Analiză: Teleorman, lumini şi umbre în anul 2020

Teleormanul este şi la ora actuală unul dintre județele promițătoare ale României. Aflat la granița cu Bulgaria şi delimitat în partea sudică de către Dunăre, cu pământuri fertile şi centre urbane distribuite uniform pe suprafața sa, județul prezintă posibilități de dezvoltare socio-economică.

Însă Teleorman trebuie să treacă printr-o serie de analize şi planuri de dezvoltare pentru ca acesta să devină un județ prosper.

Marile plusuri ale județului- de la specificul regional la pilonii industriali

Situat în sudul ţării, în partea centrală a Câmpiei Române, județul Teleorman este încadrat de către județele Argeș şi Dâmbovița în nord, Giurgiu la est şi Olt la vest, având o suprafață de aproximativ 5.790 kmp. Extremitatea sudică a acestuia este delimitată de către fluviul Dunărea, care constituie granița naturală a României cu Bulgaria. De asemenea, teritoriul județului este traversat de mai multe râuri, între care Teleorman, Olt, Vedea şi Călmăţui.

Cele două trepte principale de relief, câmpie şi luncă, respectiv Câmpia Munteniei de Vest, Lunca Dunării şi Lunca Oltului beneficiază de o climă temperat-continentală, cu potențial caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului şi precipitații reduse. Atât factorul climatic cât şi solurile de tip cernoziomuri, care au un grad ridicat de fertilitate naturală, contribuie la dezvoltarea agriculturii. Totuși, Teleorman este mai mult decât un județ cu potențial agricol.

În nord-est există zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale. Perimetrul în care pot fi găsite resursele de subsol este Videle- Olteni- Poieni- Siliştea Nouă.

Pe teritoriul judeţului se află trei municipii- Alexandria, care este reşedinţa de județ, Turnu Măgurele şi Roșiorii de Vede, două orașe- Zimnicea, cel mai sudic punct al ţării şi Videle. Numărul de așezări rurale este de 231, potrivit Strategiei de Dezvoltare a Județului Teleorman. Centrele urbane sunt distribuite uniform pe întreaga suprafață a sa. Pe cuprinsul municipiului Turnu Măgurele există unul dintre cele mai mari combinate chimice din România, Donau Chem S.R.L care aparține grupului InterAgro. Nici Alexandria nu este lipsită de fabrici care să ruleze afaceri mari. Firma Koyo, fosta “Rulmentul Alexandria” continuă să execute componente pentru automobile. Mai mult, pe toată întinderea județului există numeroase fabrici de industrializare a laptelui şi unități de fabricare a produselor de morărit şi panificație.

Rețeaua de drumuri este dezvoltată iar prezenţa Dunării la sud facilitează accesul la coridorul pan-european Vll.

Despre Teleorman este scris pe site-ul Consiliului Județean că nu posedă un potențial turistic impresionant. Cu toate acestea, pe întregul teritoriu există zone pitorești, între care Insula Belina şi Brațul Pavel, Balta Suhaia, comuna Islaz şi rezervaţia naturală Ostrovul Mare, toate situate în partea sudică a județului. Tot în sudul său sunt amenajate o serie de iazuri aflate, la ora actuală, în proprietate privată. În partea de nord, câmpiile sunt separate de către râuri mici, care formeaza văi adânci.

Însă specificul regional fără planuri şi strategii de dezvoltare puse în aplicare nu poate ajuta dezvoltarea socio-economică a unui județ. O stagnare pe termen lung determină populația tânără să reconsidere opțiunile şi să migreze către zone în care există un nivel ridicat al condițiilor de trai.

Consecințele nepăsării față de județ şi de locuitorii săi

Considerat un județ în care doar baronii locali pot face averi, Teleorman şi-a pierdut treptat numărul de locuitori. Dinamica populației a cunoscut un trend descendent în ultimii ani, în 2019 înregistrându-se 368 mii de persoane, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Însă, publicații precum PressOne scriu despre diferența dintre numărul locuitorilor trecut în acte şi realitatea de la fața locului. Pentru comuna din sudul Teleormanului care poartă numele de Traian, numărul de locuitori publicat în documente este 1400. În realitate, jurnaliştii de la PressOne scriu că teritoriul numără aproximativ 1000 persoane, semnele depopulării fiind extrem de vizibile.

În ceea ce privește populația ocupată, indicele acesteia este extrem de scăzut. Numai 35% din totalul locuitorilor deține un loc de muncă. Dintre aceștia, foarte puțini au studii superioare, lucru care împiedică specializările punctuale în actorii industriali.

Pentru Teleorman, interesul tinerilor a scăzut considerabil. Majoritatea persoanelor cu studii superioare aleg să se stabilească în județe mult mai dezvoltate unde gradul de urbanizare este ridicat iar infrastructura, stațiile de epurare, rețelele de canalizare şi cele de distribuție termică se află într-o stare bună de funcționare. Județul cu ieșire la Dunăre nu prezintă un grad ridicat de urbanizare iar municipiile şi oraşele cuprind blocuri aflate în stări diferite ale degradării. În Teleorman există locuințe atât în mediul urban cât şi în mediul rural care nu au acces la sistemul de alimentare cu apă. Mai mult, rețelele de canalizare şi cele de distribuție termică, precum şi infrastructura sunt foarte vechi. Despre rețeaua de gaze, locuitorii spun că aceasta a fost promisă ani la rândul, însă până în momentul de față ea nu a fost realizată.

Tot localnicii sunt cei care descriu instituțiile de învățământ ca fiind slab dotate, cu interioare de dimensiuni reduse şi mobilier vechi. De asemenea, interioarele multor şcoli şi grădinițe din mediul rural sunt lipsite de spații sanitare.

Însă comunele şi satele de pe întregul județului se confruntă şi cu riscul inundațiilor deoarece starea şanţurilor pentru colectarea apelor pluviale este una deosebit de precară.

Deşi aflat în proximitatea fluviului Dunărea, Teleorman folosește la capacități minime avantajele oferite de poziția geografică. Una dintre activitățile economice care nu fructifică amplasarea județului este turismul. În momentul de față, sectorul turistic la nivelul Teleormanului este slab dezvoltat şi nu beneficiază de o promovare adecvată.

Ce trebuie făcut pentru ca Teleorman să devină un judeţ de top al României?

Teleorman dispune de un potenţial ridicat de dezvoltare, însă pentru ca acesta să poată fi inclus în rândul judeţelor puternice ale ţării, el trebuie mai întâi să treacă printr-o serie de proiecte destinate creşterii nivelului de trai. Pentru judeţul cu ieșire la Dunăre este nevoie de modernizarea rețelelor de apă, gaze şi canalizare folosind fonduri europene. Modernizate trebuie şi spaţiile sanitare din instituţiile de învăţământ iar pe termen lung este nevoie de reînființarea şcolilor şi liceelor cu profil industrial-agricol care pot furniza personalul calificat necesar în activitatea economică a judeţului. Totodată trebuie regândit profilul instituțiilor superioare de învățământ pentru asigurarea necesarului de cadre didactice specializate la nivelul şcolilor din localităţi. Acest lucru va duce la eliminarea personalului fără titularizare din şcoli şi implicit la creșterea calității actului de învățământ.

La nivelul sănătății publice este necesară modernizarea spitalelor existente pe raza județului şi asigurarea unor facilități pentru personalul medical, astfel încât acesta să se poata stabili în localitățile în care profesează.

Cum efectele privatizării sectorului agricol încep să îşi facă simțite prezenţa- producțiile de cereale, legume şi plante industriale înregistrând creșteri de la ani la ani; sectorul zootehnic fiind în plină expansiune prin fermele de bovine, ovine, suine si păsări- este primordială încurajarea acestuia. Totodată este nevoie de un cadrul legislativ de subvenționare a producătorilor din domeniul agriculturii, spre exemplu “Programul Tomata”. Dar în afara de subvenții mari este necesară şi asigurarea unei piețe de desfacere, astfel încât producătorii să aibă certitudinea unor câștiguri de pe urma valorificării produselor agricole.

Pentru evitarea perioadelor de secetă şi asigurarea unui nivel constant de producție pe raza Teleormanului este indispensabilă modernizarea şi extinderea sistemelor de irigații. Resursele de apă provenite din cel de-al doilea fluviu al Europei, precum şi cele ale râurilor care străbat teritoriul județului- Vedea, Teleorman, Călmăţui-, pot fi folosite pentru irigații.

În domeniul industrial, o prioritate legată de agricultura din Teleorman este dezvoltarea industriei alimentare şi încurajarea inițiativei private în industrializarea produselor agricole- fabrici de conserve, fabrici de industrializare a laptelui, abatoare modernizate şi fabrici de prelucrare a cărnii. În domeniul industriei chimice, combinatul de îngrăşăminte Donau Chem S.R.L, care şi-a reluat activitatea la data de 29 iunie a.c., conform Bursa.ro, poate fi un pol de dezvoltare al județului datorită capacității sale mari de producție a substanțelor de fertilizare. Amplasarea la Dunăre a combinatului facilitează transportul produselor în întreaga Câmpie Română şi în Dobrogea.

Un alt pol de dezvoltare industrial este Alexandria unde firma Koyo, în parteneriat cu Japonia, produce o gamă variată de subansamble pentru automobile. Considerată cea mai mare companie județeană, aceasta a atras anul trecut investiții de 125 mil. euro pentru extinderea producției, potrivit ZiarulFinanciar. În continuare, trebuie încurajată activitatea sa pentru dezvoltarea economică a Teleormanului.

Cum industria extractivă a ţiţeiului se află acum pe o pantă descendentă din cauza declinului natural al zăcămintelor exploatate timp de aproximativ 50 de ani, planurile de viitor trebuie sa vorbească despre implementarea noilor tehnologii care pot atenua declinul prin creșterea factorului de recuperare.

Pentru sfera transporturilor, care pe raza județului este dezvoltată, pentru viitor este necesară finalizarea drumului expres București- Craiova care urmează să traverseze şi Teleormanul. Acest lucru ar putea aduce sporirea gradului de atractivitate pentru investitori în zonele pe care le va parcurge magistrala. Deopotrivă, realizarea podului Turnu Măgurele- Nicopole va însemna facilitarea relațiilor economice cu malul sudic al Dunării. Astfel se poate crea o zonă economică transfrontalieră Turnu Măgurele- Nicopole care poate acționa ca un pol de dezvoltare pentru întregul județ.

Când vine vorba despre potențialul turistic, întrebarea fundamentală pentru județ este „poate Teleorman să devină un jucător în domeniul turismului?” Județul dispune de locații pitorești, în care pot fi practicate activități de pescuit, agrement şi relaxare.

Un prim exponent pentru acest scop este Insula Belina. Proaspăt reintrată în proprietatea statului, Insula Belina dispune de „un potențial turistic ridicat” potrivit declarațiilor Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe pentru Agerpres. La o primă vedere, insula situată în albia Dunării, la doar câțiva kilometri de Turnu Măgurele este ideală pentru activități de pescuit, agrement şi relaxare. Istoria acesteia este destul de curioasă. Belina a aparținut Apelor Române, dar a fost transferată la Consiliul Județean Teleorman în perioada în care președintele acestuia era Liviu Dragnea. Ulterior, Consiliul Județean Teleorman a concesionat-o Societății TelDrum. În urma anchetelor DNA, anul acesta, insula a revenit în proprietatea Apelor Române, contractul cu TelDrum fiind reziliat. Ministrul Mediului a declarat că „tot ce s-a construit pe Insula Belina- de la unități de cazare până la foișoare, ponton şi toate celelalte anexe- s-a ridicat ilegal fără autorizație de construcție” şi a solicitat radierea contractelor de închiriere ale celor care au în administrare complexul şi zona respectivă.

Acum, localnicii din comuna vecină numită Seaca speră ca zona să fie pusă în valoare.

O altă destinație cu potențial turistic este zona comunei Islaz, localizată în sud-vestul județului Teleorman. Considerată de către localnici „un muzeu viu”, Rezervația Naturală care poartă numele de Ostrovul Mare adăpostește specii de floră şi faună protejate prin lege. Între speciile de floră prezente pe suprafața ariei naturale se numără plopul alb şi cel negru iar speciile de faună sunt reprezentate de către cormoranul pitic şi raţa roșie.  Ostrovul Mare poate fi o zonă de interes pentru cercetătorii în domeniu ştiinţelor naturii, dar şi pentru turiștii obișnuiţi care doresc să descopere mediul înconjurător.

În același scop poate fi vizitată şi Balta Suhaia, care este o arie naturală de importanță acvifaunistică. Aici pot fi găsite specii protejate precum călifarul, barza albă şi cea neagră, egreta mică şi stârcul.

Pe râurile Vedea şi Teleorman sunt amenajate, la ora actuală, o serie de iazuri şi lacuri artificiale aflate în proprietate privată şi folosite în activități pişcicole. Acestea reprezintă un potențial puțin exploatat în domeniul turismului de agrement.

Şi orașul port Turnu Măgurele trebuie evidențiat pe o hartă turistică. Pe lângă plaja cu nisip foarte fin, municipiul are pe întinderea sa şi cetatea medievală care a fost construită pe ruinele cetății romane Turris.

Dar cetatea încărcată cu istorie, precum şi locațiile pitorești au nevoie de reabilitare şi de o promovare adecvată. Realizarea unor materiale audio-video precum şi conceperea unor hărți turistice numai pentru județul Teleorman ar putea ajuta la atragerea turiștilor români şi bulgari.

Teleorman, județul care a fost ţinut în sărăcie timp de ani buni poate renaște în urma punerii în aplicare a unei strategii reale de dezvoltare. Acesta are nevoie de conducători care să acționeze în interesul cetățenilor şi nu în interesul propriu. Este necesară intervenția statului pentru efectuarea de investiții în infrastructură şi crearea unui cadru legislativ care să stimuleze investițiile private în sectoarele economice.