Connect with us

Publicat cu

pe

„Infractorul” a intrat în posesia rechizitoriului prin care fosta șefă AEP, Ana Maria Pătru, este trimisă în judecată de DNA încă din 2017, sub acuzația de trafic de influenţă şi spălare de bani. Este dosarul în care procurorii arată cum ar fi obținut ea 600.000 de euro de la o companie, mințind că o poate scăpa de investigația unei autorități de control.

Pe scurt, se pot enumăra următoarele fapte:

În perioada aprilie-mai 2013, inculpata Pătru Ana Maria a pretins de la patroana unei firme suma de 1 milion de euro, iar la sfârșitul lunii iulie 2013 a mai cerut două ceasuri de lux (un ceas de damă în valoare de 49.700 lei și un ceas bărbătesc în valoare de 58.500 lei), lăsând să se creadă că are influență asupra directorului unei instituții de control și a promis că-l va determina să soluționeze în mod favorabil o investigație care privea firma.

Ceasul marca Hublot, în valoare de peste 10.000 de euro, la mâna „aristocratei” Ana Maria Pătru

Procurorii DNA arată în rechizitoriu cum ar fi „încasat” duduia Pătru suma totală de 600.000 euro. 

Prima tranșă: 400.000 euro, sumă primită într-o servietă marca Montblanc împreună cu un stilou aceeași marcă. Nu a fost suficient. A mai cerut și au mai urmat două tranșe, de câte 100.000 de euro. Dar, tot nu era suficient. „Pisi” ar fi vrut și ceasuri de lux, cum a văzut ea în reviste. A primit două. Unul în valoare de peste 10.000 de euro (49.700 lei) și un altul de aproape 12.000 de euro (58.500 lei). Cu banii primiți și-a făcut un „pălățel”, și-a luat un apartament în Constanța, plus alte hatâruri de lux.

Ana, filă de…rechizitoriu

Procurorii descriu în detaliu și cu pobre, inclusiv cu mărturia victimei sub testul poligraf, cum a devenit bugetara Ana Maria Pătru putred de bogată (terenuri, vile, mașini, ceasuri, etc) jucându-i pe alții pe degete.

Astfel, potrivit denunțului din dosar, compania a primit o notificare de la o autoritate de control referitoare la „ o potențială anchetă având ca obiect trucarea licitației organizată la APIA în anul 2008 ” pentru câștigarea unui contract cu o valoare de 12 milioane de euro, în legătură cu care instituția statului suspiciona existența unor înțelegeri între firme.

Pe marginea acestei investigații, reprezentanta firmei a purtat discuții cu Pătru Ana Maria, exprimându-și îngrijorarea cu privire la o potențială investigație incorectă. In acest context, Pătru Ana Maria i-a relatat acesteia că ea este prietenă foarte apropiată cu directorul autorității de control, precizând că poate discuta cu acesta despre stadiul investigației și soluția ce se preconiza a fi adoptată.

Din conținutul denunțului mai rezultă că, la scurt timp după discuție, Pătru Ana Maria i-a spus că a vorbit cu directorul respectiv, iar acesta a pretins o sumă de bani pentru a nu se ajunge în situația în care instituația condusă de el să aplice o sancțiune care s-ar fi raportat la 10 % din cifra de afaceri a companiei (în jur de 6 milioane de euro).

Conform denunțului, suma de bani pretinsă prin intermediul Anei Maria Pătru a fost de 1 milion de euro.

Deși a fost revoltată de această solicitare, convinsă fiind că investigația demarată nu se putea finaliza decât cu o decizie favorabila pentru firma sa, victima a acceptat totuși să plătească o sumă de bani, motivată și de „modul nedrept’’ în care decurgea deja ancheta. Astfel, a rugat-o pe Ana Maria Pătru să-i transmită directorului hotărârea luată, în sensul acceptării remiterii către acesta a unei sume de bani, suma înmânată, ulterior, în mai multe tranșe, inculpatei Pătru Anei Maria pentru a fi remisă acestuia fiind de 600 000 euro.

În declarațiile de martor ulterioare date de reprezentata firmei, aceasta a precizat, încă o dată, că suma pe care i-a remis-o inculpatei Pătru Ana Maria a fost în cuantum de 600.000 euro și a explicitat, inclusiv cu documente, modul în care au fost generate disponibilitățile bănești, percum și perioadele și locurile în care au fost fost remise sumele de bani, astfel:

în cursul lunii iulie 2013 – suma de 400.000 euro, sumă remisă și primită de inculpată într-o servietă marca Montblanc, împreună cu un instrument de scris aceeași marcă. Nu a fost îndeajuns!

La sfârșitul lunii noiembrie 2013 o nouă tranșă de 100.000 euro a fost remisă inculpatei Pătru Ana Maria personal de către victimă, într-un plic, la domiciliul inculpatei din str. Zăgazului, mun. București. Tot nu era suficient!

În cursul lunii martie 2014, martora (acționar majoritar al firmei în speță) i-a mai înmânat inculpatei Pătru Ana Maria o altă sumă de bani, respectiv, 100.000 euro, banii fiind remiși tot la domiciliul inculpatei.

În ceea ce privește sinceritatea afirmațiilor făcute de reprezentanta firmei în speță cu privire la scopul în care i-au fost pretinse sumele de bani, cuantumul acestora și suma de bani remisă efectiv Anei Maria Pătru pentru directorul instituției, procurorii spun că ea a fost verificată chiar și prin intermediul testării poligraf (…)

Faptul că inculpata Pătru Ana Maria a primit suma de 600.000 euro, în condițiile anterior prezentate, rezultă nu numai din declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză și înscrisurile existente la dosarul cauzei, dar și din coroborarea împrejurărilor constând în ceea că, în aceleași perioade în firma i-a dat inculpatei Pătru Ana Maria sumele de bani, aceasta din urmă, pentru a disimula adevărata natură a provenienței sumei de 600.000 euro și beneficiarul real al acestei sume, obținută ca urmare a săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, a achiziționat, prin persoane interpuse – bunica și mama sa – un teren în orașul Voluntari, cartier Pipera, județul Ilfov – în valoare de 130.000 euro și un apartament în stațiunea Mamaia din județul Constanța – în valoare de 80.000 euro, efectuând totodată investiții în sumă totală de 437.314,13 euro, cu ocazia edificării, pe terenul menționat a unui imobil – casă de locuit, dotării și amenajării acestuia, precum și cu ocazia dotării și amenajării apartamentului amintit mai sus,marea majoritate a achizițiilor de bunuri și servicii realizându-se prin alte două persoane interpuse, respectiv. Preda Liviu Marian (finul său) și prin intermediul lui Dimitriu Andrei Victor, ambii angajați în subordinea sa la Autoritatea Electorală Permanentă.

Astfel, raportul de constatare financiar fiscală și anexele acestuia, întocmit de specialistul antifraudă din cadrul unității de parchet cu prilejul analizării documentelor ridicate din locuința numitei Pătru Ana-Maria cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la imobilul situat în oraș Voluntari, str. Alexandru loan Cuza nr. 18A, județul Ilfov – în cadrul dosarului 308/P/2016, a stabilit că, în perioada 26.07.2013-02.11.2016, prin persoane interpuse – bunica, respectiv, mama sa – Pătru Ana Maria a achiziționat următoarele bunuri imobile:

  • un teren în suprafață de 1.000 mp, situat în oraș Voluntari, cartier Pipera, str. Alexandru loan Cuza, tarlaua 22, parcela A 441, județul Ilfov – achiziționat cu suma de 130.000 euro, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 1836/26.07.2013 la BNP „Melania Popa și Asociații”, cu sediul în mun. București, încheiat între Orodel Daniela Cristina, în calitate de vânzător și Simionescu Nicolița – bunica Anei Maria Pătru, în calitate de cumpărător. Conform acestui contract, prețul a fost achitat integral, în numerar, în euro, la data autentificării actului – 26.07,2013, lună în care, așa cum s-a arătat anterior, inculpata Pătru Ana Maria a primit de la femeia de afaceri suma de 400 000 euro;
  • un apartament, situat în mun. Constanța, stațiunea Mamaia, b-dul Mamaia, nr. 383 sc. B, ap. 49, bloc Locuințe de Vacanță, județul Constanța – achiziționat cu suma de 80.000 euro, echivalentul în lei a sumei de 75.000 curo fiind achitați, în numerar, cu titlu de avans, la data autentificării promisiunii bilaterale de vânzare – cumpărare (pe numele mamei-n.red).

Contractul de vânzare-cumpărare pentru acest bun imobil a fost încheiat la data de 02.11.2016 la același notar public, între aceleași părți, conform încheierii de autentificare nr. 1973/02.11.2016, dată la care Bercea Maria a achitat către societatea vânzătoare și diferența de preț în sumă de 5.000 euro, plata realizându-se prin virament bancar, conform celor stipulate în contractul de vânzare-cumpărare; și în acest caz, o parte considerabilă din prețul total stabilit (80.000 euro) pentru achiziția apartamentului, respectiv, suma de 75.000 euro, echivalentul în lei, a fost plătită în perioada imediat următoare datei la care inculpata Pătru Ana Maria a primit de la patroana firmei ultima tranșă de bani, respectiv, suma de 100 000 euro;

De asemenea, raportul de constatare financiară a mai relevat, în urma analizării documentelor ridicate din locuința numitei Pătru Ana-Maria, cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la imobilul situat în oraș Voluntari, str. Alexandru loan Cuza nr. 18A, județul Ilfov că, în perioada anilor 2014-2016, prin intermediul a două persoane apropiate, respectiv, Preda Liviu Marian – finul Anei Maria Pătru și Dimitriu Andrei Victor — angajat AEP, Pătru Ana Maria a achiziționat bunuri și servicii necesare edificării unei construcții pe terenul situat în oraș Voluntari, cartier Pipera, str. Alexandru loan Cuza, tarlaua 22, parcela A 441, județul Ilfov, dotării și amenajării imobilului construit, dar și pentru dotarea și amenajarea imobilului-apartament situat în mun. Constanța, stațiunea Mamaia, b-dul Mamaia, nr. 383 se. B, ap. 49, bloc Locuințe de Vacanță, județul Constanța. Valoarea totală a acestor bunuri și servicii, potrivit raportului de constatare întocmit, este de 437.314,13 euro;

Raportul de constatare întocmit în cauză la data de 28.11.2017 de către specialistul antifraudă din cadrul unității noastre de parchet a relevat, în esență, că inculpata Pătru Ana Maria împreună cu soțul său, Pătru Florin Ștefan, mama sa, Bercea Maria și bunica sa, Simionescu Nicolița, prin veniturile obținute din surse licite – salarii, indemnizații, pensii, tranzacții imobiliare – nu puteau susține, din punct de vedere financiar, investițiile constând în achiziția: terenului din orașul Voluntari, județul Ilfov, a aparatmentului din mun. Constanța, județul Constanța, edificarea imobilului pe terenul achiziționat în orașul Voluntari, precum și efectuarea unor investiții constând în dotarea și amenajarea acestor imobile — investiții care au valorat peste 600.000 euro, din care, suma de 205.000 euro a fost achitată, în numerar, în euro și lei, într-o perioadă relativ scurtă de timp, respectiv, 26.07.2013 — 06.06.2014, restul sumei de peste 400.000 euro, fiind utilizată în perioada 2014 – 2016, așa cum rezultă din actele de urmărire penală efectuate în cauză.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Publicat cu

pe

Ponta: Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca premier nu am dreptul

România ar putea fi condamnată în dosarul Roșia Montană, în procesul cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), și ar urma să să plătească între 1 și 6 miliarde de dolari companiei canadiene Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul din zonă.

Procedura a fost închisă pe 14 septembrie 2023, după cum au anunțat canadienii, iar acum se așteaptă verdictul.

Principalul argument folosit de Gabriel Resources în cadrul procesului a fost includerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Dosarul pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost depus pe 4 ianuarie 2017 de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș. Depunerea a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Şuteu, după informarea şi consultarea prim-ministrului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24, subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari. Sursele citate au declarat pentru Digi24.ro că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.

Citește mai departe

Politică

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

Publicat cu

pe

Doreen Nyanjura este un politician și a anunțat pe Twitter că va candida la alegerile prezidențiale din 2026, din Uganda. Nyanjura spune că se confruntă cu provocările standard de a fi femeie în politică: pe lângă tweet-urile de susținere sau de batjocură cu care s-au obișnuit majoritatea politicienilor de pe rețelele sociale, aceasta primește și comentarii de batjocură misogină, prezintă CNN.

Cu toate cele menționate, ea are un nume pentru susținătorii ei – Nyanjuraholics – și și-a caracterizat platforma cu un hashtag atractiv: #ThePoliticalAntidote.

„Masa pe care o agiți este pentru Băieții Mari, nu pentru ucigași, draga mea. Nici măcar să nu-ți irosești capitalul decât dacă există ceva după care alergi”, a spus o persoană, răspunzând la anunțul lui Nyanjura că intenționează să candideze în Uganda, din 2026, la alegerile prezidențiale împotriva lui Muhoozi Kaneirugaba, fiul actualului președinte Yoweri Museveni – dacă va candida.

„Mai întâi căsătorește-te, apoi luptă pentru scaunul prezidențial, (pentru că) nu poți conduce (oamenii) care sunt căsătoriți. Ce i-ai sfătui?” întrebă altul.

În calitate de viceprimar al Kampala, capitala Ugandei, Nyanjura nu este străină de atacurile personale online, despre care ea spune pentru CNN că s-au intensificat după ce și-a preluat funcția de primar în urmă cu aproape trei ani. Comentariile acoperă totul: de la lungimea părului, până la vârsta și starea ei civilă.

„Faptul că sunt singură a fost un alt motiv pentru agresiune, mulți spunând că acesta a fost motivul pentru care am primit postul”. Ei insinuau că a folosit relațiile sexuale pentru a merge înainte, a spus Nyanjura pentru CNN. Oamenii vor spune că „nu sunt responsabilă pentru că nu sunt căsătorită”, transmite ea. Și dacă ar fi văzut-o vreodată cu un bărbat, chiar și doar stând lângă unul, „ar vrea să facă din asta o problemă”.

Politicianul în vârstă de 33 de ani, care a fost activist și student la Universitatea „Makerere” din Kampala înainte de a intra în politică în 2016 și de a se alătura Forumului pentru Schimbare Democratică (FDC), unul dintre principalele partide de opoziție din Uganda, spune că hărțuirea pe care o primește pe pe platformele de social media și de mesagerie este mai agresivă atunci când susține egalitatea de gen.

„Mulți consideră că cei care pledează pentru echitate și egalitate susțin un abuz de cultură și credințe religioase. Pentru toate postările mele care militează pentru echitatea de gen, primesc abuz sau insulte”, explică Nyanjura, adăugând că postările ei de advocacy de pe rețelele sociale sunt de obicei ridicate și distribuite peste tot, în special pe mai multe grupuri de WhatsApp, urmate de abuz pe toate platformele.

Nyanjura continuă: amenințările cu „atacuri fizice au loc atunci când plănuiesc un marș și postez despre ele pe rețelele de socializare… Primesc amenințări că voi fi arestată sau că voi fi transportată într-o «dronă»” (o poreclă dată dubelor care au fost raportate a fi folosite în arestarea activiștilor politici din Uganda). „Așadar, stau departe de casa mea în astfel de momente și le cer membrilor familiei mele să facă același lucru”, a transmis pentru CNN.

La început, abuzul a făcut-o să se simtă îngrozitor, dar conștientă de faptul că abuzatorii ei vor să o reducă la tăcere, Nyanjura spune pentru CNN că a decis să-și mențină poziția și să fie un exemplu pozitiv pentru alte femei în viața publică.

„Sunt atât de multe femei care nu sunt pe niciuna dintre aceste platforme media, (dar) dacă trebuie să părăsesc rețelele de socializare pentru că am fost agresată, ce exemplu le dau altor femei care îmi urmăresc postările, videoclipurile și ce încurajare au de la mine?”.

Studii bazate pe violența de gen

Sondajele recente din Uganda au scos la iveală cifre puternice care evidențiază cât de comun este ca femeile să fie vizate online.

Cercetarea, condusă de Colectivul Feminist deTehnologie Pollicy în 2020, a constatat că 1/3 (32,8%) femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, intervievate în Uganda, a declarat că a suferit violență online bazată pe gen. Un studiu din 2021 a constatat că acest lucru a crescut în rândul femeilor lideri și al femeilor care atrag foarte multă atenție asupra lor, 50% dintre ele experimentând trolling-ul.

„Multe dintre ele au încetat să mai folosească aplicațiile și au încetat să se organizeze online”, spune Irene Mwendwa, directorul de inițiative strategice la Pollicy.

Studiul din 2021 a constatat că utilizarea platformelor de socializare de către femeile politicieni, pentru a interacționa cu alegătorii, a fost scăzută în comparație cu bărbații și, spune Mwendwa, înainte de alegerile din 2021, „cifrele au continuat să scadă din cauza abuzului online cu care femeile se confruntau”, citează CNN.

Un alt studiu din 2021 privind femeile din parlamentele Africii, realizat de Uniunea Interparlamentară (IPU) și Uniunea Parlamentară Africană (APU), a mai adăugat că 42% dintre femeile parlamentare au primit „amenințări cu moartea, amenințări cu viol sau amenințări cu bătaie sau răpire, de obicei online”.

Raportul al doilea al UIP, după cel din 2018 privind parlamentele europene a prezentat comparativ faptul că „atacurile online sunt, de asemenea, comune, dar mai mici decât în Europa”, atribuind diferența despre „accesul femeilor la internet între cele două regiuni”.

Nyanjura nu este singura femeie din politică ce se confruntă cu abuzuri de gen

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

Când Olive Namazzi a decis să intre în politică, a crezut că va avea o viață publică plină de satisfacții. Namazzi, la fel ca Nyanjura, are 34 de ani și este în FDC, spune că nu și-a dat seama că a păși în arena politică drept femeie și persoană cu dizabilități, ar demara o campanie de hărțuire cibernetică care va dura mai mult de un deceniu.

Ca parte a angajamentelor sale, FDC acordă prioritate responsabilizării femeilor. În rolul ei de supraveghere pentru sănătate, educație, mediu și sport, pentru Consiliul orașului Kampala, Namazzi susține că social media sunt un instrument vital pentru a-și face vizibilă munca în comunitate și pentru a construi sprijinul alegătorilor. Dar este și un spațiu despre care spune că trebuie să se apere împotriva unui val de abuz.

Vorbind despre motivul pentru care femeile politicieni și personalitățile publice se confruntă cu mai multă hărțuire cibernetică decât colegii lor de sex masculin, Namazzi spune pentru CNN: „Oamenii ne găsesc ținte ușoare. Odată ce ești o femeie care este cunoscută, ești un candidat probabil pentru bullying”.

Un accident din 2013 a lăsat-o neputincioasă, motiv pentru care poartă pantofi special făcuți. Pentru denigratorii ei, acest lucru este ceva de luat în râs. Ea a descris o conversație dintr-un grup de WhatsApp în care se află: „Am încercat să relaționez cu cineva din punct de vedere intelectual și apoi a venit altcineva și a început să mă abuzeze pentru că îmi pun pantofi care nu se echilibrează. A început să-mi spună că nu pot să mă echilibrez atunci când merg”, spune Namazzi. — Era sub centură.

Într-un alt grup de WhatsApp, de data aceasta fiind o conversație privată de grup, cu alți politicieni, Namazzi afirmă că au fost făcute remarci despre vârsta la care s-a căsătorit și a întemeiat o familie. „Ceea ce mi se pare interesant este că uneori aceste abuzuri sunt chiar de la colegii noștri care sunt educați și de la care ne așteptăm să ne înțeleagă”. „Acest lucru se întâmplă pe o platformă de lideri. A fost foarte rău”.

Experiențele lui Namazzi și Nyanjura sunt susținute de cercetarea din 2021 a UIP și APU, care a constatat că majoritatea abuzurilor cu care se confruntă femeile parlamentare provin de la colegii lor de sex masculin, în special de la cei din partidele rivale. Raportul a mai arătat că femeile parlamentare care trăiesc cu dizabilități, precum și cele necăsătorite, sub 40 de ani și din grupuri minoritare suferă mai multă violență. După cum arată relatarea lui Nyanjura, sunt vizați și deputații care promovează drepturile femeilor și egalitatea de gen.

O lege în vigoare de peste un deceniu

Acest abuz online asupra femeilor politicieni are loc într-o țară care are o lege în vigoare privind securitatea cibernetică, de mai bine de un deceniu.

Legea, privind utilizarea abuzivă a computerelor din Uganda, a interzis inițial comunicarea ofensivă și hărțuirea cibernetică și a fost modificată în 2022, pentru a adăuga discursul instigator la ură pe listă. Partea de comunicare ofensivă a fost declarată neconstituțională la începutul acestui an, dar hărțuirea cibernetică se pedepsește cu o amendă de „până la 750 de puncte valutare” sau închisoare de până la șapte ani, ori ambele.

Cu toate acestea, experții și organizațiile pentru drepturile omului și-au exprimat de mult timp îngrijorarea că, în loc să protejeze populațiile vulnerabile de trolling și hărțuire, cum ar fi femeile în politică, terminologia sa vagă, chiar și după recentul amendament, poate duce în schimb la utilizarea legii pentru a reduce la tăcere activiștii sau adversarii Guvernului.

Faptul menționat „subminează capacitatea și eficacitatea (legilor) ca instrumente împotriva criminalității cibernetice”, spune Eron Kiiza, avocat pentru drepturile omului și membru al Comitetului pentru statul de drept al Societății de Drept din Uganda. Kiiza completează că legile cibernetice sunt, de obicei, „întocmite vag și predispuse la contestații legale”, ceea ce „aduce probleme atunci când cazurile sunt duse în instanță”.

Mai mulți experți în domeniul juridic și al drepturilor femeilor au declarat pentru CNN că provocările legate de utilizarea legii pentru a urmări cu succes hărțuirea online determină femeile să decidă să nu raporteze abuzurile autorităților relevante.

Conform lui Namazzi, poliția nu este de niciun ajutor. „Autoritățile nu consideră hărțuirea online ca fiind la fel de gravă precum hărțuirea fizică și, prin urmare, nu o tratează cu severitatea de care are nevoie”, declară pentru CNN.

CNN a contactat forțele de poliție din Uganda și Ministerul Justiției pentru comentarii, dar nu au răspuns.

Experții și activiștii din țară spun că sunt necesare protecții mai bine direcționate pentru a se asigura că femeile rămân vocale și vizibile în politica ugandeză și se simt încrezătoare în împărtășirea muncii și opiniilor lor, la fel de mult ca bărbații în aceleași poziții de putere.

„Avem cu adevărat nevoie de vocea femeilor pentru a schimba modul în care sunt făcute economiile, politica și politicile sociale”, spune Brigitte Filion, ofițer de program pentru egalitatea de gen, pentru Uniunea Interparlamentară. „Când sunt femei în parlament există, de asemenea, mai multe legi și politici pe probleme precum violența împotriva femeilor și problemele legate de gen… Va fi o pierdere foarte mare pentru societate, în general, dacă femeile nu sunt implicate în mod egal în politică”.

Învață cum să răspunzi la abuz

Având în vedere că legile nu reușesc să protejeze femeile, organizațiile societății civile precum Pollicy, au petrecut ani de zile creând programe naționale și regionale pentru a ajuta femeile să se protejeze online.

„Mai puțin de un sfert dintre parlamentarii naționali africani și guvernele locale sunt femei”, explică Mwendwa, de la Pollicy. „Perfecţionarea digitală va permite femeilor politicieni să-şi extindă munca, cariera, comunităţile”.

Echipa lui Mwendwa a creat un joc numit „Digital safe-tea”, în care intri în viața a trei femei fictive pentru a afla despre amenințările digitale cu care se confruntă în mod regulat, inclusiv „Zoom bombing” (inițierea unui apel de pe Zoom, de către un troll), uzurparea identității și imaginile sexuale explicite partajate fără consimțământ.

Oamenii „trec prin labirintul de amenințări care sunt prezentate cu lecții despre cum să gestioneze astfel de amenințări în viața reală”, explică Mwendwa.

Jocul a ajutat-o pe Namazzi să învețe cum să răspundă agresorilor ei. „M-a învățat când să ignor și cum să blochez agresorii. M-a îndrumat cu privire la modul de raportare a agresiunii către platformele unde se întâmplă”, citează CNN.

Pollicy organizează și evenimente de formare pentru femeile care fac politică. În februarie, Mwendwa spune că 90 de femei din Uganda, Tanzania și Senegal, s-au reunit în cadrul programului Vot: Women. Aici, participanții au putut să împărtășească experiențe personale, precum și să beneficieze de formare în domeniul rezilienței digitale, combaterii violenței și a hărțuirii online și să se implice în siguranță în dezbaterile publice. Atât Nyanjura, cât și Namazzi au participat la eveniment.

„În loc să mă dau înapoi în fața agresorilor, am ales să rămân”.

Mai multe organizații lucrează cu femeile politicieni asediate, din Uganda, pentru a realiza ceea ce legile în vigoare nu reușesc, inclusiv Women of Uganda Network (WOUGNET), un ONG care promovează utilizarea tehnologiei în rândul femeilor, fetelor și a organizațiilor pentru drepturile femeilor, condus anterior de Peace Oliver Amuge, ca director executiv.

WOUGNET, activ acum de peste 20 de ani, lucrează cu femei lideri, nu doar pentru a aborda propriile experiențe de abuz, ci și pentru a legifera mai bine raportat la aceste probleme. Amuge subliniază că, deși amendamentul privind discursul instigator la ură menționează genul, legea privind utilizarea abuzivă a computerelor din Uganda nu acoperă în mod specific violența bazată pe gen, din mediul online.

Ea este de acord că implicarea online poate fi un instrument eficient în politică, dar avertizează că multe femei evită platformele online de teama de abuz. Nyanjura și Namazzi sunt hotărâte să rămână în politică, în ciuda costurilor.

„Aproape că am înnebunit atunci când un agresor nu mi-a dat pace timp de două zile, fără oprire”, spune Namazzi. „Dar am fost hotărâtă să fiu un politician împotriva oricărui fel de intimidare… În loc să mă ascund în fața agresiunii, am ales să rămân și să-i atac imediat”.

„Vreau să le spun (altor femei) că atunci când te ridici, (hărțuitorii) în cele din urmă te vor lăsa în pace”, transmite Nyanjura înainte de a adăuga: „Dacă femeile nu îmbrățișează lumea digitală, cu siguranță vor rămâne în urmă”.

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor din Uganda nu a răspuns la niciuna dintre multiplele solicitări de comentarii ale CNN.

 

Citește mai departe

Politică

Prin digitalizare, toată activitatea administrației publice locale devine mult mai eficientă

Publicat cu

pe

Prin digitalizare, toată activitatea administrației publice locale devine mult mai eficientă. 

Digitalizarea crește exponențial viteza cu care sunt procesate documentele, automatizează raportările financiare, reduce timpul de lucru cu documentele contabile și eficientizează activitatea funcționarilor publici. 

Rezultatul final: creșterea satisfacției cetățenilor față de serviciile publice. 

Software Imagination & Vision (SIMAVI), cel mai mare integrator de produse software din Romania, a dezvoltat SVAP2025, un produs dedicat administrației publice, care a fost deja implementat cu succes la Consiliul Județean Prahova. 

Mai multe detalii despre funcționalitățile SVAP2025 sunt prezentate de specialiștii Software Imagination & Vision (SIMAVI) în clipul de mai jos:

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare