Connect with us

Publicat cu

pe

Teleormanul este şi la ora actuală unul dintre județele promițătoare ale României. Aflat la granița cu Bulgaria şi delimitat în partea sudică de către Dunăre, cu pământuri fertile şi centre urbane distribuite uniform pe suprafața sa, județul prezintă posibilități de dezvoltare socio-economică.

Însă Teleorman trebuie să treacă printr-o serie de analize şi planuri de dezvoltare pentru ca acesta să devină un județ prosper.

Marile plusuri ale județului- de la specificul regional la pilonii industriali

Situat în sudul ţării, în partea centrală a Câmpiei Române, județul Teleorman este încadrat de către județele Argeș şi Dâmbovița în nord, Giurgiu la est şi Olt la vest, având o suprafață de aproximativ 5.790 kmp. Extremitatea sudică a acestuia este delimitată de către fluviul Dunărea, care constituie granița naturală a României cu Bulgaria. De asemenea, teritoriul județului este traversat de mai multe râuri, între care Teleorman, Olt, Vedea şi Călmăţui.

Cele două trepte principale de relief, câmpie şi luncă, respectiv Câmpia Munteniei de Vest, Lunca Dunării şi Lunca Oltului beneficiază de o climă temperat-continentală, cu potențial caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului şi precipitații reduse. Atât factorul climatic cât şi solurile de tip cernoziomuri, care au un grad ridicat de fertilitate naturală, contribuie la dezvoltarea agriculturii. Totuși, Teleorman este mai mult decât un județ cu potențial agricol.

În nord-est există zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale. Perimetrul în care pot fi găsite resursele de subsol este Videle- Olteni- Poieni- Siliştea Nouă.

Pe teritoriul judeţului se află trei municipii- Alexandria, care este reşedinţa de județ, Turnu Măgurele şi Roșiorii de Vede, două orașe- Zimnicea, cel mai sudic punct al ţării şi Videle. Numărul de așezări rurale este de 231, potrivit Strategiei de Dezvoltare a Județului Teleorman. Centrele urbane sunt distribuite uniform pe întreaga suprafață a sa. Pe cuprinsul municipiului Turnu Măgurele există unul dintre cele mai mari combinate chimice din România, Donau Chem S.R.L care aparține grupului InterAgro. Nici Alexandria nu este lipsită de fabrici care să ruleze afaceri mari. Firma Koyo, fosta “Rulmentul Alexandria” continuă să execute componente pentru automobile. Mai mult, pe toată întinderea județului există numeroase fabrici de industrializare a laptelui şi unități de fabricare a produselor de morărit şi panificație.

Rețeaua de drumuri este dezvoltată iar prezenţa Dunării la sud facilitează accesul la coridorul pan-european Vll.

Despre Teleorman este scris pe site-ul Consiliului Județean că nu posedă un potențial turistic impresionant. Cu toate acestea, pe întregul teritoriu există zone pitorești, între care Insula Belina şi Brațul Pavel, Balta Suhaia, comuna Islaz şi rezervaţia naturală Ostrovul Mare, toate situate în partea sudică a județului. Tot în sudul său sunt amenajate o serie de iazuri aflate, la ora actuală, în proprietate privată. În partea de nord, câmpiile sunt separate de către râuri mici, care formeaza văi adânci.

Însă specificul regional fără planuri şi strategii de dezvoltare puse în aplicare nu poate ajuta dezvoltarea socio-economică a unui județ. O stagnare pe termen lung determină populația tânără să reconsidere opțiunile şi să migreze către zone în care există un nivel ridicat al condițiilor de trai.

Consecințele nepăsării față de județ şi de locuitorii săi

Considerat un județ în care doar baronii locali pot face averi, Teleorman şi-a pierdut treptat numărul de locuitori. Dinamica populației a cunoscut un trend descendent în ultimii ani, în 2019 înregistrându-se 368 mii de persoane, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Însă, publicații precum PressOne scriu despre diferența dintre numărul locuitorilor trecut în acte şi realitatea de la fața locului. Pentru comuna din sudul Teleormanului care poartă numele de Traian, numărul de locuitori publicat în documente este 1400. În realitate, jurnaliştii de la PressOne scriu că teritoriul numără aproximativ 1000 persoane, semnele depopulării fiind extrem de vizibile.

În ceea ce privește populația ocupată, indicele acesteia este extrem de scăzut. Numai 35% din totalul locuitorilor deține un loc de muncă. Dintre aceștia, foarte puțini au studii superioare, lucru care împiedică specializările punctuale în actorii industriali.

Pentru Teleorman, interesul tinerilor a scăzut considerabil. Majoritatea persoanelor cu studii superioare aleg să se stabilească în județe mult mai dezvoltate unde gradul de urbanizare este ridicat iar infrastructura, stațiile de epurare, rețelele de canalizare şi cele de distribuție termică se află într-o stare bună de funcționare. Județul cu ieșire la Dunăre nu prezintă un grad ridicat de urbanizare iar municipiile şi oraşele cuprind blocuri aflate în stări diferite ale degradării. În Teleorman există locuințe atât în mediul urban cât şi în mediul rural care nu au acces la sistemul de alimentare cu apă. Mai mult, rețelele de canalizare şi cele de distribuție termică, precum şi infrastructura sunt foarte vechi. Despre rețeaua de gaze, locuitorii spun că aceasta a fost promisă ani la rândul, însă până în momentul de față ea nu a fost realizată.

Tot localnicii sunt cei care descriu instituțiile de învățământ ca fiind slab dotate, cu interioare de dimensiuni reduse şi mobilier vechi. De asemenea, interioarele multor şcoli şi grădinițe din mediul rural sunt lipsite de spații sanitare.

Însă comunele şi satele de pe întregul județului se confruntă şi cu riscul inundațiilor deoarece starea şanţurilor pentru colectarea apelor pluviale este una deosebit de precară.

Deşi aflat în proximitatea fluviului Dunărea, Teleorman folosește la capacități minime avantajele oferite de poziția geografică. Una dintre activitățile economice care nu fructifică amplasarea județului este turismul. În momentul de față, sectorul turistic la nivelul Teleormanului este slab dezvoltat şi nu beneficiază de o promovare adecvată.

Ce trebuie făcut pentru ca Teleorman să devină un judeţ de top al României?

Teleorman dispune de un potenţial ridicat de dezvoltare, însă pentru ca acesta să poată fi inclus în rândul judeţelor puternice ale ţării, el trebuie mai întâi să treacă printr-o serie de proiecte destinate creşterii nivelului de trai. Pentru judeţul cu ieșire la Dunăre este nevoie de modernizarea rețelelor de apă, gaze şi canalizare folosind fonduri europene. Modernizate trebuie şi spaţiile sanitare din instituţiile de învăţământ iar pe termen lung este nevoie de reînființarea şcolilor şi liceelor cu profil industrial-agricol care pot furniza personalul calificat necesar în activitatea economică a judeţului. Totodată trebuie regândit profilul instituțiilor superioare de învățământ pentru asigurarea necesarului de cadre didactice specializate la nivelul şcolilor din localităţi. Acest lucru va duce la eliminarea personalului fără titularizare din şcoli şi implicit la creșterea calității actului de învățământ.

La nivelul sănătății publice este necesară modernizarea spitalelor existente pe raza județului şi asigurarea unor facilități pentru personalul medical, astfel încât acesta să se poata stabili în localitățile în care profesează.

Cum efectele privatizării sectorului agricol încep să îşi facă simțite prezenţa- producțiile de cereale, legume şi plante industriale înregistrând creșteri de la ani la ani; sectorul zootehnic fiind în plină expansiune prin fermele de bovine, ovine, suine si păsări- este primordială încurajarea acestuia. Totodată este nevoie de un cadrul legislativ de subvenționare a producătorilor din domeniul agriculturii, spre exemplu “Programul Tomata”. Dar în afara de subvenții mari este necesară şi asigurarea unei piețe de desfacere, astfel încât producătorii să aibă certitudinea unor câștiguri de pe urma valorificării produselor agricole.

Pentru evitarea perioadelor de secetă şi asigurarea unui nivel constant de producție pe raza Teleormanului este indispensabilă modernizarea şi extinderea sistemelor de irigații. Resursele de apă provenite din cel de-al doilea fluviu al Europei, precum şi cele ale râurilor care străbat teritoriul județului- Vedea, Teleorman, Călmăţui-, pot fi folosite pentru irigații.

În domeniul industrial, o prioritate legată de agricultura din Teleorman este dezvoltarea industriei alimentare şi încurajarea inițiativei private în industrializarea produselor agricole- fabrici de conserve, fabrici de industrializare a laptelui, abatoare modernizate şi fabrici de prelucrare a cărnii. În domeniul industriei chimice, combinatul de îngrăşăminte Donau Chem S.R.L, care şi-a reluat activitatea la data de 29 iunie a.c., conform Bursa.ro, poate fi un pol de dezvoltare al județului datorită capacității sale mari de producție a substanțelor de fertilizare. Amplasarea la Dunăre a combinatului facilitează transportul produselor în întreaga Câmpie Română şi în Dobrogea.

Un alt pol de dezvoltare industrial este Alexandria unde firma Koyo, în parteneriat cu Japonia, produce o gamă variată de subansamble pentru automobile. Considerată cea mai mare companie județeană, aceasta a atras anul trecut investiții de 125 mil. euro pentru extinderea producției, potrivit ZiarulFinanciar. În continuare, trebuie încurajată activitatea sa pentru dezvoltarea economică a Teleormanului.

Cum industria extractivă a ţiţeiului se află acum pe o pantă descendentă din cauza declinului natural al zăcămintelor exploatate timp de aproximativ 50 de ani, planurile de viitor trebuie sa vorbească despre implementarea noilor tehnologii care pot atenua declinul prin creșterea factorului de recuperare.

Pentru sfera transporturilor, care pe raza județului este dezvoltată, pentru viitor este necesară finalizarea drumului expres București- Craiova care urmează să traverseze şi Teleormanul. Acest lucru ar putea aduce sporirea gradului de atractivitate pentru investitori în zonele pe care le va parcurge magistrala. Deopotrivă, realizarea podului Turnu Măgurele- Nicopole va însemna facilitarea relațiilor economice cu malul sudic al Dunării. Astfel se poate crea o zonă economică transfrontalieră Turnu Măgurele- Nicopole care poate acționa ca un pol de dezvoltare pentru întregul județ.

Când vine vorba despre potențialul turistic, întrebarea fundamentală pentru județ este „poate Teleorman să devină un jucător în domeniul turismului?” Județul dispune de locații pitorești, în care pot fi practicate activități de pescuit, agrement şi relaxare.

Un prim exponent pentru acest scop este Insula Belina. Proaspăt reintrată în proprietatea statului, Insula Belina dispune de „un potențial turistic ridicat” potrivit declarațiilor Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe pentru Agerpres. La o primă vedere, insula situată în albia Dunării, la doar câțiva kilometri de Turnu Măgurele este ideală pentru activități de pescuit, agrement şi relaxare. Istoria acesteia este destul de curioasă. Belina a aparținut Apelor Române, dar a fost transferată la Consiliul Județean Teleorman în perioada în care președintele acestuia era Liviu Dragnea. Ulterior, Consiliul Județean Teleorman a concesionat-o Societății TelDrum. În urma anchetelor DNA, anul acesta, insula a revenit în proprietatea Apelor Române, contractul cu TelDrum fiind reziliat. Ministrul Mediului a declarat că „tot ce s-a construit pe Insula Belina- de la unități de cazare până la foișoare, ponton şi toate celelalte anexe- s-a ridicat ilegal fără autorizație de construcție” şi a solicitat radierea contractelor de închiriere ale celor care au în administrare complexul şi zona respectivă.

Acum, localnicii din comuna vecină numită Seaca speră ca zona să fie pusă în valoare.

O altă destinație cu potențial turistic este zona comunei Islaz, localizată în sud-vestul județului Teleorman. Considerată de către localnici „un muzeu viu”, Rezervația Naturală care poartă numele de Ostrovul Mare adăpostește specii de floră şi faună protejate prin lege. Între speciile de floră prezente pe suprafața ariei naturale se numără plopul alb şi cel negru iar speciile de faună sunt reprezentate de către cormoranul pitic şi raţa roșie.  Ostrovul Mare poate fi o zonă de interes pentru cercetătorii în domeniu ştiinţelor naturii, dar şi pentru turiștii obișnuiţi care doresc să descopere mediul înconjurător.

În același scop poate fi vizitată şi Balta Suhaia, care este o arie naturală de importanță acvifaunistică. Aici pot fi găsite specii protejate precum călifarul, barza albă şi cea neagră, egreta mică şi stârcul.

Pe râurile Vedea şi Teleorman sunt amenajate, la ora actuală, o serie de iazuri şi lacuri artificiale aflate în proprietate privată şi folosite în activități pişcicole. Acestea reprezintă un potențial puțin exploatat în domeniul turismului de agrement.

Şi orașul port Turnu Măgurele trebuie evidențiat pe o hartă turistică. Pe lângă plaja cu nisip foarte fin, municipiul are pe întinderea sa şi cetatea medievală care a fost construită pe ruinele cetății romane Turris.

Dar cetatea încărcată cu istorie, precum şi locațiile pitorești au nevoie de reabilitare şi de o promovare adecvată. Realizarea unor materiale audio-video precum şi conceperea unor hărți turistice numai pentru județul Teleorman ar putea ajuta la atragerea turiștilor români şi bulgari.

Teleorman, județul care a fost ţinut în sărăcie timp de ani buni poate renaște în urma punerii în aplicare a unei strategii reale de dezvoltare. Acesta are nevoie de conducători care să acționeze în interesul cetățenilor şi nu în interesul propriu. Este necesară intervenția statului pentru efectuarea de investiții în infrastructură şi crearea unui cadru legislativ care să stimuleze investițiile private în sectoarele economice.

 

 

Social

ANSVSA, avertisment public, după ce românii au golit farmaciile veterinare de ivermectină pentru câini: puteți muri!

Publicat cu

pe

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) avertizează că toate produsele medicinale veterinare care conţin ivermectină sunt autorizate doar pentru utilizarea la animale şi trebuie folosite doar sub supravegherea medicilor veterinari.

Precizările instituției vin după ce în spaţiul public au apărut informații potrivit cărora ivermectina – un medicament utilizat pentru tratarea paraziților la animale – ar fi eficientă în prevenirea și tratamentul COVID-19.

Despre utilizarea ivermectinei la oameni în combaterea COVID-19, ANSVSA afirmă că sunt în desfăşurare numeroase studii clinice umane, studii care au fost înscrise în Registrul Uniunii Europene al trial-urilor clinice. Odată ce respectivele studii vor fi finalizate, în funcţie de rezultatele obţinute, acestea pot sta la baza depunerii unor cereri de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor de uz uman pe bază de ivermectină în scopul combaterii COVID-19.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară avertizează că utilizarea la oameni a produselor medicinale veterinare care conţin ivermectină poate avea consecințe dintre cele mai grave asupra sănătăţii umane.

Recomandările emise de către Colegiul Medicilor Veterinari din România referitoare la prescrierea, comercializarea, eliberarea și utilizarea produselor medicinale veterinare care conțin ivermectină, în contextul pandemiei de COVID-19:

  • Medicii veterinari nu au competenţe legale pentru a recomanda, prescrie, comercializa, elibera produse medicinale veterinare care să fie utilizate în tratamentul oamenilor;
  • Toate produsele medicinale veterinare autorizate de către autorităţile veterinare române sau de către Agenţia Europeana a Medicamentului (EMA) sunt destinate exclusiv utilizării la animale, iar o eventuală decizie privind utilizarea acestora la oameni aparţine exclusiv autorităţilor competente pentru produse medicinale de uz uman;
  • Produsele medicinale veterinare care conţin ivermectină se eliberează doar pe bază de reţetă, iar prescrierea se face exclusiv de către un medic veterinar cu drept de liberă practică care a examinat animalul şi a stabilit un diagnostic;
  • Medicii veterinari utilizează doar modelul unic, ca imprimat cu regim special, al formularului de prescripţie medicală necesar pentru eliberarea produselor medicinale veterinare prevăzut în legislaţie;
  • La prescrierea produselor medicinale veterinare, inclusiv a celor pe bază de ivermectină, medicii veterinari trebuie să utilizeze parafa prevăzută în Statutul Medicului Veterinar;
  • Medicul veterinar este obligat să prescrie doar cantitatea necesară pentru efectuarea completă a tratamentului în cauză, în funcție de specia animalului, greutatea, doza şi durata tratamentului;
  • În cazul produselor medicinale veterinare care se administrează animalelor de la care se obţin alimente, inclusiv ecvidee, medicul veterinar este obligat să înscrie în prescripţia medicală perioada de aşteptare care trebuie respectată, în conformitate cu prospectul produsului medicinal veterinar prescris şi utilizat;
  • În cazul utilizării şi administrării produselor medicinale veterinare care conţin ivermectină la animale, în cadrul unităţilor de asistenţă medical-veterinară, la sediu sau în condiţii de teren, medicul veterinar consemneză activitatea în registrul de consultaţii şi tratamente, iar în cazul animalelor de la care se obţin alimente notifică proprietarul cu privire la respectarea timpului de aşteptare;
  • Utilizarea altor formulare pentru prescrierea produselor medicinale veterinare, în afara celor prevăzute în legislatie, precum şi eliberarea fără prescripţie medicală a produselor medicinale veterinare, inclusiv a celor care conțin ivermectină, atrage răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate;
  • Comercializarea produselor medicinale veterinare care conţin ivermectină se realizează numai prin farmacii veterinare şi depozite farmaceutice veterinare autorizate sanitar veterinar, conform prevederilor legale în vigoare.
Citește mai departe

Social

E bine! DNA spune că lupta împotriva corupției și-a atins obiectivul

Publicat cu

pe

eoficaladna

Șeful DNA a discutat cu experții Comisiei Europene, cărora le-a spus că obiectivul din Mecanismul de Cooperare şi Verificare privind continuarea luptei anticorupţie la nivel înalt a fost îndeplinit.

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, Crin Bologa s-a întâlnit, luni, cu echipa de experţi a Comisiei Europene, în cadrul unei discuţii bilaterale prin videoconferinţă în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi al noului Mecanism european privind statul de drept.

„Discuţiile s-au referit la îndeplinirea obiectivului de referinţă nr. 3 din MCV, şi anume continuarea luptei anticorupţie la nivel înalt. Procurorul şef a prezentat rezultatele DNA care dovedesc că, în pofida unor obstacole de nivel legislativ, obiectivul de referinţă nr. 3 din MCV a fost atins. Totuşi, pentru eficientizarea activităţii DNA, s-a subliniat importanţa reparării legilor justiţiei şi păstrarea independenţei funcţionale şi financiare a instituţiei, în contextul schimbărilor legislative care vor urma”, se precizează în comunicat.

De asemenea, potrivit comunicatului, “DNA şi-a asumat efectuarea de anchete profesioniste, cu respectarea drepturilor procesuale ale persoanelor implicate în dosare penale, dar şi cu îndeplinirea exigenţelor de transparenţă în ceea ce priveşte comunicarea publică în limitele legale premise”.

Această ultimă afirmație din comunicatul DNA este cel puțin ciudată, având în în vedere că ea vine la aproape 20 de ani de la înființarea instituției, în 2002.

Citește mai departe

Social

Incredibil, zeci de lăutari au falsificat acte ca să primească ajutor de la stat. O adevărată mafie a banilor de pandemie!

Publicat cu

pe

BNR: Băncile au scăzut dobânzile la lei în noiembrie 2013, atât la depozite cât și la credite

Aproape 100 de lăutari, maneliști și interpreți de figurație au ajuns pe lista neagra a procurorilor, acuzați că ar fi încasat ilegal de la începutul pandemiei peste trei milioane de lei.

Banii erau destinați celor afectați de restricțiile impuse în primăvara lui 2020, însă în cazul lor, susțin anchetatorii, plățile s-ar fi făcut pe baza unor falsuri de-a dreptul grosolane, transmite ProTV.

Agenția de Plăți și Inspecție Socială București, din subordinea Ministerului Muncii, a descoperit că zeci de lăutari, dar și interpreți folosiți în spoturi publicitare ar fi încasat ilegal vreme de zece luni ajutoare financiare oferite de statul român.

Situația a ieșit la iveală în momentul în care funcționarii Autorității de Plăți și Inspecție Socială din București au început să verifice dosarele artiștilor.

Procurorii au intervenit imediat la sesizarea AJPIS. Ancheta a scos la iveala o schemă infracțională mult mai mare.

Dosarele au ridicat semne de întrebare, mai ales în momentul în care au fost observate discrepanțe uriașe între datele de stare civilă sau chiar actele de identitate.

O primă observație a fost în cazul celor care, deși ar fi putut să beneficieze de aceste ajutoare încă din martie, ei au început să depună cererile, pe bandă rulantă, prin intermediul a două firme, abia spre începutul verii.

Pe de altă parte, într-un alt caz, cei de la Agenția de Plăți și Inspecție Socială au observat că actul de identitate prezentat în fotocopie era eliberat la multă vreme după ce fusese încheiat contractul de drepturi de autor invocat.

Radu Călin, purtătorul de cuvânt al Parchetului a declarat PROTV că se atestă că în mod mincinos cele 80 de persoane fie au prestat anterior stării de urgență servicii artistice, fie urmau să presteze servicii artistice care nu au mai avut loc din cauza stării de urgență sau a stării de alertă.

Schema de frauda a maneliștilor a făcut ca din martie și până în ianuarie, fiecare manelist sau lăutar să încaseze lunar cate 4000 de lei. Mai bine de un sfert din bani ar fi ajuns la cei patru intermediari care s-au ocupat de acte.

Intermediarii acestor plăți frauduloase au fost puși sub acuzare pentru două capete de acuzare: înșelăciune și falsuri în înscrisuri sub semnătură privată. Trei dintre ei au fost plasați sub control judiciar.

Prin această metodă, suspecții ar fi beneficiat în mod ilegal de aceste plăți, după ce statul s-a oferit să dea o mână de ajutor celor afectați de pandemie.

Prejudiciul este estimat la circa 660.000 euro.

Fraudele nu au fost descoperite doar în Capitală, ci și în mai multe județe, printre care Prahova și Dâmbovița, posibil și Ialomița.

Între timp, la Agenția de plăți și inspecție socială București continuă verificarea dosarelor. Sunt peste 50 de mii înregistrate până acum, potrivit postului de televiziune.

 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare