajuta la atragerea mai multor profesori în profesie și pentru a-i menține acolo? Reducerea costurilor unei diplome de predare este o pârghie de care trebuie să tragi, fie că este vorba de a trece cu vederea peste împrumuturile pentru studenți sau a burselor de studii universitare.
Dorinda Carter Andrews, directorul departamentului de formare a profesorilor de la Universitatea de Stat din Michigan, a spus că programul de pregătire al profesorilor din școala ei trece de la un model de cinci ani la unul de patru ani pentru că al cincilea an, care era în mod tradițional un an de stagiu, a devenit o dificultate financiară pentru mulți studenți. Ei făceau stagii în școli cu normă întreagă fără plată și, prin urmare, nu puteau să-și asume munca suplimentară. „Am organizat stagiul de un an în ultimul an”, a spus Carter Andrews. USM vrea să fie receptivă în fața studenților și să se asigure că aceștia nu „sunt datori pentru o profesie care încă își plătește sub medie angajații”.
Salariul profesorilor este o preocupare evidentă, dar este într-adevăr dependentă de stat. Potrivit Asociației Naționale pentru Educație, de anul trecut, salariul mediu de pornire pentru un profesor cu o diplomă de master este de aproximativ 182 de mii de lei pe an în Colorado, față de aproximativ 280 de mii de lei în statul Washington. La începutul acestui an, ANE a raportat că, ajustat pentru inflație, „salariul mediu al profesorilor a scăzut efectiv cu aproximativ 6,4%, sau 17 mii de lei, în ultimul deceniu”.
Susan Moore Johnson, profesor de cercetare în educație la Harvard, a zis că de-a lungul anilor a intervievat mii de profesori și, deși nimeni nu se așteaptă să se îmbogățească din profesie, cei mai mulți se așteaptă să aibă cariere care să asigure un nivel mediu. „Cred că predarea a fost văzută de multă vreme ca ceva pe care te-ai putea baza acolo unde ai avea un loc de muncă, unde te-ai putea baza pe un plan de pensie și pe o asigurare de sănătate”, a adăugat, iar acum nu este neapărat cazul în unele locuri.
Profesorii în grevă au scris despre faptul că se bazează pe bonurile de masă. Într-un nou sondaj efectuat de profesorii din Texas, majoritatea au citat salariile slabe și beneficiile drept o sursă majoră de stres.
Ce pot face oamenii pentru a susține profesorii?
Dar poate la fel de important este faptul că, noi ca societate, trebuie să acordăm profesorilor mai mult respect. Mai mulți profesori și lideri din educație consideră că, deși a existat un val inițial de sprijin pentru profesori la începutul pandemiei, acesta s-a dizolvat în timp. „A existat acest tip de mândrie prin faptul că profesia de cadru didactic este altruistă și că suntem foarte pricepuți, iar părinții au fost impresionați în mod corespunzător de cât de mult ar putea face profesorii chiar și sub constrângere. Deci au avut o lună de miere și apoi luna de miere s-a terminat”, a spus Wendy Paterson, decanul școlii de educație din SUNY Buffalo State.
Allie Pribula, care a predat la o școală primară publică din Pennsylvania, începând cu 2019 și a ajuns să părăsească profesia la sfârșitul anului școlar trecut, a menționat că predarea este o meserie pe care și-a dorit să o facă de când era copil. Burnout-ul și suprasolicitarea au fost factori în decizia ei de a merge mai departe, dar lipsa de respect este o problemă flagrantă pe care vrea să o vadă remediată. „Nu știu cum s-ar întâmpla vreodată acest lucru sau ce ar trebui să se întâmple pentru ca acest lucru să se schimbe, dar ca un întreg, părinții, comunitatea în general, trebuie doar să aibă încredere în profesori”, a spus ea.
Pribula a adăugat că mulți profesori cu care obișnuia să lucreze se întreabă dacă doresc să rămână la locul de muncă în acest moment.
Cum ar trebui să se raporteze profesorii la elevi?
Este de menționat un aspect clar. Paterson a spus că în mulți ani ca educator, ea a văzut cum se revarsă și se scurge profesia și că acum vede mai mult un anumit tip de educator: oameni care vin în profesie mai târziu în viață, după ce au încercat diferite cariere.
Având în vedere că plata profesorilor din New York este printre cele mai mari din State și, prin urmare, o opțiune de carieră relativ stabilă pentru cineva pasionat de educație, jurnalistul de la NYT a fost inspirat să discute cu Chloe Mokadam. Ea predă acum științe în liceu, făcând școala de teatru la 20 de ani și apoi urmând un master în biologie. A avut de ales să urmeze un program de doctorat prestigios sau să meargă la studiile ei de master în știință, la Buffalo State, iar ea a l-a ales pe cel din urmă, chiar dacă părinții ei „nu au fost super mega susținători la început”.
Este cu adevărat pasionată să-și transmită dragostea pentru știință elevilor săi de liceu. „Aceștia sunt copii care au nevoie de pregătire suplimentară, îngrijire suplimentară, atenție suplimentară, doar din cauza lumii cu care se confruntă, dar sunt și viitorii noștri lideri. Ei sunt viitorii oameni de știință, ei sunt viitorii medici, ei sunt viitorul, totul. Și trebuie să fim cu adevărat tandri, precauți, atenți și protectori în ceea ce privește educația, pentru că asta nu numai că le modelează mințile, ci modelează cine vor fi ei ca oameni”.
Avem nevoie de mai mulți oameni ca ea care lucrează cu elevii în fiecare zi – și nu doar părinților ar trebui să le pese. Există un motiv pentru care Florida are una dintre cele mai mari lipsuri de profesori în acest moment – cu nebunia războiului cultural la fiecare colț, de ce s-ar înscrie cineva pentru asta?
Internațional
România intră oficial în spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025. Consiliul JAI a votat eliminarea controalelor la frontierele interne terestre
România intră în spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025. Ministrii de interne ai Uniunii Europene au adoptat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre pentru Bulgaria și România începând cu anul viitor.
România, oficial în Schengen de la 1 ianuarie 2025
Comisia Europeană salută hotărârea unanimă a Consiliului de a ridica controalele la frontierele interne terestre cu România și Bulgaria de la 1 ianuarie 2025, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
„România va fi membru cu drepturi depline în spaţiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. Este o decizie istorică care a fost luată în urmă cu puţin timp la Consiliul JAI reunit la Bruxelles. Aceasta este o victorie a dreptăţii şi a demnităţii naţionale şi un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetăţeni de mâna a doua în Europa! Este, înainte de toate, un triumf al tuturor românilor, indiferent de opţiunea politică sau de situaţia socială. Este o victorie a muncii în echipă pentru binele ţării. Pentru că la acest moment au contribuit lideri de opinie din ţară şi din străinătate, personalităţi publice şi oameni obişnuiţi, alături de miniştri, diplomaţi, europarlamentari şi tehnicieni din zeci de instituţii.
Pentru companiile româneşti care fac afaceri cu parteneri din statele europene, eliminarea controalelor la frontiere va facilita comerţul şi va reduce costurile logistice. Asta înseamnă că mărfurile româneşti vor deveni mai competitive, ceea ce va stimula economia şi va crea noi oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă. Iar, pentru români, această decizie aduce beneficii concrete şi imediate. Mai ales pentru cei din diaspora, care călătoresc frecvent în România, în special în perioada sărbătorilor. Nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber, fără controale suplimentare. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu familiile şi mai puţin stres în călătorii”, a declarat, joi, Marcel Ciolacu.
Internațional
Apple integrează ChatGPT în SIRI pentru iPhone, iPad și Mac. Ce funcții se mai introduc
Apple a lansat, miercuri, actualizări software pentru iPhone, iPad și Mac, incluzând integrarea ChatGPT în asistentul vocal Siri, potrivit CNBC, citat de news.ro.
Apple integrează ChatGPT în Siri
Noua funcție se activează când utilizatorii îi adresează lui Siri întrebări mai complexe pe care software-ul Apple le consideră mai potrivite pentru răspunsurile generate de ChatGPT.
Funcția integrează protecții avansate ale confidențialității, astfel încât OpenAI nu va stoca cererile utilizatorilor, a precizat Apple.
Va fi folosit modelul GPT-4o al OpenAI, iar utilizatorii nu vor fi nevoiți să-și creeze conturi pentru acest beneficiu.
Actualizarea iOS 18.2 este parte a suitei „Apple Intelligence”, care susține campania de marketin a iPhone 16.
Ce noi funcții integrează Apple, alături de ChatGPT
Printre noile funcții se numără aplicația „Playground” pentru generarea imaginilor pe baza textului sau a altor informații și „Image Wand”. Acesta din urmă este un instrument pentru eliminarea obiectelor sau imperfecțiunilor din fotografii.
Integrarea ChatGPT este disponibilă doar pe modelele mai recente de iPhone – iPhone 15, iPhone 15 Pro şi iPhone 16.
Utilizatorii care nu au activat încă ”Apple Intelligence” pot solicita acces printr-o listă de aşteptare în aplicaţia de setări.
Internațional
Comisia Europeană solicită TikTok să răspundă în 24h în legătură cu alegerile din România, după declasificarea documentelor privind campania lui Călin Georgescu
Comisarul european pentru servicii digitale, Henna Virkkunen, a anunțat, vineri după-amiază, că Bruxelles-ul a trimis către TikTok o nouă cerere urgentă de informații. Platforma trebuie să-și sporească resursele pentru a contracara operațiunile de dezinformare.
TikTok trebuie să răspundă în fața Comisiei Europene, în legătură cu alegerile din România
„Suntem îngrijoraţi de indicii din ce în ce mai numeroase privind o operaţiune de influenţă online străină coordonată care vizează alegerile în curs din România, în special pe TikTok”, a scris pe X comisarul Henna Virkkunen.
Aceasta a spus că Bruxelles-ul a luat măsuri privind TikTok în baza legii comunitare referitoare la serviciile digitale (DSA).
Astfel, a trimis o cerere urgentă de informaţii către companie, „în lumina ultimelor informaţii declasificate”, după ce joi a emis deja un ordin de păstrare a datelor care acoperă întreaga perioadă electorală.
Totodată, Comisia Electorală a emis un apel către TikTok referitor la „remedierea urgentă” a politicilor sale de moderare şi amplificare şi la respectarea reglementărilor electorale prevăzute de DSA.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat că oficialii „îngrijoraţi de indicii privind operaţiuni de influenţă online străine coordonate care vizează alegerile din România, în special pe TikTok”, acesta fiind și motivul pentru care Comisia a luat o măsură suplimentară în cadrul DSA.
„Comisia a trimis către TikTok o nouă solicitare de informaţii, de data aceasta solicitând platformei să transmită observaţii cu privire la problemele ridicate în documentele de informaţii care au fost declasificate de autorităţile române, precum şi informaţiile transmise şi acţiunile întreprinse de TikTok ca urmare a acestor aspecte”, a spus Regnier.
Purtătorul de cuvânt a precizat că TikTok are obligaţia de a furniza Comisiei toate aceste informaţii în termen de 24h. Termenul este atât de scurt „tocmai pentru că TikTok trebuie să îşi intensifice resursele pentru a contracara manipulările de informaţii înainte de alegerile din weekend-ul care urmează”.
Purtătorul de cuvânt a mai spus că aceşti paşi au fost făcuţi în urma declasificării documentelor secrete de către autorităţile române.
„În ceea ce priveşte elementele generale despre care ştiam, am luat, aşa cum am spus, măsuri rapide. Adică, deja săptămâna trecută, pe 29 noiembrie, am emis o cerere de informaţii, una iniţială. Am avut o masă rotundă cu platforme online foarte mari şi cu un coordonator naţional al serviciilor digitale din România. Ieri, am emis ordine de reţinere către platformă, deci s-au luat măsuri. Acum, de ce a fost emisă această cerere de informaţii ? Aceasta se referă în mod specific la documentele declasificate, adică acestea au fost declasificate de autorităţile române pe 4 decembrie, serviciile Comisiei, am spus-o ieri, au avut timp să le primească şi să le evalueze şi, pe baza evaluării noastre, am decis să trimitem o altă cerere de informaţii către TikTok, pentru că vrem mai multe informaţii în mod specific despre aceste documente declasificate”, a explicat Thomas Regnier.
-
Business8 luni înainte
Alexandria, al 4-lea cel mai rău oraș în care să trăiești, din toată România
-
Politică11 luni înainte
România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO
-
Politică3 luni înainte
Proiectul Ralucăi Turcan devine realitate. Pensiile sub 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate. Zeci de mii de sibieni vor beneficia
-
Politică6 luni înainte
Unde sunt parcurile industriale promise de Adrian Gâdea? Nicăieri. Vezi ce s-a ales de promisiunile mincinoase ale conducerii PSD Teleorman