Business
Alexandria, al 4-lea cel mai rău oraș în care să trăiești, din toată România

Nu este de mirare că tinerii vor să fugă din orașul care bate pasul pe loc. Reședința de județ a Teleormanului a ajuns, din perspectiva condițiilor de viață, pe locul 4 al celor mai slab cotate orașe din țară, potrivit clasamentului publicat de cotidianul Adevarul.
In fruntea clasamentului se afla orase unde au fost create parcuri largi, drumuri si parcari moderne si unde locuintele au preturi pe care angajatii si le pot permite, pentru ca salariile sunt mari.
Cu un scor de 63.9, Alexandria se străduiește să ascundă sub preș frământările locuitorilor sai: traficul infernal, infrastructura veche și sufocantă, aerul viciat și prețurile imobiliare ce par a fi o glumă de prost gust.
În antiteză, conform aceluiași indice, în fruntea topului celor mai bine cotate orașe pe primele 5 poziții se află Sibiu, Brașov, Arad, Râmnicu-Vâlcea și Cluj-Napoca.
Indicele T.R.A.I. este un instrument inovator, ce calculează bunăstarea unui oraș/cartier pe baza mediei a patru subindici:
– Trafic – Afișează date precise despre circulația rutieră și viteza de deplasare, în raport cu viteza maximă legală admisă în zonă. Cu cât scorul se apropie de 100, cu atât traficul este mai redus în oraș;
– Repere – Ia în calcul numărul total de magazine, supermarketuri, baruri și restaurante, grădinițe, școli, parcuri, locuri de joacă, facilități medicale și mijloace de transport în comun disponibile în oraș. Cu cât scorul este mai aproape de 100, cu atât zona are mai multe puncte de interes pe metru pătrat;
– Aer – Monitorizează constant calitatea aerului pe baza indicatorilor de poluare: particule în suspensie, oxizi de azot, O3, SO2, CO, temperatură, presiune atmosferică, umiditate și vânt. Cu cât scorul este mai ridicat și se apropie de 100, cu atât te bucuri de un aer mai curat în oraș;
– Imobiliare – Calculează costul mediu pe metru pătrat al locuințelor din oraș ales, raportat la media prețurilor imobiliare la nivel național. Cu cât scorul se apropie de 100, cu atât locuințele din oraș au prețuri mai ridicate pentru cumpărare. Cu cât scorul T.R.A.I. se apropie de 100, cu atât este mai ridicat nivel de trai din zonă.
Cu un scor de 67,2, Alexandria se poziționează în topul celor mai slab cotate orașe și la Vocea Cartierelor.
Ce înseamnă Vocea Cartierelor? Părerile oamenilor despre viața din cartierele în care locuiesc raportat la 13 criterii de evaluare, respectiv:
- Siguranța – nivelul de siguranță resimțit de locuitori în oraș/cartier;
- Curățenia – nivelul de curățenie de pe străzile orașului/cartierului și din locurile principale ale acestuia;
- Parcările – nivelul de ușurință cu care se găsesc locuri libere de parcare;
- Transportul în comun – ușurința deplasării de la un punct la altul, cu transportul în comun;
- Pistele de biciclete – frecvența pistelor de biciclete existente în oraș;
- Zgomot – nivelul de zgomot din oraș, cu cât scorul este mai mare, cu atât nivelul de zgomot este mai mare;
- Apa curentă – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât nu există griji în legătură cu furnizarea apei;
- Salubrizarea – date locale legate de sistemele de salubrizare din cartiere;
- Gazul – cu cât scorul crește, cu atât probabilitatea de a întâmpina probleme cu sistemul de gaze scade;
- Canalizarea – un scor ridicat înseamnă un sistem de canalizare funcțional;
- Încălzirea – cu cât scorul este mai mare, cu atât sistemul termic funcționează cum trebuie;
- Gradul de mulțumire – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât gradul de mulțumire este mai mare;
- Costul general al vieții – cu cât scorul este mai mare, cu atât mersul la piață sau la restaurant este accesibil.
În umbra cifrelor și statisticii, se află vocile umane – voci ce reflectă o realitate mai dură. Curățenia, parcările, pistele de biciclete, zgomotul și costul general al vieții – toate acestea sunt criteriile suferinței tăcute și ale dorinței de schimbare.
Poziționarea pe locul 4 în topul celor mai slab cotate orașe trebuie să fie un strigăt de alarmă pentru alexăndreni.
Alexandria este astazi orasul condamnat la subdezvoltare de o administratie locala incompetenta care isi urmareste doar propriul interes.
Business
Mihai Daraban, președintele CCIR: Mediul de afaceri nu mai poate plăti o taxă în plus

Știrile privind mărirea sau înființarea de taxe noi pentru compani, apărute în spațiul public, negate apoi de guvern, îngrijorează în continuare mediul de afaceri. Chiar dacă guvernul are în vedere asemenea măsuri, nu va avea cine să le plătească, avertizează Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, într-un interviu acordat PS News.
„La ora actuală, mediul de afaceri nu își mai poate permite o taxă în plus, dacă nu vrem să-l vedem terminat, sucombat. Mulți intră în această paradigmă a creșterii economice prin prisma creșterii PIB-ului. Eu nu mai iau după PIB, care ne oferă niște cifre mai ezoterice, ca să nu spun altfel. La mine lucrurile sunt simple: câți au depus bilanțul la fisc, persoane juridice române, indiferent de forma capitalului și de naționalitatea capitalului, care este cifra de afaceri? Care este profitul? Acolo se vede și acolo putem vorbi obiectiv de creștere sau descreștere economică”, a afirmat Mihai Daraban.
Produsul Intern Brut nu înseamnă cumpărăturile de Black Friday, ci ceea ce rezultă din situațiile depuse de firme la fisc și profitul, a explicat președintele CCIR. Astfel, în august anul trecut, au depus bilanțul 866.601 de firme, cu o cifră de afaceri de 490 de miliarde de euro. Cu un an înainte, în mod paradoxal, România avea un număr mai mic de firme, respectiv 846.000 cu o cifră de afaceri mai mare, 494 miliarde de euro.
„Explicația – impozitarea cu 1% a celor care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de euro. Noi am semnalat la vremea respectivă – pacienții de serviciu, companiile vizate, erau în număr de 1042 cu 246 de miliarde de euro cifră de afaceri. La 6 luni după implementarea acestei taxe, din 1042 de companii, s-au făcut 1018, iar baza de impozitare n-a mai fost 246, ci 233 de miliarde. Deci, domnii guvernanți trebuie să înțeleagă că și mediul de business are anticorpi. Nu stă nimeni să primească pumni la nesfârșit. Ok, l-ai luat pe primul, l-ai luat pe al doilea, la un moment dat trebuie să iei niște măsuri, așa face mediul de business și așa va face”, a subliniat Mihai Daraban.
Business
Mihai Daraban, președintele CCIR: Fără măsuri privind cheltuielile bugetare, fondul de pensii este în pericol

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, a vorbit, într-un interviu acordat PS News, despre mediul de afaceri, cum ar reacționa acesta la o eventuală mărire de taxe dar și despre pericolul unei recesiuni.
„Dacă nu se iau acele măsuri în domeniul administrativ, al cheltuielilor bugetare, vom avea recesiune 100%. Și cel mai mare pericol este cel al incapacității de plată. Am mai trecut prin recesiuni. Dar, cel puțin în ce privește fondul de pensii, este posibil să se ajungă la incapacitate de plată. Ok, Constituția te acoperă, ca pensionar, meriți mai mult, legea îți oferă atât, dar nu avem mai mult. Toate acestea s-au întâmplat, în Grecia, în Argentina”, a afirmat președintele CCIR.
Business
Cum a devenit o mică localitate din Covasna un pol de dezvoltare durabilă și unul dintre cei mai mari angajatori din județ?

Investiția HS Timber Group de la Reci, (Covasna) arată clar cum o investiție strategică poate transforma radical o comunitate locală, atât din punct de vedere economic, cât și social.
Cea mai performantă fabrică ecologică de cherestea din România, HS Timber Productions a fost construită în comuna Reci în urma unei investiții de 175 de milioane de euro și a schimbat total fața comunității în ultimii 10 ani.
De la zonă defavorizată la unul dintre cei mai mari angajatori din județul Covasna
Comuna Reci, aflată în județul Covasna, era considerată o zonă defavorizată din punct de vedere economic, în ciuda unei vechi și puternice tradiții în prelucrarea lemnului. Generații întregi de localnici au trăit din valorificarea acestei resurse naturale, însă lipsa unor investiții moderne a dus, în timp, la stagnare economică și migrarea forței de muncă.
Această situație s-a schimbat odată cu investiția HS Timber Group, care a reactivat potențialul zonei printr-un proiect industrial inovator și sustenabil – construirea celei mai performante fabrici ecologice de cherestea din România. HS Timber Productions este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul local și național, dar și unul dintre cei mai mari angajatori din județul Covasna. Compania are circa 520 de angajați și oferă locuri de muncă bine plătite atât oamenilor din Reci, cât și multora din localități aflate pe o raza de peste 20 de kilometri.
Alegerea Reciului nu a fost întâmplătoare: tradiția locală, disponibilitatea resurselor și comunitatea cu experiență au fost factorii care au determinat compania să vină și să investească aici.
Construită în 2015 de la zero, HS Timber Productions este cea mai performantă fabrică ecologică de cherestea din România. Aici se produc câteva sortimente de cherestea, peleți, dar și energie regenerabilă.
Fabrica este independentă energetic, iar în fluxul de producție nu se pierde nimic. Toate resursele necesare funcționării fabricii, inclusiv energia, sunt produse intern pe platformele de la Reci. Iar în acest lanț responsabil de producție s-a făcut, de-a lungul timpului, o investiție de 175 de milioane de euro.
HS Timber Group a reușit să valorifice în mod inteligent resursele locale – atât materia primă, cât și forța de muncă. Acest parteneriat între specificul locului și viziunea investitorului a generat un model de dezvoltare durabilă, bazat pe eficiență, sustenabilitate și respect pentru comunitate.
Tradiția locală a prelucrării lemnului a fost revitalizată și a devenit un pilon al dezvoltării locale
Investiția HS Timber Group nu a creat doar locuri de muncă, ci a consolidat o veche tradiție locală care definește identitatea comunității. Mulți dintre angajați fac parte din familii care lucrează în domeniul prelucrării lemnului din generații în generații, iar pasiunea pentru această activitate se transmite din tată în fiu.
Cei 520 de oameni care lucrează în fabrică se bucură de noile tehnologii care îi ajută să își facă treaba mai bine și mai eficient. Prin investițiile realizate, HS Timber Group le-a oferit acestor oameni șansa de a-și continua meseria și a duce mai departe tradiția prelucrării lemnului în condiții moderne și sustenabile, fără să fie nevoiți să părăsească locul în care s-au născut.
HS Timber Productions a stimulat economia locală și a contribuit direct la creșterea veniturilor publice
Într-o localitate mică precum Reci, a fost nevoie de un singur proiect de anvergură pentru a declanșa un efect de multiplicare economică.
Dintr-o localitate mică într-o zonă defavorizată, comuna Reci a devenit, în timp, independentă financiar, reușind să se autofinanțeze datorită taxelor și impozitelor colectate. Fabrica HS Timber Productions este cel mai mare contribuabil la bugetul local, iar în anul 2024 contribuția sa a depășit 1,5 milioane de lei – o sumă importantă pentru o comunitate de dimensiunea Reciului. Aceste fonduri sunt reinvestite de autoritățile locale în infrastructură, educație și proiecte locale.
În plus, HS Timber Group s-a implicat activ în sprijinirea comunității locale, nu doar prin locuri de muncă și taxe, ci și prin proiecte sociale de educație și sănătate. Compania a contribuit la renovarea și modernizarea bucătăriei din cadrul Spitalului Municipal din Târgu Secuiesc și a finanțat amenajarea unui program after school în comuna Reci, oferind copiilor din comunitate acces la educație modernă și de calitate.
Despre HS Timber Group
HS Timber Group este una dintre companiile de top din industria de prelucrare a lemnului, la nivel mondial. Compania are peste 2.700 de angajaţi care lucrează în șapte unități de producție din Germania, Finlanda, Lituania, Argentina și România și deservește clienți comerciali şi industriali în peste 80 de ţări din întreaga lume.
În România, HS Timber Group are peste 1.500 de angajați în fabricile din Comănești (Bacău), Reci (Covasna) și Rădăuți (Suceava). În 2024, compania a contribuit la bugetul de stat al României cu circa 100 de milioane de lei.
-
Politică8 luni înainte
Proiectul Ralucăi Turcan devine realitate. Pensiile sub 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate. Zeci de mii de sibieni vor beneficia
-
Politică11 luni înainte
Unde sunt parcurile industriale promise de Adrian Gâdea? Nicăieri. Vezi ce s-a ales de promisiunile mincinoase ale conducerii PSD Teleorman
-
Politică11 luni înainte
Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, cere demiterea imediată a inspectorului general adjunct bătăuș din Turnu Măgurele
-
Business11 luni înainte
Daniel Constantin propune ITI Giurgiu-Teleorman #TeleormanMeritaMaiMult