Connect with us

Politică

Anchetata pentru luare de mita, fosta sefa AEP joaca pe strategia prescrierii faptelor. Cum scapa unul dupa altul inculpatii din anchetele DNA

Publicat cu

pe

Fosta șefă AEP, Ana Maria Pătru, este trimisă în judecată de DNA încă din 2017, sub acuzația de trafic de influenţă şi spălare de bani, dar are mari șanse să intre în lotul inculpaților care scapă de pedepse cu sprijinul CCR, care, pe 26 mai 2022, a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe, scrie Newstrack.ro.

Cea mai recentă „evadare” de sub rigorile legii este cea a lui Nelu Iordache, din luna ianuarie, când Curtea de Apel Bucureşti a dispus încetarea procesului penal, fiind anulată o pedeapsă de 12 ani şi 6 luni închisoare primită de acesta la instanţa de fond în dosarul delapidării companiei de transport aerian Blue Air.

Este o decizie care îi face pe mulți inculpați să-și frece mâinile de bucurie și să-și numere liniștiți banii. Printre ei este și Ana Maria Pătru trimisă în judecată de procurorii anticorupție într-un dosar în care fosta șefă a Autorității Electorale Permanente este acuzată că ar fi obținut 600.000 de euro de la o companie IT, promițând că poate deturna cursul unei investigații care viza societate.

La 6 februarie 2023, Ana Maria Pătru a obținut o nouă amânare în dosar, cu termen peste o lună, când ar trebui să aducă noi martori în sprijinul apărării sale. Cât de credibili vor fi aceștia aproape că nu mai contează, dat fiind că scopul este de fapt de a se ajunge la prescrierea faptelor.

În rechizitoriul DNA, procurorii au depus mai multe documente care ar proba faptul că în perioada aprilie-mai 2013, inculpata Pătru Ana Maria a pretins de la patroana unei firme suma de 1 milion de euro, iar la sfârșitul lunii iulie 2013 a mai cerut două ceasuri de lux (un ceas de damă în valoare de 49.700 lei și un ceas bărbătesc în valoare de 58.500 lei), lăsând să se creadă că are influență asupra directorului unei instituții de control și a promis că-l va determina să soluționeze în mod favorabil o investigație care privea firma.

Procurorii anticorupție au mers pe urma banilor și susțin că ei au fost investiți de inculpată într-o vilă, un apartament la Constanța și terenuri.

De această CCR din 2022 vor beneficia mii de inculpaţi. Printre cei care au scăpat deja de condamnări se află Dorin Cocoş, Mihai Chirica sau foşti şefi din ANRP, iar alţii au ieşit din închisoare: Adrian Mititelu şi Bogdan Olteanu.

Politică

Ilie Bolojan a propus asumarea răspunderii Guvernului pe reforma administrației și măsurile de relansare economică pe 29 ianuarie

Publicat cu

pe

Premierul Ilie Bolojan a propus, luni, în ședința Biroului Politic Național al PNL, ca pe data de 29 ianuarie să fie angajată răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru proiectul de lege privind reforma administrației, precum și pentru pachetul de măsuri destinate relansării economice, care va fi definitivat până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor din coaliție.

Biroul Politic Național al PNL s-a reunit luni în prima ședință din acest an, pentru a discuta temele de pe agenda curentă a guvernării.

În acest context, prim-ministrul Ilie Bolojan, lider al PNL, a prezentat în fața BPN pachetul pentru reforma administrației publice centrale și locale, precum și calendarul propus pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 2026, se precizează într-un comunicat al Partidului Național Liberal.

Conform sursei citate, Ilie Bolojan a informat despre ședința coaliției de guvernare, care a avut loc înaintea reuniunii BPN al PNL, unde s-au pus la punct ultimele detalii în privința reformei administrației publice centrale și locale, inclusiv reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal.

„Forma agreată în coaliție este foarte apropiată de forma proiectului de lege de pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar premierul Ilie Bolojan a propus ca pe data de 29 ianuarie 2026 să fie angajată răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru acest proiect de lege. De asemenea, în aceeași zi, Guvernul își propune angajarea răspunderii în fața Parlamentului și pe un pachet de măsuri pentru relansare economică, a cărui formă va fi definitivată până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor din coaliție”, precizează sursa citată.

Bugetul de stat pe 2026 ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie.

„În privința bugetului de stat, în urma discuțiilor tehnice cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și ținând cont de pașii premergători care mai trebuie făcuți, se are în vedere adoptarea bugetului de stat pe 2026 în a doua jumătate a lunii februarie. Premierul și liderul Partidului Național Liberal a precizat că unul dintre obiectivele majore ale acestui an este absorbția fondurilor PNRR”, se menționează în comunicatul PNL.

Conform sursei citate, președintele PNL a arătat că a fost creat un grup de lucru pe tema preocupării reprezentanților administrației publice locale în privința bugetelor locale și a transferurilor de sume pentru echilibrare bugetară de la nivel central la nivel local.

Citește mai departe

Politică

Proiect: Cheltuielile de personal în administrația publică centrală se reduc în 2026 cu 10%

Publicat cu

pe

Cheltuielile de personal în administrația publică centrală se vor reduce anul acesta cu 10% față de cele din 2025, fără a fi însă afectat salariul de bază, conform unui proiect de lege publicat marți seara pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).

Procedura de reorganizare a autorităților și instituțiilor publice se definitivează în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor vor demara, în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, procedura de reorganizare.

„În anul 2026 cheltuielile de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituții și autorități publice, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și din cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice, din autoritățile administrative autonome, din alte instituții, indiferent de modul de finanțare a acestora, cu excepția cheltuielilor de personal aferente unităților și instituțiilor din învățământul preuniversitar de stat, se reduc cu 10% față de cheltuielile de personal efectuate în anul 2025 diminuate cu cheltuielile de personal aferente organizării alegerilor din anul 2025. Reducerea de 10% se aplică centralizat asupra tuturor cheltuielilor de personal, respectiv cele înregistrate la nivelul ordonatorului principal de credite și a celor înregistrate la nivelul ordonatorilor secundari sau terțiari de credite, după caz. Ordonatorii principali de credite pot stabili procente mai mari sau mai mici de 10% pe fiecare ordonator de credite, însă reducerea cumulată în anul 2026 a cheltuielilor de personal trebuie să fie de 10%”, se menționează în proiectul de act normativ.

Economiile de cheltuieli de personal realizate la nivelul ordonatorilor secundari sau terțiari de credite, mai mari decât reducerea de 10%, se virează la bugetul ordonatorului principal de credite. În execuție ordonatorul principal de credite poate redistribui aceste economii în funcție de nevoile identificate pentru finanțarea cheltuielilor de personal.

Pentru reducerea cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite pot aplica, în condițiile legii, fără a afecta salariul de bază, următoarele modalități: reducerea numărului de posturi finanțate; disponibilizarea de personal, în condițiile legale; reducerea nivelului unor sporuri; alte modalități de reducere a cheltuielilor de personal.

„Modalitățile și procedura de reducere a cheltuielilor se realizează cu consultarea organizațiilor sindicale din instituții sau consultarea reprezentanților salariaților, după caz. În proiectul de lege a bugetului de stat pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor fundamentează alocările bugetare pe ordonatorii principali de credite prin dimensionarea cheltuielilor de personal diminuate cu 10% față de execuția bugetului de stat previzionată pentru anul 2025”, se precizează în proiect.

Citește mai departe

Politică

Ilie Bolojan: Ar trebui să avem bugetul adoptat până la sfârșitul lunii februarie

Publicat cu

pe

Premierul Ilie Bolojan a declarat, marți, că bugetul de stat pe anul 2026 ar trebui să fie adoptat până la finalul lunii februarie.

„Ar trebui să îl avem adoptat până la sfârșitul lunii februarie. Dar asta nu depinde exclusiv de Guvern. Se ajunge în discuții în Parlament, va ține și de Parlament. Dar sper, așa cum am spus, să-l avem adoptat cât mai repede”, a spus premierul la TVR 1.

El a menționat că bugetul de investiții se va baza în principal pe absorbția de fonduri europene.

„Pentru țara noastră este important să creăm condiții de dezvoltare în anii următori. Asta înseamnă să avem un volum important de investiții, să ne extindem infrastructura, de exemplu, să creăm condiții cât mai bune. Iar aceste lucruri le putem face doar accesându-ne fondurile europene. Pentru că avem anul acesta, practic, termenul final pentru închiderea unui pachet de apeluri, PNRR-ul, unde avem de absorbit aproximativ 10 miliarde de euro, mai avem încă 5 miliarde de euro din fondurile de coeziune, dar ele continuă și în anii următori. Cele 10 miliarde care sunt din PNRR trebuie să le absorbim până la finalul acestui an, mai exact până în toamnă și asta înseamnă că va fi o prioritate pentru noi. Deci, bugetul de investiții, de exemplu, se va baza în principal pe absorbția de fonduri europene”, a menționat Bolojan.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare