Connect with us

Publicat cu

pe

Șeful DNA a discutat cu experții Comisiei Europene, cărora le-a spus că obiectivul din Mecanismul de Cooperare şi Verificare privind continuarea luptei anticorupţie la nivel înalt a fost îndeplinit.

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, Crin Bologa s-a întâlnit, luni, cu echipa de experţi a Comisiei Europene, în cadrul unei discuţii bilaterale prin videoconferinţă în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi al noului Mecanism european privind statul de drept.

„Discuţiile s-au referit la îndeplinirea obiectivului de referinţă nr. 3 din MCV, şi anume continuarea luptei anticorupţie la nivel înalt. Procurorul şef a prezentat rezultatele DNA care dovedesc că, în pofida unor obstacole de nivel legislativ, obiectivul de referinţă nr. 3 din MCV a fost atins. Totuşi, pentru eficientizarea activităţii DNA, s-a subliniat importanţa reparării legilor justiţiei şi păstrarea independenţei funcţionale şi financiare a instituţiei, în contextul schimbărilor legislative care vor urma”, se precizează în comunicat.

De asemenea, potrivit comunicatului, “DNA şi-a asumat efectuarea de anchete profesioniste, cu respectarea drepturilor procesuale ale persoanelor implicate în dosare penale, dar şi cu îndeplinirea exigenţelor de transparenţă în ceea ce priveşte comunicarea publică în limitele legale premise”.

Această ultimă afirmație din comunicatul DNA este cel puțin ciudată, având în în vedere că ea vine la aproape 20 de ani de la înființarea instituției, în 2002.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

ANSVSA, avertisment public, după ce românii au golit farmaciile veterinare de ivermectină pentru câini: puteți muri!

Publicat cu

pe

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) avertizează că toate produsele medicinale veterinare care conţin ivermectină sunt autorizate doar pentru utilizarea la animale şi trebuie folosite doar sub supravegherea medicilor veterinari.

Precizările instituției vin după ce în spaţiul public au apărut informații potrivit cărora ivermectina – un medicament utilizat pentru tratarea paraziților la animale – ar fi eficientă în prevenirea și tratamentul COVID-19.

Despre utilizarea ivermectinei la oameni în combaterea COVID-19, ANSVSA afirmă că sunt în desfăşurare numeroase studii clinice umane, studii care au fost înscrise în Registrul Uniunii Europene al trial-urilor clinice. Odată ce respectivele studii vor fi finalizate, în funcţie de rezultatele obţinute, acestea pot sta la baza depunerii unor cereri de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor de uz uman pe bază de ivermectină în scopul combaterii COVID-19.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară avertizează că utilizarea la oameni a produselor medicinale veterinare care conţin ivermectină poate avea consecințe dintre cele mai grave asupra sănătăţii umane.

Recomandările emise de către Colegiul Medicilor Veterinari din România referitoare la prescrierea, comercializarea, eliberarea și utilizarea produselor medicinale veterinare care conțin ivermectină, în contextul pandemiei de COVID-19:

  • Medicii veterinari nu au competenţe legale pentru a recomanda, prescrie, comercializa, elibera produse medicinale veterinare care să fie utilizate în tratamentul oamenilor;
  • Toate produsele medicinale veterinare autorizate de către autorităţile veterinare române sau de către Agenţia Europeana a Medicamentului (EMA) sunt destinate exclusiv utilizării la animale, iar o eventuală decizie privind utilizarea acestora la oameni aparţine exclusiv autorităţilor competente pentru produse medicinale de uz uman;
  • Produsele medicinale veterinare care conţin ivermectină se eliberează doar pe bază de reţetă, iar prescrierea se face exclusiv de către un medic veterinar cu drept de liberă practică care a examinat animalul şi a stabilit un diagnostic;
  • Medicii veterinari utilizează doar modelul unic, ca imprimat cu regim special, al formularului de prescripţie medicală necesar pentru eliberarea produselor medicinale veterinare prevăzut în legislaţie;
  • La prescrierea produselor medicinale veterinare, inclusiv a celor pe bază de ivermectină, medicii veterinari trebuie să utilizeze parafa prevăzută în Statutul Medicului Veterinar;
  • Medicul veterinar este obligat să prescrie doar cantitatea necesară pentru efectuarea completă a tratamentului în cauză, în funcție de specia animalului, greutatea, doza şi durata tratamentului;
  • În cazul produselor medicinale veterinare care se administrează animalelor de la care se obţin alimente, inclusiv ecvidee, medicul veterinar este obligat să înscrie în prescripţia medicală perioada de aşteptare care trebuie respectată, în conformitate cu prospectul produsului medicinal veterinar prescris şi utilizat;
  • În cazul utilizării şi administrării produselor medicinale veterinare care conţin ivermectină la animale, în cadrul unităţilor de asistenţă medical-veterinară, la sediu sau în condiţii de teren, medicul veterinar consemneză activitatea în registrul de consultaţii şi tratamente, iar în cazul animalelor de la care se obţin alimente notifică proprietarul cu privire la respectarea timpului de aşteptare;
  • Utilizarea altor formulare pentru prescrierea produselor medicinale veterinare, în afara celor prevăzute în legislatie, precum şi eliberarea fără prescripţie medicală a produselor medicinale veterinare, inclusiv a celor care conțin ivermectină, atrage răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate;
  • Comercializarea produselor medicinale veterinare care conţin ivermectină se realizează numai prin farmacii veterinare şi depozite farmaceutice veterinare autorizate sanitar veterinar, conform prevederilor legale în vigoare.
Citește mai departe

Social

Incredibil, zeci de lăutari au falsificat acte ca să primească ajutor de la stat. O adevărată mafie a banilor de pandemie!

Publicat cu

pe

BNR: Băncile au scăzut dobânzile la lei în noiembrie 2013, atât la depozite cât și la credite

Aproape 100 de lăutari, maneliști și interpreți de figurație au ajuns pe lista neagra a procurorilor, acuzați că ar fi încasat ilegal de la începutul pandemiei peste trei milioane de lei.

Banii erau destinați celor afectați de restricțiile impuse în primăvara lui 2020, însă în cazul lor, susțin anchetatorii, plățile s-ar fi făcut pe baza unor falsuri de-a dreptul grosolane, transmite ProTV.

Agenția de Plăți și Inspecție Socială București, din subordinea Ministerului Muncii, a descoperit că zeci de lăutari, dar și interpreți folosiți în spoturi publicitare ar fi încasat ilegal vreme de zece luni ajutoare financiare oferite de statul român.

Situația a ieșit la iveală în momentul în care funcționarii Autorității de Plăți și Inspecție Socială din București au început să verifice dosarele artiștilor.

Procurorii au intervenit imediat la sesizarea AJPIS. Ancheta a scos la iveala o schemă infracțională mult mai mare.

Dosarele au ridicat semne de întrebare, mai ales în momentul în care au fost observate discrepanțe uriașe între datele de stare civilă sau chiar actele de identitate.

O primă observație a fost în cazul celor care, deși ar fi putut să beneficieze de aceste ajutoare încă din martie, ei au început să depună cererile, pe bandă rulantă, prin intermediul a două firme, abia spre începutul verii.

Pe de altă parte, într-un alt caz, cei de la Agenția de Plăți și Inspecție Socială au observat că actul de identitate prezentat în fotocopie era eliberat la multă vreme după ce fusese încheiat contractul de drepturi de autor invocat.

Radu Călin, purtătorul de cuvânt al Parchetului a declarat PROTV că se atestă că în mod mincinos cele 80 de persoane fie au prestat anterior stării de urgență servicii artistice, fie urmau să presteze servicii artistice care nu au mai avut loc din cauza stării de urgență sau a stării de alertă.

Schema de frauda a maneliștilor a făcut ca din martie și până în ianuarie, fiecare manelist sau lăutar să încaseze lunar cate 4000 de lei. Mai bine de un sfert din bani ar fi ajuns la cei patru intermediari care s-au ocupat de acte.

Intermediarii acestor plăți frauduloase au fost puși sub acuzare pentru două capete de acuzare: înșelăciune și falsuri în înscrisuri sub semnătură privată. Trei dintre ei au fost plasați sub control judiciar.

Prin această metodă, suspecții ar fi beneficiat în mod ilegal de aceste plăți, după ce statul s-a oferit să dea o mână de ajutor celor afectați de pandemie.

Prejudiciul este estimat la circa 660.000 euro.

Fraudele nu au fost descoperite doar în Capitală, ci și în mai multe județe, printre care Prahova și Dâmbovița, posibil și Ialomița.

Între timp, la Agenția de plăți și inspecție socială București continuă verificarea dosarelor. Sunt peste 50 de mii înregistrate până acum, potrivit postului de televiziune.

 

Citește mai departe

Lifestyle

Poluarea care ucide, o temă absentă în campania pentru București

Publicat cu

pe

În mod straniu, deși poluarea a depășit cotele de avarie în orașe precum București sau Ploiești, tema este aproape dispărută din campania electorală. Detaliile legate de impactul poluării ar trebui să-i scoată din letargie, atât pe candidați cât și pe cei care se ocupă de campania lor.

România a ajuns în topul țărilor care înregistrează cifre mari în rândul deceselor provocate de poluare. Anual, peste 20.000 de români își pierd viața din cauza contaminării componentelor mediului înconjurător, conform unui raport GAHP. Dintre toate tipurile de poluare existente pe teritoriul țării noastre, poluarea atmosferică este cea care deține ponderea cea mai mare. Calitatea precară a aerului respirat de români este direct responsabilă pentru apariția anumitor boli, între care bolile cardio-vasculare și cancerele pulmonare.

În Capitală, lipsa unui sistem eficient de monitorizare a calității aerului a acutizat situația. În Municipiul București au existat discrepanțe majore între datele oficiale și cele ale platformelor independente de măsurare a calității aerului. Tocmai din cauza acestui fapt, Comisia Europeană a luat decizia de sancționa România pentru incapacitatea de a oferi locuitorilor săi un mediu cu un grad de poluare cât mai redus.

România, în topul deceselor cauzate de poluare

România ocupă locul 8 la nivel european după numărul de morți cauzate de poluare raportate la 100.000 de locuitori, potrivit unui raport al organizației Global Alliance on Health and Pollution (GAHP), înființată în comun de Banca Mondială, Comisia Europeană, ONU și ministere ale mediului și ale sănătății din peste 25 de state. La nivel mondial, însă, țara noastră se clasează pe locul 45 după numărul deceselor provocate de contaminarea mediului înconjurător, conform aceleași surse.

Pentru România, la fel ca pentru toate țările din Europa, calitatea precară a aerului creează unele dintre cele mai mari probleme. În altă ordine de idei, expunerea prelungită la poluanți atmosferici reprezintă cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătarea umană, aceasta cauzând bronșite acute și cronice, crize de astm, boli cardio-vasculare și cancere pulmonare, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Mai mult, toxicitatea aerului are efecte devastatoare asupra psihicului uman, numeroase studii recente, atât din România cât și din străinătate, reliefând legătura clară dintre poluarea aerului și boli precum depresie și schizofrenie.

La nivelul țării noastre, cel mai important factor pentru poluarea aerului este traficul rutier. Creșterea dramatică a înmatriculărilor de mașini vechi a jucat un rol important în extinderea toxicității aerului respirat de cetățenii români. Situația s-a înrăutățit din pricina ridicării taxei de primă înmatriculare a autoturismelor rulate, fapt ce a condus către importul a circa două milioane de vehicule second-hand în ultimii cinci ani, potrivit PressOne.

Ștefan Voinea, expert al Observatorului Român de Sănătate și partener al platformei AerLive.ro a declarat pentru Radio Europa Liberă România că, în această problemă sensibilă de mediu,  aproximativ jumătate din responsabilitate o poartă traficul auto, vina aparținând motoarelor diesel care eliberează oxizi de azot considerați extrem de nocivi pentru sănătatea oamenilor.

O soluție pentru diminuarea efectelor nefaste ale contaminării aerului este încurajarea achizițiilor de mașini electrice sau hibrid, precum și cea a mijloacelor electrice de transport în comun, mai ales a celor folosite în marile orașe precum București, Iași și Brașov.

Însă, indicele calității aerului înregistrează valori peste limită și din pricina construcțiilor, a încălzirii rezidențiale și a arderii iresponsabile a deșeurilor. La acestea se adaugă lipsa din ce în ce mai acută a spațiilor verzi. În prezent, România nu stă deloc bine la capitolul spațiu verde pe cap de locuitor, acesta fiind de cinci ori puțin decât recomandă OMS.

Pe lângă poluarea aerului, anumite județe ale României, în care activitatea petrolieră este intensă, se confruntă cu poluarea solului și a pânzei freatice. Dezvoltarea industrială a acestora îmbinată cu nerespectarea anumitor reguli de protecție a mediului au făcut ca orașe precum Ploiești și Brazi să fie fruntașe la poluarea cu reziduri petroliere.

Iar pentru marile orașe, poluarea fonică, datorată în mare măsură tot autorismelor, începe să câștige tot mai mult teren. La acest capitol, municipiul București este considerat de experți unul dintre cele mai zgomotoase orașe ale României, fiind urmat de Constanța și Iași.

Cum afectează poluarea aerului sănătatea bucureștenilor. Asocieri clare între bolile cardio-vasculare și zonele poluate din Capitală

Bucureștiul este unul dintre orașele cele mai afectate de poluare de pe teritoriul României. Numai de la începutul anului curent și până în prezent măsurătorile independente au semnalat în nenumărate rânduri depășiri ale cantităților de particule fine în mișcare aflate în aer (PM10, PM2,5).

Pe fondul cifrelor tot mai alarmante furnizate de platforme precum AerLife.ro, Garda de Mediu a efectuat controale la începutul lunii martie a anului curent și a amendat atât Primăria Generală a Capitalei cât și primăriile de sector pentru ineficiență în combaterea poluării.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a declarat, la vremea respectivă, că „planul integrat de calitate a aerului din București are 20 de măsuri, dintre care 6 ar fi trebuit să fie deja implementate, dar nici nu s-au apucat de ele. Comisarii de mediu au evaluat că doar 40% din tot ce și-a asumat Primăria ca măsuri pentru reducerea poluării din București au fost operaționalizate și implementate”

În lipsa implementării măsurilor aferente, cetățenii din București au fost expuși în mod repetat la niveluri mari de PM10 și PM2,5, acest lucru punându-și amprenta asupra sănătații lor.

Un studiu publicat de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017 arăta faptul că în Capitală există o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 și numărul mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral și bronhopneumopatie obstructivă cronică.

Rezultatele studiului, publicat pe HotNews, arătau relația dovedită statistic între contaminarea cu PM10 și apariția infarctului miocardic acut și mortalitatea prin accidentul vascular celebral.

Același studiu menționa și că „principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5 %. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2 %); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7 %.”

România, în atenția Comisiei Europene din pricina poluării masive din București

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru poluarea masivă din Capitală. Decizia a venit după ce Comisia Europeană a cerut Curții, în anul 2018, constatarea eșecului în îndeplinirea obligațiilor asumate prin tratatul de aderare. Altfel spus, Comisia a trimis în judecată România pentru depășirea sistematică și persistentă a valorilor-limită pentru concentrațiile de PM10 din București.

„România, pe de o parte, prin nerespectarea sistematică şi persistentă, din anul 2007 şi până cel puţin în anul 2016, a valorilor‑limită zilnice pentru concentraţiile de PM10 şi prin nerespectarea sistematică şi persistentă, din anul 2007 şi până în anul 2014 inclusiv, cu excepţia anului 2013, a valorilor‑limită anuale pentru concentraţiile de PM10 în zona RO32101 (Bucureşti, România), nu şi‑a îndeplinit obligaţiile care îi revin (…) privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa (…) şi, pe de altă parte, nu şi‑a îndeplinit, în ceea ce priveşte această zonă, începând din 11 iunie 2010, obligaţiile care îi revin în (…), în special obligaţia (…) de a se asigura că perioada de depăşire este cât mai scurtă cu putinţă” a decis CJUE, la data de 30 aprilie a.c.

Comisia Europeană a mai cerut României și în anul 2019 să ia măsuri  „împotriva colapsului sistemic privind monitorizarea poluării aerului conform cerințelor legislației UE privind calitatea aerului ambiant” și a constatat că „au rămas încă multe lacune în ceea ce privește numărul și tipul de stații de măsurare a aerului, care au condus la colapsul sistemic privind obligațiile de monitorizare a poluării aerului”.

Ignorarea avertismentelor UE au dus la amenzi de sute de mii de euro pentru țara noastră. Penalitățile pentru poluarea aerului din Capitală s-ar putea ridica la 120.000 de euro pe zi.

Poluarea reprezintă una dintre amenințările care necesită o atenție imediată. În diminuarea contaminării componentelor de mediu, autoritățile joacă un rol principal. Organizația internațională independentă GreenPeace consideră că pentru România există o serie de măsuri ce pot fi adoptate în vederea reducerea poluării. Spre exemplu, primăriile ar putea, prin propuneri legislative, să reducă poluarea aerului, precum și poluarea fonică dată de traficul rutier, să încurajeze dezvoltarea pistelor de biciclete, să eficientizeze transportul public și să extindă spațiile verzi. Totodată, un sistem eficient de monitorizare a calității aerului ar permite Gărzii de Mediu și Poliției Locale să intervină rapid în cazul apariției poluanților iar Ministerul Mediului ar putea avertiza populația în timp util despre nivelul periculos de contaminare la care se expune.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare