Suedia lucrează la un amplu pachet de asistență de securitate pentru Ucraina, care va include sisteme de apărare aeriană, radare produse de Saab, echipamente de război electronic și drone, inclusiv cu rază lungă de acțiune, au anunțat oficialii celor două state.

Anunțul a fost făcut în urma unei discuții dintre ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, și ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov. Pachetul se numără printre cele mai consistente forme de sprijin militar oferite de Suedia de la începutul războiului și vizează atât livrări directe de echipamente, cât și investiții în industria de apărare a Ucrainei.

Potrivit informațiilor transmise, ajutorul va include sisteme de apărare aeriană, radare dezvoltate de compania Saab, sisteme suplimentare de război electronic și drone, inclusiv capabile de lovituri la distanță mare. Cele două părți au discutat și despre consolidarea apărării împotriva amenințărilor balistice, prin contribuții suplimentare la inițiativa PURL, destinată dotării forțelor ucrainene cu armament esențial.

Boom-ul AI din America împinge cel mai mare operator al rețelei electrice din țară spre limita unei crize de aprovizionare, arată o analiză a Wall Street Journal.

Șaizeci și șapte de milioane de oameni dintr-o regiune cuprinzând 13 state, de la New Jersey până la Kentucky, își primesc electricitatea dintr-o piață operată de organizația non-profit PJM. De asemenea, de aici sunt alimentate numeroasele centre de date pentru inteligență artificială care apar în „Data Center Alley” din nordul Virginiei, centre cu un apetit practic nelimitat pentru electricitate.

Tarifele cresc pentru consumatori. Centralele vechi sunt scoase din funcțiune mai repede decât pot fi construite altele noi. Iar capacitatea rețelei riscă să fie depășită în perioadele de cerere ridicată, ceea ce ar putea forța PJM să recurgă la întreruperi programate de curent în timpul valurilor de căldură sau al gerurilor severe, pentru a evita deteriorarea infrastructurii rețelei.

Mark Christie, fost președinte al Comisiei Federale pentru Reglementarea Energiei (FERC), a spus că, în urmă cu câțiva ani, considera amenințarea unei pene majore de curent la PJM ca fiind ceva îndepărtat. „Acum spun că riscul pentru fiabilitate este chiar peste drum”, a declarat el.

PJM se așteaptă ca cererea de energie să crească, în medie, cu 4,8% pe an în următorul deceniu — un ritm uimitor pentru un sistem care nu a mai avut o creștere semnificativă a cererii de ani de zile.

Consumatorii sunt furioși din cauza majorărilor de tarife. Iar companiile de tehnologie, inclusiv Amazon, Alphabet și Microsoft, s-au opus regulilor propuse care ar obliga centrele de date să-și construiască propriile surse de energie sau să se oprească în perioadele de vârf ale cererii.

Soluțiile potențiale la problemele PJM sunt complexe, controversate și aproape imposibil de implementat rapid. Situația este complicată și de faptul că directorul general de lungă durată al organizației, Manu Asthana, a demisionat la sfârșitul anului 2025, fără ca un succesor să fie încă numit. Președintele consiliului de administrație al PJM, David Mills, va ocupa funcția de CEO interimar până la alegerea unui înlocuitor.

„Provocările privind fiabilitatea rețelei sunt reale, dar nu sunt imposibil de rezolvat”, a declarat Mills într-un comunicat scris. PJM colaborează cu factorii de decizie politică, autoritățile de reglementare și industria pentru a alinia investițiile în producția și transportul de energie cu cererea în creștere, a spus el.

Operatori ai rețelei precum PJM — inițial numit Pennsylvania-New Jersey-Maryland Interconnection — joacă un rol vital în sistemul energetic al SUA. În vasta regiune deservită de PJM, acesta acționează ca intermediar între producătorii de energie și companiile de utilități care dețin stâlpii și cablurile și livrează electricitatea consumatorilor. Misiunea PJM este de a echilibra oferta și cererea, indicând centralelor când să își crească sau să își reducă producția.

Și alte regiuni ale țării se confruntă cu o creștere a cererii de energie legată de centrele de date. Vestul Texasului, precum și zone din sud-est și sud-vest, devin gazda unor facilități masive. Prognozele privind cererea de energie variază considerabil, dar analiștii se așteaptă la o creștere semnificativă în anii următori. O analiză realizată de firma de consultanță ICF estimează că cererea de energie electrică din SUA în 2030 va fi cu 25% mai mare decât în 2023, în mare parte din cauza nevoilor centrelor de date.

 Politica energiei

Într-o sală de comandă a PJM, aflată la aproximativ 20 de mile nord-vest de Philadelphia, echipe rotative de operatori veghează asupra stabilității rețelei. Centrul de comandă este menținut într-o lumină redusă, ca într-o sală de cinema, pentru ca operatorii — cunoscuți ca dispeceri — să poată studia mai bine ecranele care acoperă pereții și arată fluxul de electricitate în zona de serviciu. Rețeaua regională de linii de înaltă tensiune este afișată pe o hartă digitală mare, în timp ce o serie de grafice și tabele arată ce centrale produc energie și la ce cost.

Dispecerii energetici ai PJM funcționează, în esență, ca niște controlori de trafic aerian, redirecționând energia după necesități. Orice dezechilibru între ofertă și cerere poate modifica frecvența rețelei, putând deteriora centralele și alte echipamente.

Pe măsură ce centrele de date s-au înmulțit, a devenit mai dificil pentru PJM să gestioneze vârfurile de cerere. Nordul Virginiei găzduiește mai multe centre de date pentru companii precum Amazon decât orice altă parte a țării. Google a declarat anul trecut că intenționează să investească 25 de miliarde de dolari în următorii doi ani pentru extinderea centrelor de date din aceeași zonă.

Dominion Energy, compania de utilități care deservește părți din Virginia, a primit solicitări de la dezvoltatori de centre de date care ar necesita peste 40 de gigawați de electricitate — suficient pentru a alimenta cel puțin 10 milioane de locuințe. Numai aceste solicitări reprezintă aproximativ de două ori capacitatea pe care Dominion o avea în rețeaua sa din Virginia la sfârșitul anului 2024. Până în 2039, Dominion se așteaptă ca cererea maximă din sistemul său să se dubleze.

Când Asthana a preluat funcția de CEO al PJM în 2020, centralele din zona sa de operare se închideau mai repede decât puteau fi înlocuite. Șase ani mai târziu, această tendință a continuat, chiar dacă cererea de energie a crescut.

Politicile de mediu ale statelor au contribuit la unele dintre închideri. Illinois, Michigan, Maryland și alte state din rețeaua PJM au închis unele unități pe cărbune și gaze pentru a reduce emisiile de carbon.

Alte închideri au avut motive economice. Centralele pe cărbune și nucleare au avut dificultăți în a concura după boom-ul gazelor de șist, care a adus pe piață cantități mari de gaze naturale ieftine, iar costurile proiectelor eoliene și solare au scăzut drastic.

Problemele PJM au devenit atât de grave încât guvernatorul Pennsylvaniei, Josh Shapiro, democrat, a depus în 2024 o plângere la autoritățile federale de reglementare, cerând, printre altele, plafonarea creșterilor de prețuri pe piața PJM. În septembrie, guvernatorul a convocat o întâlnire între guvernatori și reprezentanți din toate cele 13 state din PJM, unde a cerut mai multă supraveghere politică asupra prețurilor.

„Este inacceptabil ca cea mai mare rețea din țară să aibă cele mai puține căi prin care clienții și reprezentanții lor aleși să fie auziți”, a spus el.

La acel moment, CEO-ul de atunci, Asthana, a sugerat că oficialii aleși au agravat problema, făcând mai dificilă construirea și operarea centralelor. „Putem face orice vrem în piețe”, a spus el, „dar dacă centralele noastre se lovesc de un regim ostil de amplasare și autorizare, ele nu vor fi construite”.

În New Jersey, tarifele pentru rezidenți au crescut cu aproximativ 20% în luna iunie. Guvernatoarea aleasă, Mikie Sherrill, a făcut din prețurile energiei electrice un subiect central al campaniei sale, promițând în discursul de victorie să „declare stare de urgență din prima zi” pentru a reduce costurile utilităților.

Guvernatorii din Pennsylvania, Virginia și Maryland au amenințat că vor părăsi PJM, deși pentru majoritatea statelor acest lucru ar fi dificil, deoarece companiile lor de utilități, în general, nu dețin centrale electrice. Orice retragere a unui stat ar necesita aprobarea autorităților federale.

Spre deosebire de piețele de energie dintr-un singur stat, precum cele din California, New York și Texas, piața PJM cuprinde mai multe state conduse de oficiali cu viziuni politice diferite.

„Una dintre problemele fundamentale cu care se confruntă PJM este una politică”, a spus Christie, fostul președinte FERC. „Ai 13 state diferite, cu 13 politici foarte diferite despre ce tip de producție își doresc și despre cine poate construi capacități de producție.”

 La limită

În vara trecută, o serie de valuri de căldură au împins cererea de energie din rețeaua PJM aproape de niveluri record. În iunie, când consumatorii au pornit masiv aparatele de aer condiționat, PJM a cerut tuturor centralelor să funcționeze la capacitate maximă. De asemenea, a început să reducă cererea plătind anumiți mari consumatori de energie, precum fabricile, să-și reducă activitatea — o tactică cunoscută sub numele de „răspuns la cerere”. Scopul a fost evitarea întreruperilor programate de curent care ar fi afectat mult mai mulți clienți.

Întreruperile programate, folosite rar în SUA, pot fi periculoase. În Texas, peste 200 de persoane au murit după ce operatorul rețelei a emis ordine de urgență pentru întreruperea curentului în timpul unui ger sever, în februarie 2021. Din cauza unui număr fără precedent de centrale scoase din funcțiune de frig, companiile de utilități au fost forțate să facă reduceri masive, iar unii oameni au rămas fără electricitate timp de patru zile.

Provocările privind fiabilitatea rețelei PJM în condiții meteorologice extreme se intensifică pe măsură ce centrele de date, care în general funcționează non-stop, consumă tot mai multă energie.

În septembrie, PJM a publicat propuneri menite să echilibreze nevoile centrelor de date cu cele ale altor clienți, inclusiv una care ar presupune întreruperea alimentării centrelor de date în perioadele de presiune extremă asupra rețelei. Aceasta includea posibile excepții pentru centrele de date care își asigură propriile surse de energie sau care se oferă voluntar să participe la programe de răspuns la cerere.

Amazon, Google, Microsoft și alții au spus că părți ale propunerii discriminează centrele de date. Ei s-au opus aproape tuturor aspectelor acesteia, exprimând îngrijorări legate de posibilitatea de a fi deconectați de la rețea, de costurile construirii centralelor și de fezabilitatea opririi activității.

Companiile de tehnologie au venit cu contrapropuneri care ar face construirea de centrale sau oprirea activității strict voluntare pentru centrele de date din PJM.

În noiembrie, eforturile de stabilire a unor noi reguli pentru centrele de date au stagnat, deoarece directorii PJM, companiile de tehnologie, furnizorii de energie, companiile de utilități și monitorul independent al pieței nu au reușit să ajungă la un acord. Consiliul de administrație al PJM lucrează acum la formularea unei propuneri.

Monitorul pieței, Joseph Bowring, a cerut autorităților federale de reglementare să intervină. Într-o plângere depusă la Comisia Federală pentru Reglementarea Energiei, acesta a spus că PJM ar trebui să înceteze admiterea de noi centre de date în rețea, dacă nu există suficiente centrale și linii de transport pentru a le deservi.

Firma lui Bowring, Monitoring Analytics, avertizează asupra acestui lucru de luni de zile.

Dacă centrele de date nu își aduc propria sursă de energie, a scris firma într-o scrisoare către operatorul rețelei în noiembrie, „PJM se va afla în situația de a aloca pene de curent, în loc să asigure fiabilitatea”.

Biroul de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) a decis în unanimitate să sprijine Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană (UE) și MERCOSUR, susținând, astfel, decizia luată de Asociația Europeană a Camerelor de Comerț (EUROCHAMBRES), în cadrul Adunării Generale din noiembrie 2024.

CCIR subliniază faptul că acordul UE-MERCOSUR nu este doar despre agricultură, ci prevede liberul schimb și eliminarea treptată a peste 90% din taxele vamale dintre cele două blocuri economice, creând o piață nouă pentru produsele europene și românești. Ceea ce este esențial pentru economia României este că acest acord facilitează semnificativ intrarea pe piața MERCOSUR a automobilelor și pieselor de schimb, a produselor chimice și farmaceutice, precum și a utilajelor industriale.

CCIR consideră că acest acord trebuie tratat cu obiectivitate și pragmatism, având în vedere structura economiei naționale. În România, industria generează în continuare circa 30% din Produsul Intern Brut. Țara noastră produce ansamble și subansamble pentru o multitudine de mărci și branduri auto din Europa de Vest, precum și componente esențiale în domeniul white goods (electrocasnice), energetic și farmaceutic.

„Sectorul auto din România creează peste două sute de mii de locuri de muncă, la care se adaugă alte câteva zeci de mii din industriile conexe, care produc echipamente și componente non-auto. Economia românească este o economie de subcontractori, iar întreaga industrie este conectată la țările super-industrializate din Europa de Vest. Atunci când economia Germaniei crește cu 1%, România crește cu 4%. Această corelație nu este întâmplătoare, 24% din comerțul exterior al României se desfășoară cu Germania. În mod obiectiv, sectorul agricol din România reprezintă 4,5% din PIB, în timp ce la nivelul UE acest domeniu reprezintă între 1% și 1,5%. Este momentul să ieșim din discuțiile sterile și să ne concentrăm pe propria performanță în domeniul agriculturii și zootehniei. Trebuie să devenim performanți, în special pe piața internă, iar organele statului responsabile cu controlul calității trebuie să-și îndeplinească datoria față de consumatorii români”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.

În acest context, CCIR consideră că Acordul UE-MERCOSUR reprezintă o oportunitate strategică pentru consolidarea poziției României ca hub industrial regional și pentru diversificarea piețelor de export ale companiilor românești.