Connect with us

Politică

Cum au ajuns unii demnitari să trăiască în lux? Incredibila poveste de corupție în care a fost implicată o fostă șefă a AEP

Publicat cu

pe

„Infractorul” a intrat în posesia rechizitoriului prin care fosta șefă AEP, Ana Maria Pătru, este trimisă în judecată de DNA încă din 2017, sub acuzația de trafic de influenţă şi spălare de bani. Este dosarul în care procurorii arată cum ar fi obținut ea 600.000 de euro de la o companie, mințind că o poate scăpa de investigația unei autorități de control.

Pe scurt, se pot enumăra următoarele fapte:

În perioada aprilie-mai 2013, inculpata Pătru Ana Maria a pretins de la patroana unei firme suma de 1 milion de euro, iar la sfârșitul lunii iulie 2013 a mai cerut două ceasuri de lux (un ceas de damă în valoare de 49.700 lei și un ceas bărbătesc în valoare de 58.500 lei), lăsând să se creadă că are influență asupra directorului unei instituții de control și a promis că-l va determina să soluționeze în mod favorabil o investigație care privea firma.

Ceasul marca Hublot, în valoare de peste 10.000 de euro, la mâna „aristocratei” Ana Maria Pătru

Procurorii DNA arată în rechizitoriu cum ar fi „încasat” duduia Pătru suma totală de 600.000 euro. 

Prima tranșă: 400.000 euro, sumă primită într-o servietă marca Montblanc împreună cu un stilou aceeași marcă. Nu a fost suficient. A mai cerut și au mai urmat două tranșe, de câte 100.000 de euro. Dar, tot nu era suficient. „Pisi” ar fi vrut și ceasuri de lux, cum a văzut ea în reviste. A primit două. Unul în valoare de peste 10.000 de euro (49.700 lei) și un altul de aproape 12.000 de euro (58.500 lei). Cu banii primiți și-a făcut un „pălățel”, și-a luat un apartament în Constanța, plus alte hatâruri de lux.

Ana, filă de…rechizitoriu

Procurorii descriu în detaliu și cu pobre, inclusiv cu mărturia victimei sub testul poligraf, cum a devenit bugetara Ana Maria Pătru putred de bogată (terenuri, vile, mașini, ceasuri, etc) jucându-i pe alții pe degete.

Astfel, potrivit denunțului din dosar, compania a primit o notificare de la o autoritate de control referitoare la „ o potențială anchetă având ca obiect trucarea licitației organizată la APIA în anul 2008 ” pentru câștigarea unui contract cu o valoare de 12 milioane de euro, în legătură cu care instituția statului suspiciona existența unor înțelegeri între firme.

Pe marginea acestei investigații, reprezentanta firmei a purtat discuții cu Pătru Ana Maria, exprimându-și îngrijorarea cu privire la o potențială investigație incorectă. In acest context, Pătru Ana Maria i-a relatat acesteia că ea este prietenă foarte apropiată cu directorul autorității de control, precizând că poate discuta cu acesta despre stadiul investigației și soluția ce se preconiza a fi adoptată.

Din conținutul denunțului mai rezultă că, la scurt timp după discuție, Pătru Ana Maria i-a spus că a vorbit cu directorul respectiv, iar acesta a pretins o sumă de bani pentru a nu se ajunge în situația în care instituația condusă de el să aplice o sancțiune care s-ar fi raportat la 10 % din cifra de afaceri a companiei (în jur de 6 milioane de euro).

Conform denunțului, suma de bani pretinsă prin intermediul Anei Maria Pătru a fost de 1 milion de euro.

Deși a fost revoltată de această solicitare, convinsă fiind că investigația demarată nu se putea finaliza decât cu o decizie favorabila pentru firma sa, victima a acceptat totuși să plătească o sumă de bani, motivată și de „modul nedrept’’ în care decurgea deja ancheta. Astfel, a rugat-o pe Ana Maria Pătru să-i transmită directorului hotărârea luată, în sensul acceptării remiterii către acesta a unei sume de bani, suma înmânată, ulterior, în mai multe tranșe, inculpatei Pătru Anei Maria pentru a fi remisă acestuia fiind de 600 000 euro.

În declarațiile de martor ulterioare date de reprezentata firmei, aceasta a precizat, încă o dată, că suma pe care i-a remis-o inculpatei Pătru Ana Maria a fost în cuantum de 600.000 euro și a explicitat, inclusiv cu documente, modul în care au fost generate disponibilitățile bănești, percum și perioadele și locurile în care au fost fost remise sumele de bani, astfel:

în cursul lunii iulie 2013 – suma de 400.000 euro, sumă remisă și primită de inculpată într-o servietă marca Montblanc, împreună cu un instrument de scris aceeași marcă. Nu a fost îndeajuns!

La sfârșitul lunii noiembrie 2013 o nouă tranșă de 100.000 euro a fost remisă inculpatei Pătru Ana Maria personal de către victimă, într-un plic, la domiciliul inculpatei din str. Zăgazului, mun. București. Tot nu era suficient!

În cursul lunii martie 2014, martora (acționar majoritar al firmei în speță) i-a mai înmânat inculpatei Pătru Ana Maria o altă sumă de bani, respectiv, 100.000 euro, banii fiind remiși tot la domiciliul inculpatei.

În ceea ce privește sinceritatea afirmațiilor făcute de reprezentanta firmei în speță cu privire la scopul în care i-au fost pretinse sumele de bani, cuantumul acestora și suma de bani remisă efectiv Anei Maria Pătru pentru directorul instituției, procurorii spun că ea a fost verificată chiar și prin intermediul testării poligraf (…)

Faptul că inculpata Pătru Ana Maria a primit suma de 600.000 euro, în condițiile anterior prezentate, rezultă nu numai din declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză și înscrisurile existente la dosarul cauzei, dar și din coroborarea împrejurărilor constând în ceea că, în aceleași perioade în firma i-a dat inculpatei Pătru Ana Maria sumele de bani, aceasta din urmă, pentru a disimula adevărata natură a provenienței sumei de 600.000 euro și beneficiarul real al acestei sume, obținută ca urmare a săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, a achiziționat, prin persoane interpuse – bunica și mama sa – un teren în orașul Voluntari, cartier Pipera, județul Ilfov – în valoare de 130.000 euro și un apartament în stațiunea Mamaia din județul Constanța – în valoare de 80.000 euro, efectuând totodată investiții în sumă totală de 437.314,13 euro, cu ocazia edificării, pe terenul menționat a unui imobil – casă de locuit, dotării și amenajării acestuia, precum și cu ocazia dotării și amenajării apartamentului amintit mai sus,marea majoritate a achizițiilor de bunuri și servicii realizându-se prin alte două persoane interpuse, respectiv. Preda Liviu Marian (finul său) și prin intermediul lui Dimitriu Andrei Victor, ambii angajați în subordinea sa la Autoritatea Electorală Permanentă.

Astfel, raportul de constatare financiar fiscală și anexele acestuia, întocmit de specialistul antifraudă din cadrul unității de parchet cu prilejul analizării documentelor ridicate din locuința numitei Pătru Ana-Maria cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la imobilul situat în oraș Voluntari, str. Alexandru loan Cuza nr. 18A, județul Ilfov – în cadrul dosarului 308/P/2016, a stabilit că, în perioada 26.07.2013-02.11.2016, prin persoane interpuse – bunica, respectiv, mama sa – Pătru Ana Maria a achiziționat următoarele bunuri imobile:

  • un teren în suprafață de 1.000 mp, situat în oraș Voluntari, cartier Pipera, str. Alexandru loan Cuza, tarlaua 22, parcela A 441, județul Ilfov – achiziționat cu suma de 130.000 euro, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 1836/26.07.2013 la BNP „Melania Popa și Asociații”, cu sediul în mun. București, încheiat între Orodel Daniela Cristina, în calitate de vânzător și Simionescu Nicolița – bunica Anei Maria Pătru, în calitate de cumpărător. Conform acestui contract, prețul a fost achitat integral, în numerar, în euro, la data autentificării actului – 26.07,2013, lună în care, așa cum s-a arătat anterior, inculpata Pătru Ana Maria a primit de la femeia de afaceri suma de 400 000 euro;
  • un apartament, situat în mun. Constanța, stațiunea Mamaia, b-dul Mamaia, nr. 383 sc. B, ap. 49, bloc Locuințe de Vacanță, județul Constanța – achiziționat cu suma de 80.000 euro, echivalentul în lei a sumei de 75.000 curo fiind achitați, în numerar, cu titlu de avans, la data autentificării promisiunii bilaterale de vânzare – cumpărare (pe numele mamei-n.red).

Contractul de vânzare-cumpărare pentru acest bun imobil a fost încheiat la data de 02.11.2016 la același notar public, între aceleași părți, conform încheierii de autentificare nr. 1973/02.11.2016, dată la care Bercea Maria a achitat către societatea vânzătoare și diferența de preț în sumă de 5.000 euro, plata realizându-se prin virament bancar, conform celor stipulate în contractul de vânzare-cumpărare; și în acest caz, o parte considerabilă din prețul total stabilit (80.000 euro) pentru achiziția apartamentului, respectiv, suma de 75.000 euro, echivalentul în lei, a fost plătită în perioada imediat următoare datei la care inculpata Pătru Ana Maria a primit de la patroana firmei ultima tranșă de bani, respectiv, suma de 100 000 euro;

De asemenea, raportul de constatare financiară a mai relevat, în urma analizării documentelor ridicate din locuința numitei Pătru Ana-Maria, cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la imobilul situat în oraș Voluntari, str. Alexandru loan Cuza nr. 18A, județul Ilfov că, în perioada anilor 2014-2016, prin intermediul a două persoane apropiate, respectiv, Preda Liviu Marian – finul Anei Maria Pătru și Dimitriu Andrei Victor — angajat AEP, Pătru Ana Maria a achiziționat bunuri și servicii necesare edificării unei construcții pe terenul situat în oraș Voluntari, cartier Pipera, str. Alexandru loan Cuza, tarlaua 22, parcela A 441, județul Ilfov, dotării și amenajării imobilului construit, dar și pentru dotarea și amenajarea imobilului-apartament situat în mun. Constanța, stațiunea Mamaia, b-dul Mamaia, nr. 383 se. B, ap. 49, bloc Locuințe de Vacanță, județul Constanța. Valoarea totală a acestor bunuri și servicii, potrivit raportului de constatare întocmit, este de 437.314,13 euro;

Raportul de constatare întocmit în cauză la data de 28.11.2017 de către specialistul antifraudă din cadrul unității noastre de parchet a relevat, în esență, că inculpata Pătru Ana Maria împreună cu soțul său, Pătru Florin Ștefan, mama sa, Bercea Maria și bunica sa, Simionescu Nicolița, prin veniturile obținute din surse licite – salarii, indemnizații, pensii, tranzacții imobiliare – nu puteau susține, din punct de vedere financiar, investițiile constând în achiziția: terenului din orașul Voluntari, județul Ilfov, a aparatmentului din mun. Constanța, județul Constanța, edificarea imobilului pe terenul achiziționat în orașul Voluntari, precum și efectuarea unor investiții constând în dotarea și amenajarea acestor imobile — investiții care au valorat peste 600.000 euro, din care, suma de 205.000 euro a fost achitată, în numerar, în euro și lei, într-o perioadă relativ scurtă de timp, respectiv, 26.07.2013 — 06.06.2014, restul sumei de peste 400.000 euro, fiind utilizată în perioada 2014 – 2016, așa cum rezultă din actele de urmărire penală efectuate în cauză.

Politică

Cine trage frâna investițiilor în rețeaua națională de electricitate? Chiar ANRE, exact instituția care ar trebui să sprijine investițiile

Publicat cu

pe

Băsescu a declarat că România intenţionează să solicite UE sprijin pentru proiecte de infrastructură energetică

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ar trebui să joace un rol de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, însă, politicile și reglementările stabilite nu fac altceva decât să blocheze investițiile în rețeaua națională de electricitate. 

Astfel, un studiu comandat de companiile de distribuție de energie electrică arată că dacă pun un ban în plus la fiecare kWh din factură, economia României câștigă 10 miliarde de euro, echivalentul a 3,3% din PIB-ul actual al țării noastre. 

Investiții suplimentare de aproximativ 1 miliard de euro pe an în rețelele de distribuție ar putea aduce un impact economic semnificativ, cu efecte de multiplicare care ar duce la o creștere a PIB-ului de aproximativ 10 miliarde de euro anual. Deși tarifele de distribuție din facturile clienților ar trebui să crească cu doar un ban/kWh, ANRE spune că deja industria se plânge de prețul mare al energiei.

Rețelele de distribuție de energie electrică și gaze naturale necesită investiții suplimentare de circa 1,1 miliarde de euro anual, iar deblocarea acestei sume poate aduce beneficii economice semnificative pentru România, echivalente cu un impact anual de până la 10,6 miliarde EUR, echivalentul a circa 3,3% din PIB, potrivit studiului “Impactul economic al investițiilor în rețelele de distribuție de electricitate și gaze din România”, realizat de Valorem pentru Federația ACUE.

“Energia joacă un rol crucial în dezvoltarea economiei, iar consumul de energie este strâns legat de creșterea PIB. De aceea, investițiile în infrastructura de distribuție sunt esențiale pentru competitivitatea economică. Adoptarea unor măsuri de stimulare a investițiilor suplimentare în rețelele de distribuție va avea un impact pozitiv la nivel macro-economic, cu un efect de multiplicare de aproape 10 ori”, este una dintre concluziile studiului.

Potrivit studiului Valorem, impactul economic total al celor 10,6 miliarde EUR a fost evaluat în raport cu 3 piloni principali de creștere economică: multiplicarea/ extinderea proiectelor de infrastructură; creșterea producției și distribuției de energie; stimularea economiei prin atragerea de noi investiții.

“Structura impactului pozitiv calculat include beneficii fiscale semnificative, evitând pierderi de peste 4,6 miliarde EUR în taxe, 2,5 miliarde EUR în salarii nete suplimentare (care ar putea susține peste 230.000 de locuri de muncă) și până la 3,7 miliarde EUR în profituri nete corporative care ar putea fi reinvestite în economie. Potrivit studiului, în decursul a 5 ani de zile, stimularea investițiilor în rețelele de distribuție ar putea genera o creștere a PIB cu până la 16,5%”, se mai arată în studiu.

Studiul arată că, în scenariul deblocării acestor investiții adiționale, costurile suplimentare în factura unei gospodării din România cu consum mediu sunt de aproximativ de 5 lei în factura lunară a energiei electrice. Ulterior însă, creșterea poate fi compensată prin absorbția unei cantități mai mari de energie la preț redus, care duce la scăderea costului de achiziție a energiei din factura finală, respectiv impactul pe kWh distribuit este diminuat pe măsură ce consumul total crește datorită intensificării electrificării.

Un ban pe kWh

“Am făcut acest studiu să avem un argument nou în discuția cu ANRE. Este adevărat, ANRE trebuie să găsească un echilibru intre interesul clienților, producătorilor, distribuitorilor. În momentul de față, investițiile sunt complet blocate, pentru că perioada de reglementare a început și reglementările actuale nu le-au deblocat, asta s-a văzut și în planurile trimise către ANRE”, a spus Volker Raffel, președinte al ACUE și director general al E.On România.

“Am făcut acest studiu pentru că, făcând un mic pas de profitabilitate pentru aceste investiții, înseamnă că putem să atragem și mai mulți bani, și europeni și privați – putem să deblocăm, cu 1 ban per kWh adițional, care este sub 1% la prețul final, 1 miliard de euro adițional, sumă de investit în acest sector. După acest studiu, impactul este de zece ori mai mare, o creștere în PIB anuală de 10 milioane de euro. Acest lucru înseamnă, după o perioadă de cinci ani, chiar o creștere de 16% în PIB-ul României. Cu acest argument puternic, vrem să avem o nouă discuție să deblocăm investițiile în acest sector”, a spus Volker Raffel.

“Vorbim doar despre tariful de distribuție, care crește, după propunerea noastră, de 1 ban per kWh acum, ceea ce înseamnă sub 1% ca impact în prețul final, până la 5 bani în anul 2030. Și cu asta putem să deblocăm toate investițiile în rețea și, dacă facem asta, înseamnă că avem un pas mai ușor pentru producători noi și consumatori noi. Dacă vine un investitor care vrea să construiască o fabrică în România, el trebuie să plătească conexiunea la rețea, dar, dacă rețeaua este întărită, el plătește mai puțin și e mai ușor pentru el să vină.

Acest lucru înseamnă că, dacă deblocăm aceste investiții, chiar ajungem la un consum mai mare și un tarif de distribuție per kWh chiar mai mic și ajungem la o deblocare de energie regenerabilă care ajunge să fie absorbită mai ușor în rețea și se reduce și prețul energiei electrice. Da, este adevărat, cu propunerea noastră trebuie să mărim tariful de distribuție, într-un prim pas, dar ajungem chiar la un tarif de distribuție mai mic în viitor și la un preț mai mic al energiei electrice”, a mai explicat Volker.

Șeful ANRE spune că distribuitorii condiționează investițiile de creșterea tarifului

„Nimeni nu neagă importanța investițiilor în sectorul energetic, ele sunt esențiale. Însă vorbim de condiționarea unor investiții de o rată de rentabilitate crescută, de la 6,94%, aprobată de ANRE, la circa 9% pe an, cât propun companiile. Însă cineva trebuie să plătească orice creștere, nu există nimic gratis. Creșterea ratei de rentabilitate va duce la creșterea tarifelor de distribuție”, a spus președintele ANRE, George Niculescu, prezent la dezbatarea ocazionată de prezentarea studiului.

ANRE stabilește nivelul tarifelor de distribuție a energiei electrice.

“La noi la ANRE din ce în ce mai des primim solicitări de clarificări din partea marilor consumatori de energie electrică. Cel mai mare producător de automobile din România tocmai s-a plâns de nivelul ridicat al tarifelor de distribuție a energiei în România și atunci, din punctul nostru de vedere, rolul ANRE este de a menține acest echilibru între nevoia de investiții în sectorul energetic și gradul de suportabilitate al clientului final, casnici și non-casnic”, a spus Niculescu.

El a adăugat că studiul ACUE nu a arătat care ar fi impactul asupra inflației al acestor majorări de prețuri.

Citește mai departe

Politică

Gmedia.ro: Casa secretă a lui Victor Ponta, într-un complex imobiliar cu cel mai mare teren de golf din România

Publicat cu

pe

Victor_Ponta_debate_November_2014

Firma lui Victor Ponta, candidat independent la prezidențiale, VP Project Advisers SRL, deține o casă într-un complex în care se află cel mai mare teren de golf din România deschis la Niculești (Dâmbovița) de omul de afaceri turc Metin Dogan. Întrebat la interviurile G4Media de ce nu și-a trecut în declarația de avere această casă, Victor Ponta a spus că imobilul e proprietatea firmei sale, nu a sa personală.

Ponta a mai spus că firma sa a plătit pentru casă ”200 și ceva de mii de euro” de la dezvoltatorul turc și că firma lui de consultanță a făcut aproximativ un milion de euro profit din care și-a permis să cumpere casa. Sursele G4Media.ro au declarat însă că imobilul este mult peste valoarea anunțată de Ponta.

Întrebat de G4Media dacă i-a oferit servicii lui Metin Dogan pentru afacerea cu terenul de golf, Ponta a spus că i-a dat doar sfaturi și că ”n-am participat și n-am fost implicat în niciun fel. Eu am aflat despre proiect după ce domnul Dogan avea terenul și l-am încurajat”.

Candidatul Victor Ponta a mai spus că este prieten cu omul de afaceri turc, de la care a cumpărat casa.

Continuarea pe G4media.ro.

Citește mai departe

Politică

Marcel Ciolacu reacționează și el după declarația Ralucăi Turcan, care a solicitat reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor

Publicat cu

pe

Premierul Marcel Ciolacu a reacționat și el luni, după declarația Ralucăi Turcan, care a solicitat reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor.

Premierul Marce Ciolacu a transmis că, dacă este nevoie de decizii suplimentare pentru a proteja viaţa românilor amenintaţi de atacurile urşilor, acestea trebuie luate urgent şi cere tuturor autorităţilor centrale şi locale să actualizeze de urgenţă toate măsurile administrative, pentru a împiedica producerea de tragedii precum cea de aseară, când şeful Salvamont Predeal a fost atacat de un urs pe o stradă din localitate,..

„Dacă este nevoie de decizii suplimentare pentru a proteja viața românilor amenintați de atacurile urșilor, aceste soluții trebuie luate urgent. Cer tuturor autorităților centrale și locale să actualizeze de urgență toate măsurile administrative pentru a împiedica producerea de tragedii precum cea de aseară, când șeful Salvamont Predeal a fost atacat de un urs pe o stradă din localitate. Da, vrem să respectăm principiile generale legate de protecția animalelor, însă asemenea argumente nu mai pot fi invocate când soluții precum relocarea urșilor se dovedesc ineficiente. Dacă urși flămânzi ajung frecvent pe străzile unui oraș, mai ales unul turistic, este clar că asistăm la producerea unei situații de risc public major, iar acele animale trebuie extrase, totul în conformitate cu noul cadru legal existent. În plus, trebuie să începem rapid inclusiv montarea, în zonele de risc, a unor garduri electrice care să protejeze eficient viața oamenilor. Sunt dispus să-mi asum un orice val nou de critici al ONG-urilor de mediu finanțate de Soros și de la toți reprezentanții progresismului anarhic, din țară sau din Europa”, a scris premierul Marcel Ciolacu pe Facebook.

 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare