Politică
Cum au ajuns unii demnitari să trăiască în lux? Incredibila poveste de corupție în care a fost implicată o fostă șefă a AEP
„Infractorul” a intrat în posesia rechizitoriului prin care fosta șefă AEP, Ana Maria Pătru, este trimisă în judecată de DNA încă din 2017, sub acuzația de trafic de influenţă şi spălare de bani. Este dosarul în care procurorii arată cum ar fi obținut ea 600.000 de euro de la o companie, mințind că o poate scăpa de investigația unei autorități de control.
Pe scurt, se pot enumăra următoarele fapte:
În perioada aprilie-mai 2013, inculpata Pătru Ana Maria a pretins de la patroana unei firme suma de 1 milion de euro, iar la sfârșitul lunii iulie 2013 a mai cerut două ceasuri de lux (un ceas de damă în valoare de 49.700 lei și un ceas bărbătesc în valoare de 58.500 lei), lăsând să se creadă că are influență asupra directorului unei instituții de control și a promis că-l va determina să soluționeze în mod favorabil o investigație care privea firma.
Ceasul marca Hublot, în valoare de peste 10.000 de euro, la mâna „aristocratei” Ana Maria Pătru
Procurorii DNA arată în rechizitoriu cum ar fi „încasat” duduia Pătru suma totală de 600.000 euro.
Prima tranșă: 400.000 euro, sumă primită într-o servietă marca Montblanc împreună cu un stilou aceeași marcă. Nu a fost suficient. A mai cerut și au mai urmat două tranșe, de câte 100.000 de euro. Dar, tot nu era suficient. „Pisi” ar fi vrut și ceasuri de lux, cum a văzut ea în reviste. A primit două. Unul în valoare de peste 10.000 de euro (49.700 lei) și un altul de aproape 12.000 de euro (58.500 lei). Cu banii primiți și-a făcut un „pălățel”, și-a luat un apartament în Constanța, plus alte hatâruri de lux.
Ana, filă de…rechizitoriu
Procurorii descriu în detaliu și cu pobre, inclusiv cu mărturia victimei sub testul poligraf, cum a devenit bugetara Ana Maria Pătru putred de bogată (terenuri, vile, mașini, ceasuri, etc) jucându-i pe alții pe degete.
Astfel, potrivit denunțului din dosar, compania a primit o notificare de la o autoritate de control referitoare la „ o potențială anchetă având ca obiect trucarea licitației organizată la APIA în anul 2008 ” pentru câștigarea unui contract cu o valoare de 12 milioane de euro, în legătură cu care instituția statului suspiciona existența unor înțelegeri între firme.
Pe marginea acestei investigații, reprezentanta firmei a purtat discuții cu Pătru Ana Maria, exprimându-și îngrijorarea cu privire la o potențială investigație incorectă. In acest context, Pătru Ana Maria i-a relatat acesteia că ea este prietenă foarte apropiată cu directorul autorității de control, precizând că poate discuta cu acesta despre stadiul investigației și soluția ce se preconiza a fi adoptată.
Din conținutul denunțului mai rezultă că, la scurt timp după discuție, Pătru Ana Maria i-a spus că a vorbit cu directorul respectiv, iar acesta a pretins o sumă de bani pentru a nu se ajunge în situația în care instituația condusă de el să aplice o sancțiune care s-ar fi raportat la 10 % din cifra de afaceri a companiei (în jur de 6 milioane de euro).
Conform denunțului, suma de bani pretinsă prin intermediul Anei Maria Pătru a fost de 1 milion de euro.
Deși a fost revoltată de această solicitare, convinsă fiind că investigația demarată nu se putea finaliza decât cu o decizie favorabila pentru firma sa, victima a acceptat totuși să plătească o sumă de bani, motivată și de „modul nedrept’’ în care decurgea deja ancheta. Astfel, a rugat-o pe Ana Maria Pătru să-i transmită directorului hotărârea luată, în sensul acceptării remiterii către acesta a unei sume de bani, suma înmânată, ulterior, în mai multe tranșe, inculpatei Pătru Anei Maria pentru a fi remisă acestuia fiind de 600 000 euro.
În declarațiile de martor ulterioare date de reprezentata firmei, aceasta a precizat, încă o dată, că suma pe care i-a remis-o inculpatei Pătru Ana Maria a fost în cuantum de 600.000 euro și a explicitat, inclusiv cu documente, modul în care au fost generate disponibilitățile bănești, percum și perioadele și locurile în care au fost fost remise sumele de bani, astfel:
în cursul lunii iulie 2013 – suma de 400.000 euro, sumă remisă și primită de inculpată într-o servietă marca Montblanc, împreună cu un instrument de scris aceeași marcă. Nu a fost îndeajuns!
La sfârșitul lunii noiembrie 2013 o nouă tranșă de 100.000 euro a fost remisă inculpatei Pătru Ana Maria personal de către victimă, într-un plic, la domiciliul inculpatei din str. Zăgazului, mun. București. Tot nu era suficient!
În cursul lunii martie 2014, martora (acționar majoritar al firmei în speță) i-a mai înmânat inculpatei Pătru Ana Maria o altă sumă de bani, respectiv, 100.000 euro, banii fiind remiși tot la domiciliul inculpatei.
În ceea ce privește sinceritatea afirmațiilor făcute de reprezentanta firmei în speță cu privire la scopul în care i-au fost pretinse sumele de bani, cuantumul acestora și suma de bani remisă efectiv Anei Maria Pătru pentru directorul instituției, procurorii spun că ea a fost verificată chiar și prin intermediul testării poligraf (…)
Faptul că inculpata Pătru Ana Maria a primit suma de 600.000 euro, în condițiile anterior prezentate, rezultă nu numai din declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză și înscrisurile existente la dosarul cauzei, dar și din coroborarea împrejurărilor constând în ceea că, în aceleași perioade în firma i-a dat inculpatei Pătru Ana Maria sumele de bani, aceasta din urmă, pentru a disimula adevărata natură a provenienței sumei de 600.000 euro și beneficiarul real al acestei sume, obținută ca urmare a săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, a achiziționat, prin persoane interpuse – bunica și mama sa – un teren în orașul Voluntari, cartier Pipera, județul Ilfov – în valoare de 130.000 euro și un apartament în stațiunea Mamaia din județul Constanța – în valoare de 80.000 euro, efectuând totodată investiții în sumă totală de 437.314,13 euro, cu ocazia edificării, pe terenul menționat a unui imobil – casă de locuit, dotării și amenajării acestuia, precum și cu ocazia dotării și amenajării apartamentului amintit mai sus,marea majoritate a achizițiilor de bunuri și servicii realizându-se prin alte două persoane interpuse, respectiv. Preda Liviu Marian (finul său) și prin intermediul lui Dimitriu Andrei Victor, ambii angajați în subordinea sa la Autoritatea Electorală Permanentă.
Astfel, raportul de constatare financiar fiscală și anexele acestuia, întocmit de specialistul antifraudă din cadrul unității de parchet cu prilejul analizării documentelor ridicate din locuința numitei Pătru Ana-Maria cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la imobilul situat în oraș Voluntari, str. Alexandru loan Cuza nr. 18A, județul Ilfov – în cadrul dosarului 308/P/2016, a stabilit că, în perioada 26.07.2013-02.11.2016, prin persoane interpuse – bunica, respectiv, mama sa – Pătru Ana Maria a achiziționat următoarele bunuri imobile:
- un teren în suprafață de 1.000 mp, situat în oraș Voluntari, cartier Pipera, str. Alexandru loan Cuza, tarlaua 22, parcela A 441, județul Ilfov – achiziționat cu suma de 130.000 euro, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 1836/26.07.2013 la BNP „Melania Popa și Asociații”, cu sediul în mun. București, încheiat între Orodel Daniela Cristina, în calitate de vânzător și Simionescu Nicolița – bunica Anei Maria Pătru, în calitate de cumpărător. Conform acestui contract, prețul a fost achitat integral, în numerar, în euro, la data autentificării actului – 26.07,2013, lună în care, așa cum s-a arătat anterior, inculpata Pătru Ana Maria a primit de la femeia de afaceri suma de 400 000 euro;
- un apartament, situat în mun. Constanța, stațiunea Mamaia, b-dul Mamaia, nr. 383 sc. B, ap. 49, bloc Locuințe de Vacanță, județul Constanța – achiziționat cu suma de 80.000 euro, echivalentul în lei a sumei de 75.000 curo fiind achitați, în numerar, cu titlu de avans, la data autentificării promisiunii bilaterale de vânzare – cumpărare (pe numele mamei-n.red).
Contractul de vânzare-cumpărare pentru acest bun imobil a fost încheiat la data de 02.11.2016 la același notar public, între aceleași părți, conform încheierii de autentificare nr. 1973/02.11.2016, dată la care Bercea Maria a achitat către societatea vânzătoare și diferența de preț în sumă de 5.000 euro, plata realizându-se prin virament bancar, conform celor stipulate în contractul de vânzare-cumpărare; și în acest caz, o parte considerabilă din prețul total stabilit (80.000 euro) pentru achiziția apartamentului, respectiv, suma de 75.000 euro, echivalentul în lei, a fost plătită în perioada imediat următoare datei la care inculpata Pătru Ana Maria a primit de la patroana firmei ultima tranșă de bani, respectiv, suma de 100 000 euro;
De asemenea, raportul de constatare financiară a mai relevat, în urma analizării documentelor ridicate din locuința numitei Pătru Ana-Maria, cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la imobilul situat în oraș Voluntari, str. Alexandru loan Cuza nr. 18A, județul Ilfov că, în perioada anilor 2014-2016, prin intermediul a două persoane apropiate, respectiv, Preda Liviu Marian – finul Anei Maria Pătru și Dimitriu Andrei Victor — angajat AEP, Pătru Ana Maria a achiziționat bunuri și servicii necesare edificării unei construcții pe terenul situat în oraș Voluntari, cartier Pipera, str. Alexandru loan Cuza, tarlaua 22, parcela A 441, județul Ilfov, dotării și amenajării imobilului construit, dar și pentru dotarea și amenajarea imobilului-apartament situat în mun. Constanța, stațiunea Mamaia, b-dul Mamaia, nr. 383 se. B, ap. 49, bloc Locuințe de Vacanță, județul Constanța. Valoarea totală a acestor bunuri și servicii, potrivit raportului de constatare întocmit, este de 437.314,13 euro;
Raportul de constatare întocmit în cauză la data de 28.11.2017 de către specialistul antifraudă din cadrul unității noastre de parchet a relevat, în esență, că inculpata Pătru Ana Maria împreună cu soțul său, Pătru Florin Ștefan, mama sa, Bercea Maria și bunica sa, Simionescu Nicolița, prin veniturile obținute din surse licite – salarii, indemnizații, pensii, tranzacții imobiliare – nu puteau susține, din punct de vedere financiar, investițiile constând în achiziția: terenului din orașul Voluntari, județul Ilfov, a aparatmentului din mun. Constanța, județul Constanța, edificarea imobilului pe terenul achiziționat în orașul Voluntari, precum și efectuarea unor investiții constând în dotarea și amenajarea acestor imobile — investiții care au valorat peste 600.000 euro, din care, suma de 205.000 euro a fost achitată, în numerar, în euro și lei, într-o perioadă relativ scurtă de timp, respectiv, 26.07.2013 — 06.06.2014, restul sumei de peste 400.000 euro, fiind utilizată în perioada 2014 – 2016, așa cum rezultă din actele de urmărire penală efectuate în cauză.
Politică
Zelenski, primit de Nicușor Dan la Cotroceni. România și Ucraina au semnat un parteneriat strategic
Președintele României, Nicușor Dan, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au semnat marți, la Palatul Cotroceni, o declarație de parteneriat strategic între România și Ucraina, în cadrul unei vizite oficiale a liderului de la Kiev la București. Documentul vizează extinderea cooperării bilaterale în domenii precum securitatea, energia, economia și protecția minorităților.
După semnarea documentelor, cei doi lideri au susținut o conferință de presă comună în care au subliniat importanța consolidării relației dintre cele două state, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Președintele României a mulțumit Ucrainei pentru rezistența în fața agresiunii ruse și a subliniat că lupta Kievului are implicații pentru întreaga Europă.
„Mulțumim dumneavoastră și poporului ucrainean pentru lupta dusă, o luptă pentru Europa și pentru România”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a afirmat că parteneriatul strategic marchează un moment important în relația dintre cele două țări, care în trecut a fost marcată de neîncredere. Potrivit acestuia, documentul prevede cooperare în domeniul apărării, producție comună de drone în România, proiecte de conectivitate și colaborare energetică, dar și sprijin diplomatic pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană.
La rândul său, Volodimir Zelenski a mulțumit României pentru sprijinul acordat de la începutul războiului.
„Aș vrea să mulțumesc României pentru poziția pe parcursul acestor patru ani de război pentru națiunea noastră”, a spus liderul ucrainean.
Zelenski a subliniat că securitatea regională devine tot mai importantă în contextul conflictelor globale și a pledat pentru o cooperare mai strânsă între statele europene. „În regiunea noastră a Europei este nevoie de mai multă colaborare și de împărtășirea expertizei”, a declarat președintele Ucrainei.
Proiecte energetice și cooperare economică
Un punct important al discuțiilor dintre cei doi lideri a fost cooperarea în domeniul energetic. Zelenski a anunțat că România și Ucraina lucrează la două proiecte de interconectare a sistemelor electrice, primul dintre acestea urmând să fie finalizat, potrivit estimărilor Kievului, până la finalul anului.
De asemenea, au fost discutate proiecte comune privind exploatarea gazelor și petrolului în zona Mării Negre, precum și utilizarea depozitelor de gaze. Liderul ucrainean a menționat că Ucraina are nevoie și de sprijin pentru aprovizionarea cu motorină, în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice.
Nicușor Dan a subliniat că interconectarea energetică a statelor din regiune este esențială după schimbările produse de războiul din Ucraina. „Cu cât statele din regiune sunt mai interconectate, cu atât este mai bine pentru ele”, a afirmat președintele României.
Asigurări privind securitatea României
În cadrul conferinței de presă, președintele României a respins temerile potrivit cărora echipamentele militare americane suplimentare care ar putea fi amplasate în România ar reprezenta un risc pentru securitatea țării.
„România a fost sigură, este sigură și, odată ce aceste capabilități americane vor fi în România, România va fi și mai sigură”, a declarat Nicușor Dan, adăugând că acestea vor completa sistemul de apărare de la Baza Militară Deveselu.
Protecția minorităților
Documentul semnat la București include și prevederi privind protecția minorităților naționale. Nicușor Dan a precizat că nivelul de protecție al minorităților va fi aliniat standardelor stabilite de Consiliul Europei.
În domeniul educației, Ucraina va permite minorităților să își desfășoare activitatea școlară în limba maternă în comunitățile în care trăiesc, iar credincioșii vor putea participa la servicii religioase în limba maternă.
Vizita președintelui ucrainean la București are loc la scurt timp după împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina și marchează o nouă etapă în consolidarea relației dintre cele două state.
Politică
Liderii Coaliției se reunesc luni pentru o nouă discuție pe bugetul pe 2026. PSD condiționează adoptarea bugetului
Liderii partidelor de la guvernare se întâlnesc luni, la Palatul Victoria, pentru a discuta, din nou, proiectul bugetului de stat pentru anul 2026. La ultima ședință, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat o primă schiță a documentului, bazată pe datele transmise de fiecare minister.
Întâlnirea este programată de la ora 13:00 și vine după o săptămână tensionată, marcată de atacuri ale PSD la adresa premierului Ludovic Bolojan și a USR. Reprezentanții partidelor de guvernare au cerut schița bugetului pentru analiză, însă lideri PSD susțin că încă nu au primit documentele complete. Vicepremierul Marian Neacșu (PSD) a declarat săptămâna trecută că Finanțele au furnizat „niște cifre ceva mai avansate”, dar care necesită clarificări suplimentare.
PSD condiționează adoptarea bugetului
Pentru ca proiectul de buget să ajungă în Parlament, el trebuie mai întâi să treacă testul coaliției. PSD a anunțat că nu va susține proiectul dacă nu include și măsurile de solidaritate dorite de social-democrați, considerate esențiale de formațiune pentru a aproba documentul.
Astfel, ședința de luni este privită ca o etapă crucială în conturarea bugetului pe 2026, cu negocieri care vor influența forma finală a proiectului înainte de prezentarea în Parlament.
Politică
Avocatul poporului atacă la CCR prevederea privind neplata primei zile a concediului medical
Avocatul Poporului a anunțat marți că atacă la Curtea Constituțională prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.
„Prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvemului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate contravin prevederilor constituționale, ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul securității juridice și al previzibilității normei, art. 34 privind ocrotirea sănătății, art. 44 privind dreptul de proprietate private și art. 4 7 referitor la protecția socială a cetățenilor, precum și art. 115 alin. (6)”, se arată în sesizarea trimisă CCR de Avocatul Poporului.
Reprezentanții instituției arată că statul are obligația de a asigura plata indemnizației întrucât plata contribuției este obligatorie.
„Observăm că întrucât plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asigurații în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are obligația de a asigura plata prestațiilor aferente acestei protecții, inclusiv a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, ca expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuției achitate”, se arată în sesizare.
Drept constituțional, atins în substanța sa
„Prin neplata indemnizației de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exercițiul dreptului constituțional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăși substanța sa”, mai arată reprezentanții Avocatului Poporului.
Aceștia susțin că prin neplata primei zile de concediu medical s-ar face o deturnare de scop a fondurilor.
„Atunci cînd statul colectează resurse sub titlu de contribuții de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează practic o detumare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestația de protecție oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuția de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinație specială într-un impozit mascat, fără o contraprestație corelativă, încălcând astfel însăși rațiunea existenței FNUASS”, potrivit sesizării.
-
Business8 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business8 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Politică12 luni înainteRaluca Turcan solicită reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor
-
Business8 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului

You must be logged in to post a comment Login