Connect with us

Internațional

De ce oamenii din America nu mai vor să fie profesori?

Publicat cu

pe

De ce oamenii din America nu mai vor să fie profesori?

În fiecare săptămână, se pare că există o altă poveste tulburătoare despre cât de dificil este să fii profesor în America secolului XXI. Care ar putea fi factorii ce determină decizia oamenilor de a nu mai dori să lucreze ca profesori?

Aici nu este vorba despre munca obișnuită de zi cu zi de predare a disciplinelor de bază copiilor cu nevoi academice și emoționale variate – care este deja un loc de muncă solicitant, devenit mai mult după provocarea anului 2020, informează New York Times.

Ci este vorba despre profesori care au fost concediați după ce au criticat interdicția unui district școlar de a învăța elevii un cântec al lui Dolly Parton și Miley Cyrus despre curcubeu și acceptare, ori despre a merge în timpul liber la un show cu persoane travestite. Anul trecut, The Washington Post a numărat peste 160 de profesori care au fost concediați sau au demisionat în ultimii doi ani din cauza problemelor „războiului cultural”. Există rapoarte de hărțuire și amenințări care provin din ședințele consiliului școlar.

Desigur, este și despre violența potențial mortală cu care se confruntă profesorii doar venind la muncă. În timp ce împușcăturile în școli sunt încă rare din punct de vedere statistic, în ultimii ani, numărul de apariții a crescut semnificativ și este greu să nu fii afectat de predominanța știrilor în legătură cu acest subiect – poate cea de neuitat este profesoara Abigail Zwerner, din Virginia, care a fost împușcată la începutul anului de către un elev de 6 ani.

Cu ce se confruntă profesorii din America?

Anul trecut, era evidențiată criza profesorilor care renunță, deoarece au fost împinși la limitele lor de eșecurile comportamentale și emoționale ale copiilor legate de pandemie, lipsa de personal care i-a forțat să-și asume roluri dincolo de atribuțiile lor normale, inclusiv prânzul și autobuzul.

Demoralizarea profesorilor de astăzi este o problemă care poate fi urmată de o problemă sistemică și mult mai dăunătoare: mai puțini studenți și elevi vor să devină profesori, iar noul canal de profesori se epuizează.

Care este starea actuală a profesiei de profesor?

„Starea actuală a profesiei de profesor este la sau aproape de cele mai scăzute niveluri din ultimii 50 de ani”, potrivit unui document de lucru publicat în noiembrie de Institutul Annenberg pentru Reforma Școlară de la Universitatea Brown. În ea, Matthew Kraft de la Brown și Melissa Arnold Lyon de la Universitatea din Albany au pictat o imagine îngrozitoare a profesiei.

Percepțiile despre prestigiul profesorilor au scăzut între 20% și 47% în ultimul deceniu, fiind la sau aproape de cele mai scăzute procente înregistrate în ultima jumătate de secol. Interesul pentru profesia didactică în rândul absolvenților de liceu și al studenților a scăzut cu 50% din anii 1990 și cu 38% din 2010, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 50 de ani. Numărul noilor intrați în profesie a scăzut cu aproximativ o treime în ultimul deceniu, iar proporția absolvenților de facultate care intră în predare este la cel mai diminuat stadiu din ultimii 50 de ani. Satisfacția în muncă a profesorilor este, de asemenea, la cel mai scăzut nivel din ultimele cinci decenii, procentul profesorilor care consideră că stresul muncii lor merită scade de la 81% la 42%, în ultimii 15 ani.

Kraft a menționat că, deși ne aflăm într-un „moment de criză cu adevărat acută” chiar acum, „tendința de scădere a respectului și interesului, a intrării și a satisfacției în profesie” nu este nouă – a început mai mult de un deceniu. El a spus că, deși este greu de identificat, cauza este parțial o combinație dintre salariile reale stagnante pentru profesori, în timp ce salariile creșteau în alte sectoare pentru lucrătorii cu studii universitare, creșterea costului învățământului superior în general și scăderea respectului pentru profesie în general, prezintă NYT.

Este important de reținut că deficitul de profesori nu este răspândit uniform în școli, districte sau state. Kraft adaugă faptul că acolo unde există lipsuri „de obicei sunt reduceri pe criterii rasiale și socioeconomice”. Există lipsuri deosebite în școlile rurale și pentru profesorii STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și de educație specială, de exemplu.

Nevoia mijloacelor de existență poate afecta cel mai mult școlile publice, deoarece școlile charter (școală publică independentă fondată de profesori, părinți sau grupuri din comunitate fără a fi sub autoritatea locală sau națională) și private pot fi puțin mai agile în ceea ce privește plățile și alocarea personalului. Cu toate acestea, majoritatea copiilor merg la școlile publice tradiționale și, atunci când problema se desfășoară la un nivel macro, s-ar putea deversa, a transmis Kraft pentru NYT.

Statistici legate de venitul profesorilor din SUA

Deci, ce se poate face pentru a ajuta la atragerea mai multor profesori în profesie și pentru a-i menține acolo? Reducerea costurilor unei diplome de predare este o pârghie de care trebuie să tragi, fie că este vorba de a trece cu vederea peste împrumuturile pentru studenți sau a burselor de studii universitare.

Dorinda Carter Andrews, directorul departamentului de formare a profesorilor de la Universitatea de Stat din Michigan, a spus că programul de pregătire al profesorilor din școala ei trece de la un model de cinci ani la unul de patru ani pentru că al cincilea an, care era în mod tradițional un an de stagiu, a devenit o dificultate financiară pentru mulți studenți. Ei făceau stagii în școli cu normă întreagă fără plată și, prin urmare, nu puteau să-și asume munca suplimentară. „Am organizat stagiul de un an în ultimul an”, a spus Carter Andrews. USM vrea să fie receptivă în fața studenților și să se asigure că aceștia nu „sunt datori pentru o profesie care încă își plătește sub medie angajații”.

Salariul profesorilor este o preocupare evidentă, dar este într-adevăr dependentă de stat. Potrivit Asociației Naționale pentru Educație, de anul trecut, salariul mediu de pornire pentru un profesor cu o diplomă de master este de aproximativ 182 de mii de lei pe an în Colorado, față de aproximativ 280 de mii de lei în statul Washington. La începutul acestui an, ANE a raportat că, ajustat pentru inflație, „salariul mediu al profesorilor a scăzut efectiv cu aproximativ 6,4%, sau 17 mii de lei, în ultimul deceniu”.

Susan Moore Johnson, profesor de cercetare în educație la Harvard, a zis că de-a lungul anilor a intervievat mii de profesori și, deși nimeni nu se așteaptă să se îmbogățească din profesie, cei mai mulți se așteaptă să aibă cariere care să asigure un nivel mediu. „Cred că predarea a fost văzută de multă vreme ca ceva pe care te-ai putea baza acolo unde ai avea un loc de muncă, unde te-ai putea baza pe un plan de pensie și pe o asigurare de sănătate”, a adăugat, iar acum nu este neapărat cazul în unele locuri.

Profesorii în grevă au scris despre faptul că se bazează pe bonurile de masă. Într-un nou sondaj efectuat de profesorii din Texas, majoritatea au citat salariile slabe și beneficiile drept o sursă majoră de stres.

Ce pot face oamenii pentru a susține profesorii?

Dar poate la fel de important este faptul că, noi ca societate, trebuie să acordăm profesorilor mai mult respect. Mai mulți profesori și lideri din educație consideră că, deși a existat un val inițial de sprijin pentru profesori la începutul pandemiei, acesta s-a dizolvat în timp. „A existat acest tip de mândrie prin faptul că profesia de cadru didactic este altruistă și că suntem foarte pricepuți, iar părinții au fost impresionați în mod corespunzător de cât de mult ar putea face profesorii chiar și sub constrângere. Deci au avut o lună de miere și apoi luna de miere s-a terminat”, a spus Wendy Paterson, decanul școlii de educație din SUNY Buffalo State.

Allie Pribula, care a predat la o școală primară publică din Pennsylvania, începând cu 2019 și a ajuns să părăsească profesia la sfârșitul anului școlar trecut, a menționat că predarea este o meserie pe care și-a dorit să o facă de când era copil. Burnout-ul și suprasolicitarea au fost factori în decizia ei de a merge mai departe, dar lipsa de respect este o problemă flagrantă pe care vrea să o vadă remediată. „Nu știu cum s-ar întâmpla vreodată acest lucru sau ce ar trebui să se întâmple pentru ca acest lucru să se schimbe, dar ca un întreg, părinții, comunitatea în general, trebuie doar să aibă încredere în profesori”, a spus ea.

Pribula a adăugat că mulți profesori cu care obișnuia să lucreze se întreabă dacă doresc să rămână la locul de muncă în acest moment.

Cum ar trebui să se raporteze profesorii la elevi?

Este de menționat un aspect clar. Paterson a spus că în mulți ani ca educator, ea a văzut cum se revarsă și se scurge profesia și că acum vede mai mult un anumit tip de educator: oameni care vin în profesie mai târziu în viață, după ce au încercat diferite cariere.

Având în vedere că plata profesorilor din New York este printre cele mai mari din State și, prin urmare, o opțiune de carieră relativ stabilă pentru cineva pasionat de educație, jurnalistul de la NYT a fost inspirat să discute cu Chloe Mokadam. Ea predă acum științe în liceu, făcând școala de teatru la 20 de ani și apoi urmând un master în biologie. A avut de ales să urmeze un program de doctorat prestigios sau să meargă la studiile ei de master în știință, la Buffalo State, iar ea a l-a ales pe cel din urmă, chiar dacă părinții ei „nu au fost super mega susținători la început”.

Este cu adevărat pasionată să-și transmită dragostea pentru știință elevilor săi de liceu. „Aceștia sunt copii care au nevoie de pregătire suplimentară, îngrijire suplimentară, atenție suplimentară, doar din cauza lumii cu care se confruntă, dar sunt și viitorii noștri lideri. Ei sunt viitorii oameni de știință, ei sunt viitorii medici, ei sunt viitorul, totul. Și trebuie să fim cu adevărat tandri, precauți, atenți și protectori în ceea ce privește educația, pentru că asta nu numai că le modelează mințile, ci modelează cine vor fi ei ca oameni”.

Avem nevoie de mai mulți oameni ca ea care lucrează cu elevii în fiecare zi – și nu doar părinților ar trebui să le pese. Există un motiv pentru care Florida are una dintre cele mai mari lipsuri de profesori în acest moment – cu nebunia războiului cultural la fiecare colț, de ce s-ar înscrie cineva pentru asta?

Internațional

România, pe primul loc în UE la vacanțe în țară. 89% dintre călătoriile românilor au fost interne

Publicat cu

pe

 

România a avut cea mai mare pondere a călătoriilor turistice interne din Uniunea Europeană în 2025. Potrivit datelor publicate de Eurostat, 89% dintre deplasările rezidenților români în scop turistic au avut ca destinație o localitate din țară, conform Mediafax.

La nivelul Uniunii Europene, rezidenții au efectuat 1,2 miliarde de călătorii în scop personal sau profesional în 2025, cu 1,4% mai multe decât în anul precedent. Creșterea a echivalat cu aproximativ 17 milioane de deplasări suplimentare, arată datele Eurostat.

România, urmată de Spania și Grecia

Din totalul călătoriilor efectuate de rezidenții UE, 848 de milioane au fost interne, reprezentând 70%. Alte 264 de milioane de deplasări, echivalentul a 22% din total, au avut ca destinație o altă țară din Uniune. Astfel, 92% dintre călătoriile rezidenților UE s-au desfășurat în interiorul blocului comunitar.

România s-a clasat pe primul loc în privința ponderii călătoriilor interne, cu 89%. Pe următoarele poziții s-au situat Spania, cu 87%, și Grecia, Franța și Portugalia, fiecare cu 85%.

La celălalt capăt al clasamentului s-a aflat Luxemburgul, unde doar 5% dintre călătorii au avut o destinație internă. În Belgia, ponderea a fost de 29%, iar în Malta, de 32%.

Europenii au cheltuit mai mult pentru călătoriile în străinătate

Deși călătoriile interne au fost mai numeroase, cheltuielile totale pentru deplasările în străinătate au depășit valoarea celor interne. În 2025, rezidenții UE au cheltuit 379,4 miliarde de euro pentru călătoriile externe, față de 266,2 miliarde de euro pentru cele în interiorul propriei țări.

În cazul călătoriilor interne, cazarea a reprezentat cea mai mare parte a cheltuielilor, cu 34%, respectiv 90,3 miliarde de euro. Potrivit datelor Eurostat, transportul a avut o pondere de 21%, echivalentul a 56 de miliarde de euro.

Citește mai departe

Internațional

Ciuma din Siberia pune SUA în alertă. Americanii sunt îndemnați să părăsească imediat Rusia

Publicat cu

pe

 

Ambasada SUA la Moscova le-a recomandat cetățenilor americani aflați în Rusia să părăsească imediat țara, pe fondul informațiilor privind un posibil caz de ciumă pulmonară în regiunea Irkutsk, relatează Digi24.

Diplomații americani au precizat că monitorizează situația din regiune, unde aproximativ 200 de persoane au fost spitalizate, iar mai multe spitale au fost închise pentru carantină după moartea Dariei Șipilova, o angajată în vârstă de 27 de ani a unui institut de combatere a ciumei.

Recomandări pentru americanii aflați în zona afectată

Ambasada SUA a avertizat că posibilitățile guvernului american de a oferi asistență cetățenilor săi aflați în Rusia, în special în afara Moscovei, sunt limitate.

Americanilor aflați în zona în care ar putea exista o răspândire a infecției li s-a recomandat să respecte instrucțiunile autorităților sanitare locale, să evite unitățile medicale afectate și să solicite imediat ajutor în cazul apariției febrei sau a simptomelor respiratorii.

Celor care au vizitat zona în care se presupune că a apărut focarul li s-a recomandat să își monitorizeze starea de sănătate timp de 14 zile.

Totodată, ambasada le-a cerut cetățenilor americani să își pregătească din timp un plan pentru o eventuală plecare de urgență din Rusia, fără să se bazeze pe sprijinul guvernului SUA.

Departamentul de Stat a reamintit, de asemenea, recomandarea existentă pentru Rusia de a „nu vizita țara”. Americanii care intenționează să călătorească în Rusia au fost sfătuiți să renunțe la planuri din cauza riscului de reținere ilegală și a altor amenințări la adresa securității.

Moscova neagă că cercetătoarea a murit de ciumă

Avertismentul SUA vine după ce Washingtonul a cerut anterior Moscovei informații despre moartea angajatei institutului de combatere a ciumei.

Autoritățile ruse neagă însă că Șipilova ar fi murit de ciumă. Rospotrebnadzor a descris boala drept „pneumonie de etiologie necunoscută”, iar guvernatorul regiunii Irkutsk, Igor Kobzev, a declarat că în probele biologice recoltate de la cercetătoare „nu s-au descoperit microorganisme legate de activitatea sa profesională”.

Epidemiologul Mihail Favorov a precizat că rezultatul nu exclude categoric posibilitatea ca femeia să fi avut ciumă. Potrivit acestuia, în cazul unei evoluții fulminante a bolii, țesuturile organismului se descompun rapid, iar bacteriile vii pot fi izolate din probe în doar 10-30% dintre cazuri.

Trump spune că este îngrijorat de posibilitatea unei epidemii

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat anterior că este îngrijorat de informațiile privind o posibilă epidemie de ciumă și a anunțat că intenționează să discute subiectul cu Vladimir Putin.

În același timp, autoritățile sanitare ruse susțin că situația este calmă. Potrivit acestora, dintre cele 189 de persoane care au intrat în contact cu Șipilova și au fost spitalizate după decesul acesteia, niciuna nu a prezentat semne ale bolii.

Citește mai departe

Internațional

Șeful NATO afirmă că „ne putem permite un pic de calm”. Nu există nicio ameninţare iminentă dinspre Rusia

Publicat cu

pe

 

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că nu există în acest moment o amenințare iminentă la adresa teritoriului Alianței Nord-Atlantice. El a precizat că evaluarea NATO privind amenințarea reprezentată de Rusia nu s-a schimbat în ultimele trei săptămâni, trei luni sau un an, relatează Reuters, potrivit Digi24.

Mark Rutte a explicat că, în cazul în care Rusia ar intenționa să acționeze împotriva unui stat NATO, ar exista semne ale unei mobilizări militare.

„Dacă Rusia ar vrea să acţioneze împotriva Finlandei, a unei ţări baltice, Poloniei sau oricărei alte ţări NATO, ar exista o consolidare militară”, a spus Rutte.

Secretarul general al NATO a subliniat că Alianța are un caracter defensiv și a cerut Rusiei să renunțe la amenințările nucleare.

„Cred că cea mai bună modalitate de a trata această chestiune este de a exista puţin calm aici, de partea NATO. Ne putem permite un pic de calm, dar şi un pic de asigurare că vom continua ceea ce facem”, a adăugat înalta oficialitate aliată.

SUA vor rămâne implicate în apărarea Europei

Rutte a mai afirmat că Statele Unite vor continua să fie implicate în apărarea convențională și nucleară a Europei.

Declarațiile sale au venit în aceeași zi în care Kremlinul a confirmat că Rusia a transmis NATO avertismente de natură nucleară referitoare la eventuale acțiuni de izolare a exclavei ruse Kaliningrad.

Moscova a susținut că aceste avertismente au rolul de a le reaminti „capetelor înfierbântate” din Europa poziția Rusiei în cazul unor astfel de acțiuni.

Moscova avertizează în privința Kaliningradului

Potrivit unui document consultat de Reuters, Rusia a avertizat NATO că ar putea recurge la arme nucleare dacă Alianța ar încerca să îi întrerupă accesul către Kaliningrad, exclava rusă de la Marea Baltică situată între Polonia și Lituania.

Purtătoarea de cuvânt a NATO a confirmat că Rusia a transmis Alianței un document informal, însă nu a dezvăluit conținutul acestuia.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare