Flota fantomă care ajută Rusia să evite sancțiunile și să își continue războiul în Ucraina
Companiile turcești au cumpărat zeci de tancuri petroliere care transportă petrol rusesc, ajutând Rusia să evite sancțiunile și să își continue războiul în Ucraina.
ISTANBUL — Într-o clădire gri de birouri cu patru etaje, deasupra unui club de noapte, cu o ușă neagră, o companie fondată de un magnat turc, de șosete și lenjerie intimă, s-a transformat într-unul dintre cei mai mari armatori din lume care transporta petrol rusesc.
Cum reușește flota fantomă să ajute Rusia?
Firma, Beks Ship Management, a cumpărat 37 de nave din 2021, multe dintre ele petroliere vechi, cheltuind peste jumătate de miliard de dolari în puțin peste doi ani și mărind valoarea flotei de 10 ori.
Companii precum Beks sunt un element critic în încercările Rusiei de a continua să furnizeze petrol în întreaga lume și de a finanța războiul în Ucraina.
Flota include acum sute de nave din întreaga lume, multe deținute de companii din Grecia, India și Emiratele Arabe Unite, precum și Turcia. Mulți se sustrag de la sancțiunile occidentale prin operarea în afara standardelor obișnuite ale industriei, renunțând adesea la asigurarea cu Cluburile P&I, rețelele globale care asigură aproximativ 90% din transportul comercial mondial. Unii folosesc un sistem paralel de asigurări rus, instituit de la începutul războiului, conform The Wall Street Journal.
Navele îmbătrânesc frecvent, au aproximativ 20 de ani sau mai mult și și-au schimbat proprietarii de mai multe ori, ridicând probleme de siguranță și de mediu. Analiștii de transport maritim spun că există întrebări din ce în ce mai mari despre posibilitatea că tancurile nu sunt controlate corespunzător și dacă Moscova va plăti în cazul unui accident. Rusia a declarat că face eforturi pentru ca sistemul său de asigurări să fie recunoscut la nivel internațional.
Companiile turcești, inclusiv Beks, sunt o preocupare deosebită. Ei au achiziționat cel puțin 36 de nave care nu sunt listate ca fiind asigurate de către Cluburile P&I, atrăgând mai multă atenție asupra aplicării, de către Turcia, a sancțiunilor împotriva Rusiei, atunci când președintele Recep Tayyip Erdogan încearcă să repare relațiile tensionate cu SUA.
Cine este compania turcă Beks?
În luna februarie a acestui an, Beks era al patrulea cel mai mare armator din comerțul rusesc cu petrol, potrivit datelor privind transporturile maritime analizate de Global Witness, un grup anticorupție care a militat în numele Ucrainei pentru sancțiuni mai dure.
Craig Kennedy, un analist energetic și fost consilier financiar care studiază flota fantomă rusă la Centrul Davis de Studii Ruse și Eurasiatice din Harvard, a numit preocupările legate de siguranță „o bombă cu ceas”.
Preocuparea numărul unu este că sunt nave vechi. „Există un motiv pentru care nu continuă să navigheze pentru totdeauna, pentru că atunci se ajunge la un punct în care oboseala structurală devine pur și simplu o problemă prea mare”, a spus el.
Beks a avut o serie de incidente de siguranță în ultimii ani. În iunie, salvatorii ruși au fost nevoiți să stingă un incendiu în sala mașinilor Forței Beks, în largul coastei Pacificului. O altă navă deținută de companie a eșuat în largul Tunisiei, în iulie.
Ce s-a întâmplat cu flota?
Totuși, flota încă navighează și, împreună cu alte companii de transport maritim, ajută Rusia să se adapteze la sancțiunile Occidentului, creând un impas global care reflectă, într-un fel, liniile de front care se mișcă lent în războiul din Ucraina. Veniturile din petrol și gaze au contribuit la menținerea economiei ruse pe linia de plutire înainte de prăbușirea rublei din această lună, care a determinat o creștere de urgență a ratei de către banca centrală, în această săptămână.
Totuși, există semne că eficacitatea efortului de sancțiuni condus de americani se estompează.
În iulie, cel mai important țiței din Rusia de calitate, Urali, a început să se tranzacționeze la peste 60 de dolari pe baril – peste plafonul stabilit de economiile Grupului celor Șapte pentru petrolul rusesc, în decembrie, spre a permite Rusiei să continue să vândă și să mențină prețurile globale scăzute, în același timp sufocând veniturile către Moscova. Analiştii spun că acest lucru sugerează că o mare parte din exporturile sale sunt expediate şi vândute la preţuri mai mari.
Turcia, sancționată de către SUA
Oficialii americani și aliați se luptă acum pentru a înăspri aplicarea sancțiunilor, în special în țări precum Turcia, un aliat al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care a redus împotriva cerealelor și a extins comerțul cu Rusia în timpul războiului din Ucraina.
Oficialii americani declară că Washingtonul rămâne îngrijorat de faptul că Turcia este un centru pentru încălcările sancțiunilor rusești, inclusiv flota fantomă pentru petrolul rusesc, escalele la port de către navele de marfă rusești sancționate, care transportă arme și transporturile de bunuri precum electronicele occidentale de care Moscova are nevoie pentru armata sa.
„Avem un dialog continuu cu guvernul turc pe aceste probleme”, a spus un diplomat occidental, referindu-se la conversațiile guvernului SUA cu statul turc și sectorul privat. „Speranța noastră sinceră este să evităm un scenariu în care o companie turcă este sancționată și am lucrat atât cu guvernul, cât și cu sectorul privat pentru a-i informa cu privire la riscurile reale”, prezintă WSJ.
Beks Ship Management, fondată cu peste un deceniu în urmă, a operat în obscuritate ani de zile cu o flotă mică care includea doar șase nave, începând cu 2021. Compania a început ca o afacere secundară a unui magnat turc al textilelor, Ali Bekmezci, care este cunoscut în Turcia pentru fabrica lui care face șosete și lenjerie intimă, pentru mărci occidentale precum H&M.
Compania s-a extins agresiv în ultimii 2 ani și jumătate, iar cheltuielile sale s-au accelerat de la invazia Ucrainei, achiziționând 17 nave, din 2022. Compania deține acum 41 de nave în valoare de 782,61 de milioane de dolari, de aproximativ 10 ori valoarea flotei sale în 2021, potrivit Veson Nautical, o firmă de consultanță în domeniul transporturilor.
Cemil Ersoz, membru al consiliului de administrație și partener fondator al companiei, a declarat că firma a finanțat navele de la bănci din Franța, China, Japonia, Taiwan și Australia, dar a refuzat să numească creditorii din cauza a ceea ce a spus că sunt acorduri de confidențialitate. „Nicio finanțare nu a venit din Rusia”, a spus el, citat de WSJ.
„Noi nu lucrăm doar cu Rusia. Lucrăm peste tot. Facem toate controalele necesare sancțiunilor cu avocații noștri englezi”, a spus Ersoz. El a adăugat că asigurarea a fost susținută „în principal de Lloyd’s și piețele europene”, dar nu a explicat de ce navele nu au apărut în baza de date P&I. Lloyd’s este o piață de asigurări din Londra.
Așa-numita asigurare de protecție și despăgubire este disponibilă în afara Cluburilor P&I, inclusiv de la unele sindicate listate la Lloyd’s și unele din Europa, care reasigură cu piața, spun experții.
„În general, este considerată potrivită doar pentru tipurile de nave mai puțin riscante – remorchere, șlepuri, bărci cu echipaj”, a declarat David Osler, expert în asigurări la Lloyd’s List Intelligence, un furnizor de informații despre transport maritim. Acele nave mai mici necesită o rambursare potențială de asigurare mai mică. „Dacă asigurarea achiziționată este la un nivel suficient pentru cisternele mai vechi, este o întrebare separată”, a spus el.
„Există un sfârșit dubios pentru industria asigurărilor”, a adăugat.
Ce s-a întâmplat cu petrolul furnizat?
Navele deținute de companie au încărcat petrol în ultimele luni în portul Kozmino, de pe coasta Pacificului Rusiei. Aici, petrolul a fost vândut în mod constant la prețuri peste limita maximă, potrivit cifrelor de transport maritim adunate de furnizorul de date despre mărfuri, Kpler, și revizuite de The Wall Street Journal.
Compania a continuat să livreze petrol din port chiar și după ce Departamentul de Trezorerie a emis un avertisment global, în aprilie, împotriva încărcării petrolului la Kozmino și în alte porturi din Orientul Îndepărtat al Rusiei, din cauza încălcării plafonului de preț, ceea ce a determinat unele companii maritime principale să nu mai exporte ulei de la terminal. Unii dintre cei care nu sunt enumerați continuă să livreze petrol din terminal, printre care și un alt expeditor turc, Imza Marine. Nu a răspuns la o solicitare de comentariu.
Una dintre cele mai mari nave ale lui Beks, petrolierul Beks Sun, a făcut o escală în port la terminalul petrolier Transneft, deținut de Rusia, din Kozmino, în iulie și apoi a plecat spre India, arată datele de transport maritim. Cea mai mare parte a afacerilor de transport maritim ale lui Beks se îndreaptă spre și dinspre Rusia, transportând adesea petrol în China, India și către alți cumpărători.
„Suntem foarte precauți în respectarea mecanismului de plafonare a prețurilor”, a spus Ersoz într-un mesaj text. El nu a răspuns la nicio întrebare pentru WSJ despre modul în care compania a livrat petrol de la Kozmino, la tarife conforme cu plafonul.
Rezultatul net este însă că, din cauza prețurilor mai mici și a acestei game largi de expeditori, Rusia a reușit să-și extindă cota pe unele dintre cele mai mari piețe de petrol din lume pe parcursul războiului, schimbând modul în care funcționează aprovizionarea globală cu energie.
Acesta a depășit pentru scurt timp Arabia Saudită ca cel mai mare furnizor al Chinei, în aprilie. Acum, cele două sunt aproximativ egale, analiştii aşteptându-se ca Rusia să avanseze din nou în lunile următoare.
În India, schimbarea a fost și mai dramatică. Moscova asigură acum aproximativ 40% din importurile de petrol ale Indiei, potrivit Kpler, în creștere cu 3% comparativ cu datele de dinainte de război.
Internațional
Reactoarele modulare mici, soluția pentru cererea crescută de energie curată. Dar ministrul Sebastian Burduja ascunde realitatea. Costurile finale ale unui asemenea proiect sunt greu de calculat
Centralele nucleare ar putea deveni mai mici, mai simplu de construit și mai ușor de integrat în rețelele de energie în viitor, oferind o soluție critică pentru tranziția de la combustibilii fosili.
Noile reactoare modulare mici (SMR), cu o capacitate de până la 300 de megawați, promit să accelereze construcția de centrale nucleare într-un moment în care cererea de energie curată crește semnificativ, ca urmare a cresterii unor domenii precum inteligența artificială, producția industriala și vehiculele electrice, potrivit postului american de televiziune CNBC.
Reactoarele modulare mici, soluția pentru cererea crescută de energie curată
Companiile de utilități din întreaga lume închid centralele pe cărbune pentru a reduce emisiile de carbon, ceea ce pune presiune pe identificarea unor noi surse de energie fiabile. Energia nucleară, fiind una dintre cele mai sigure și constante opțiuni, devine o soluție din ce în ce mai atractivă. Totuși, construirea centralelor mari este extrem de costisitoare și de durată. De exemplu, proiectul Southern Co. din Georgia, care a implicat primele reactoare nucleare noi din ultimele decenii, a avut întârzieri majore și un cost final de peste 30 de miliarde de dolari.
SMR-urile sunt considerate o alternativă mai accesibilă și mai rapidă, putând fi asamblate pe loc din piese fabricate în fabrici. Doug True, directorul nuclear al Institutului de Energie Nucleară, a declarat pentru CNBC că aceste reactoare mai mici sunt ideale pentru a înlocui centralele pe cărbune închise, având dimensiuni comparabile.
Cu toate acestea, adevărata provocare rămâne construirea primului SMR în SUA. Până acum, doar trei astfel de reactoare funcționează la nivel global, în China, Rusia și Japonia. Deși există un interes major pentru această tehnologie, costurile și complexitatea primelor proiecte sunt obstacole semnificative. De exemplu, un proiect ambitions de a instala reactoare mici în statul Idaho, proiect al companiei NuScale, a fost anulat după ce bugetul său s-a umflat, de la 5 la 9 miliarde de dolari din cauza inflației si a dobanzilor.
Compania Dominion Energy explorează posibilitatea de a instala un SMR la centrala North Anna din Virginia, pentru a face față creșterii cererii de energie în regiune, în special din partea centrelor de date. Deși nu a luat o decizie finală, compania consideră SMR-urile o soluție promițătoare pentru a răspunde nevoilor viitoare de energie curată.
Alte companii, precum Holtec International și Constellation Energy, fac pași similari. Holtec lucrează la repornirea centralei nucleare Palisades din Michigan și intenționează să instaleze două reactoare mici până la începutul anilor 2030, în timp ce Constellation explorează integrarea SMR-urilor în centralele sale existente, potrivit CNBC.
Pe măsură ce tehnologia evoluează, SMR-urile ar putea deveni o soluție esențială pentru a sprijini tranziția către o energie mai curată și mai fiabilă. Totuși, succesul lor va depinde de sprijinul politic și de colaborarea între companii și autorități, într-un efort comun de a reduce costurile și de a accelera implementarea acestei tehnologii inovatoare.
Internațional
Turiștii ar putea da bani pentru vizitarea Fontana di Trevi. Primăria Romei se gândește să pună o taxă de acces
Primăria Romei se gândește să introducă o taxă de acces pentru Fontana di Trevi. Acest obiectiv este vizitat anual de milioane de persoane, iar măsura precizată se află în analiză și are scopul de a combate turismul excesiv.
Fontana di Trevi ar putea fi vizitată contra-cost de turiști
Alessandro Onorato, adjunctul responsabil de turism la Primăria Romei, ia în considerare impunerea unor ore de acces pentru vizitatorii care doresc să vadă emblematica fântână, conform AFP, citat de Agerpres.
„Aş fi în favoarea ideii de examinare a unui nou tip de acces, limitat în timp şi cu un număr fix (de vizitatori), cu un sistem de rezervare”, a declarat el pentru cotidianul Corriere della Sera.
Cât ar putea costa biletul de acces la Fontana di Trevi
Biletul de acces ar urma să fie gratuit pentru locuitorii din Roma, iar pentru turiști să se vândă la prețul de un euro.
Măsurile menționate nu au scopul de a atrage câștiguri, mai ales de pe urma introducerii taxei, ci de a controla aglomerația.
Un purtător de cuvânt al municipalității a declarat pentru AFP că posibilitatea introducerii taxei de acces este doar o „idee inițială” și „nu există încă nimic concret”.
„Este o chestiune delicată şi dificilă, dar mai devreme sau mai târziu va trebui abordată. Turismul la Roma, care înregistrează cifre record, trebuie să fie sustenabil pentru oraş şi pentru mediu”, a mai spus acesta.
Internațional
OpenAI: Între ambiții comerciale și provocările siguranței în Inteligența Artificială
Într-o perioadă în care inteligența artificială (AI) devine tot mai centrală în strategia globală a companiilor de tehnologie, OpenAI, una dintre cele mai proeminente organizații din domeniu, se află într-un moment critic.
Fondată inițial ca un laborator de cercetare non-profit, dedicat dezvoltării unei inteligențe artificiale generale (AGI) care să fie benefică umanității, OpenAI trece printr-o tranziție complexă, în care încearcă să își redefinească identitatea și prioritățile.
O tranziție cu provocări interne
În ultimii ani, OpenAI a cunoscut o creștere rapidă, transformându-se într-un jucător important pe scena tehnologică globală. De la lansarea ChatGPT în noiembrie 2022, compania a angajat peste 1.700 de persoane, 80% dintre acestea alăturându-se după succesul răsunător al chatbotului online, conform The New York Times.
Cu toate acestea, tranziția către o companie orientată spre profit a fost marcată de tensiuni interne și plecări notabile.
O serie de angajări recente, inclusiv cea a lui Sarah Friar ca director financiar și a lui Kevin Weil ca director de produs, semnalează intenția OpenAI de a se poziționa ferm ca lider în industria AI. De asemenea, compania a atras figuri influente în consiliul de administrație, cum ar fi Paul M. Nakasone, fost general al armatei SUA și fost șef al NSA, demonstrând că securitatea și protecția sunt esențiale în strategia sa de dezvoltare.
Cu toate acestea, pe măsură ce noi lideri au intrat în scenă, unii dintre pionierii care au contribuit la fondarea OpenAI au ales să plece. Ilya Sutskever, unul dintre cofondatori și cercetător-șef, a părăsit compania în mai 2024 pentru a-și înființa propria firmă de inteligență artificială. În mod similar, Jan Leike, un alt cercetător de top, a plecat la Anthropic, un rival emergent, exprimându-și îngrijorarea că cultura de siguranță din cadrul OpenAI a fost subordonată presiunilor comerciale.
Riscurile siguranței și dilemele etice în privința AI
Aceste plecări subliniază una dintre cele mai mari dileme ale OpenAI: cum să echilibreze presiunile de a genera profit cu nevoia de a asigura că tehnologiile sale nu vor cauza daune majore. Echipa „Superalignment”, creată de Sutskever și Leike, a avut misiunea de a explora riscurile catastrofale ale AI-ului, însă conflictele interne legate de modul în care aceste eforturi se integrează în viziunea generală a companiei au dus la desființarea echipei.
Într-o companie în care inovația rapidă este adesea prioritară, angajații au început să își exprime temerile. Todor Markov, un cercetător care și-a anunțat demisia în iunie 2024, a acuzat conducerea că nu poate fi de încredere în a dezvolta AGI într-un mod sigur, evocând motivele pentru care consiliul de administrație l-a demis temporar pe Sam Altman, CEO-ul OpenAI, la sfârșitul anului 2023.
Aceste îngrijorări nu sunt izolate. Foștii angajați care au părăsit compania au dezvăluit, sub anonimat, că măsurile coercitive, cum ar fi retragerea acțiunilor OpenAI în caz de critici publice, au amplificat tensiunile interne și au redus încrederea în leadership-ul companiei.
Impactul asupra viitorului Inteligenței Artificiale
În contextul actual, OpenAI este presată să răspundă nu doar la provocările interne, ci și la așteptările externe. Cu venituri anuale de peste 2 miliarde de dolari și mai mult de 200 de milioane de utilizatori săptămânali ai ChatGPT, compania se află la o răscruce. Pe de o parte, investitori precum Microsoft, Apple și Nvidia sunt interesați de potențialul său de creștere. Pe de altă parte, există o nevoie stringentă de reglementare și de stabilire a unor standarde clare pentru a preveni utilizarea greșită a AI-ului.
Paul M. Nakasone, noul membru al consiliului de administrație, a declarat recent că experiența sa la NSA l-a pregătit pentru a gestiona provocările legate de AI, subliniind necesitatea unei abordări ferme în ceea ce privește securitatea. Cu toate acestea, plecarea lui John Schulman, un alt co-fondator al OpenAI, care s-a alăturat și el Anthropic, ridică întrebări despre capacitatea companiei de a menține echilibrul între inovație și responsabilitate.
Pe măsură ce OpenAI navighează prin aceste ape tulburi, rămâne de văzut dacă va reuși să își mențină poziția de lider în industrie, fără a compromite siguranța și etica.
-
Lifestyle3 ani înainte
Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta. Discret, este adoptat de tot mai mulți români cu bani
-
Politică3 ani înainte
Florin Cîțu va câștiga detașat confruntarea cu Ludovic Orban. Iată si de ce
-
Lifestyle3 ani înainte
Un sfat vital din partea medicilor: pentru o viață sănătoasă, dormiți mai mult de 6 ore pe noapte
-
Lifestyle3 ani înainte
În sfârșit te întorci la birou. Cum te vei îmbrăca?