Connect with us

Publicat cu

pe

De vorbă cu un tânăr român stabilit în Belgia de aproape un deceniu despre sistemul educațional și diferențele dintre cele două țări

autor: Gabriela Nicolaescu

Silviu Nițu are 22 de ani și de aproape un deceniu trăiește pe meleaguri străine, în Belgia. El este unul dintre puținele cazuri fericite ale emigrării românești spre vestul Europei, de cele mai multe ori părinții fiind cei care își lasă copiii în grija rudelor și plecă peste hotare să muncească. Nu vorbim, totuși, despre acest fenomen astăzi, ci de îndârjirea unui copil de 13 ani de a-și creiona un viitor mai bun, printre străini.

Eoficial.ro: Cum a început totul? Ce i-a determinat pe părinții tăi să vă mutați?

Silviu: Eu i-am determinat pe ai mei să încercăm ceva nou. Situația mea școlară se înrăutățea într-un ritm alarmant, iar eu am tras un semnal de alarmă pe care părinții mei l-au recepționat. Și nu, nu aveam prestații rele, ci tensiunea dintre mine și profesori creștea zilnic și cumva mă simțeam mereu atacat. În clasele a V-a și a VI-a am obținut diplome de excelență, diplome ce încoronau un an de muncă la capătul căruia media generală anuală era 10. Acel 10 nu era văzut bine de profesorii mei, așa că long story short, în clasa a VII-a, la sfârșitul anului, media mea generală avea să fie 9,94. Job done pentru profesorii mei și done mă simțeam și eu. În lunile următoare urma ca și viitorul meu pe pământ românesc să fie la fel de done, săturat fiind de note mărite pe „ochi frumoși”, de prezența fiului doamnei directoare la noi în clasă, de premiile de la concursuri care nu ajungeau la elevi, ci la profesori.

Eoficial.ro: Luând în considerare că aveai o vârstă destul de fragedă, cum a fost tot procesul mutării pentru tine?

Silviu: Eram dornic să uit. Așa că totul a fost ca apăsarea unui buton de reset.

Eoficial.ro: Ți-a fost greu să te acomodezi la început?

Silviu: Nu a fost așa de greu. Belgia are câteva sisteme bine puse la punct în ceea ce îi privește emigranți și ghidarea acestora. Pe 19 septembrie 2012 am plecat, iar în lunea următoare, pe 24, îmi cunoșteam noii colegi, copii din toate colțurile lumii care, ca și mine, erau acolo pentru a învăța limba.

Eoficial.ro: Ai avut probleme cu învățarea limbii, având în vedere că olandeza este destul de diferită față de limba română?

Silviu: Nu am avut probleme. Metodele profesorilor erau eficiente, iar comunicarea se făcea exclusiv în olandeză, deci erai obligat să ții pasul, pentru că altfel nu mai înțelegeai nimic. După 2 luni am fost mutat, împreuna cu alți trei colegi, la clasa de avansați.

Eoficial.ro: În general, trecerea de la școala gimnazială la liceu da bătăi de cap chiar și elevilor români. Cum a fost trecerea aceasta pentru tine, întrucât ai schimbat nu numai ciclul de învățământ, dar și țara și limba de predare?

Silviu: La momentul acela nu eram îngrijorat de schimbări sau de limba în care se va preda. Voiam un singur lucru: să mă schimb eu! Prin martie 2013 a început tranziția de la programul de limbă „OKAN la integrarea în sistemul școlar normal. Tranziția începea cu o perioadă de acomodare: 2 săptămâni în care erai un elev normal printre belgieni, iar profilul ți-l alegeai singur, proces ce poartă denumirea de snuffelstage. Am fost pus să aleg și bineînțeles că mi-am dorit schimbarea cea mai mare, din nou. Voiam să fac arte, să învăț să desenez, ca mai apoi să devin designer de produse. Dar două treimi din oamenii care înseamnă cel mai mult pentru mine nu au fost de acord. Tatăl meu voia ca eu să studiez electricitate, iar fratele meu, a pus „punctul pe i” când mi-a zis „Dar, ce? Tu vrei să devii balerină?”, în viziunea lui matematica fiind baza. Am rămas, deci, la școala unde învățasem limba și am studiat timp de 4 ani electromecanica.

Eoficial.ro: Ai fost privit diferit pentru că veneai dintr-o țară mult mai puțin dezvoltată și cu un alt background cultural? Vorbim aici atât de perspectiva colegilor, cât și de cea a profesorilor.

Silviu: Nu. Am fost foarte bine primit și am fost respectat cam de la început. Încă de la primul test „doctrina” românească era vizibilă de la depărtare, eu având cele mai bune note, cele mai apreciate teme și așa mai departe. Pe parcursul liceului am realizat, însă, că școala nu este despre cursa pentru cele mai bune note. Se poate și altfel.

Eoficial.ro: Există stereotipuri ale străinilor în ceea ce-i privește pe români?

Silviu: Da, probabil că există, dar pentru mine au fost și vor fi subiect de glumă. Una dintre ele ar fi că în camerele de luat vederi ce detectează viteza excesivă a autoturismelor se află și câteva grame de cupru, așa că ar fi bine să îi informăm pe cei din estul Europei, în speranța că aceștia le vor fura și vor dispărea cu totul.

Eoficial.ro: Dacă ar fi să poți da timpul înapoi, ți-ai fi dorit să îți continui studiile în România?

Silviu: Da și nu… În principiu, „da”-ul este pentru că avem, ca oameni, curiozitatea de „Ce ar fi fost dacă?: Ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă aș fi rămas?, Cu ce m-aș fi ocupat?

Eoficial.ro: Cum este liceul în Belgia?

Silviu: Este bine structurat, divizat în domenii mari: ASO (algemeen secundair onderwijs) – liceu bazat pe teorie, TSO (technisch secundair onderwijs)– liceu bazat pe teorie și practică, BSO (beroepssecundair onderwijs) – liceu în care predominantă este practica și KSO (kunstsecundair onderwijs) – liceu de arte. Sistemul de acordare a notelor diferă de cel din România: Totul este pe puncte, iar nimic nu se rotunjește. Un test poate avea un punctaj maxim de 56 de puncte, din care tu, să zicem, că obții 50. Ce te interesează pe tine, ca elev, este procentajul de 89%. Asta este nota. După o anumită perioadă primești și un raport (dagelijks werk) cu situația ta școlară. Ai examene de două sau trei ori pe an, la toate materiile, nu unul „mare” la finalul liceului și „Gata!”. Nu, în Belgia ai examene, multe examene. La finalul anului vei primi un atestat, fie „A”, „B” sau „C”. „A” reprezintă un elev conștiincios care trece clasa, „B” un elev cu câteva probleme la anumite materii, în cazul căruia schimbarea profilului este avizată, iar „C” este un elev care repetă clasa. În ultimul an ai de obicei și o lucrare de final, numită GIP, iar pe baza rezultatelor obții diploma de liceu. Cât despre profesori, lucrurile diferă de la instituție la instituție. Personal, am avut norocul să am profesori mai mult decât ok. Prietenoși, îngăduitori, pe alocuri profesorul era chiar un „prieten mai mare” care te învăța din lucrurile pe care el le știe. Totodată, am avut și privilegiul de a fi într-o clasă cu 5 elevi.

Eoficial.ro: Dar universitatea? Cum este?

Silviu: Universitatea am experimentat-o inițial ca pe o schimbare negativă. Nu mai ești așa de bine ghidat de către docent, nu mai ești într-un grup restrâns. Te trezești într-o sală cu zeci de studenți, iar tu ești mai mult un număr sau cel mult un nume. Nu am putut să mă acomodez ușor schimbărilor, ba mai mult, am fost nevoit să îmi schimb profilul și facultatea după trei semestre, timp ce a părut mai degrabă familiar pentru mine, din cauza profesorilor care veneau să ne vorbească de sus, neabordabili și neprietenoși. Da, fac aici o paralelă cu România, căci așa m-am simțit timp de un an jumătate în Belgia… Cine ar fi crezut?!

Eoficial.ro: Iar acum, pentru că ne-ai pus în temă cu sistemul educațional belgian și pentru că ai avut șansa de a-l experimenta atât pe acesta, cât și pe cel din România, care crezi că este, din punctul tău de vedere, mai avantajos pentru elev?

Silviu: Dacă vrei să fii olimpic sau să faci performanță într-un domeniu teoretic, clar România. Dar dacă nu ești interesat de acest aspect, atunci Belgia iți oferă un învățământ superior. Dotările școlii, materialele didactice, amabilitatea oamenilor, toate aceste lucruri sunt la un alt nivel în Belgia. Bineînțeles că sunt și puncte slabe, precum profesorii neabordabili menționați mai sus, dar când tragi linie, Belgia oferă un pachet mult mai complet și mai atractiv, la prețuri foarte avantajoase. Un an de studii universitare aici costă o mie de euro.

Eoficial.ro: După terminarea studiilor plănuiești să te întorci în țară și să îți construiești o carieră aici sau ai alte planuri de viitor în minte?

Silviu: M-am gândit de multe ori la asta. Nu sunt sigur, însă nu mă văd revenind full time în România. Sunt român și voi fi mereu, dar nu mai sunt la fel. Un pom nu îl poți replanta de 10 ori sperând să fie la fel de roditor. Vreau să schimb anumite lucruri și să ajut la remodelarea României moderne, însă oamenii trebuie să fie receptivi, nu vreau să fiu un martir, sacrificându-mi viața încercând să mă lupt cu morile de vânt.

Eoficial.ro: De-a lungul timpului, ai minimizat faptul că ești român sau, dimpotrivă, ai încercat să împărtășești din cultura noastră și prietenilor tăi?

Silviu: Nu am minimizat nimic, nu încerc să ascund cine sunt și de unde vin. În același timp, nu sunt genul de om care promovează micii cu muștar că fiind ceva inedit. Dacă ești interesat să cunoști mai multe despre mine și despre țara „în formă de pește”, voi fi mereu deschis și dispus să împărtășesc cu oricine tradițiile noaste, obiceiurile, glumele și așa mai departe.

Eoficial.ro: Care crezi că este cea mai mare diferență dintre Belgia și România?

Silviu: E greu să pun degetul fix pe „rană”, însă sunt câteva. Una dintre problemele pe care le am cu România în momentul de față ar fi o propagandă de care nu multă lume vorbește. Propaganda cum că în altă parte e mai bine, iar la noi este dezastru. Dacă ne repetăm în fiecare zi că suntem codașii Europei, nu ne va ajuta cu nimic. Ba mai mult, oamenii vor pleca pentru că mass-media prezintă „realitatea” din alte state unde „copiii se duc cu tablete la școală”, unde „malpraxisul este doar un termen în dicționar”, unde „poliția își face treaba”. Păi, haideți să discutăm despre aceste locuri „perfecte”, aceste utopii și despre faptul că ele nu există. În 8 ani de trăit, nu locuit, în Belgia, am putut „să gust” din ceea ce înseamnă „vestul”. Ghiozdanul meu pe timpul liceului nu a fost înlocuit miraculos de cine știe ce tabletă, căram cărțile și mapele pline de cursuri în fiecare zi. Să iți „rupi” piciorul și după o săptămâna de stat cu el în ghips să afli că te-ai vindecat, se poate, în Belgia. Și asta nu pentru că m-au tratat cu vreo tehnologie vestică avansată, ci pentru că și ei pun diagnostice greșite. Să suni la poliție și să fii informat că în weekend poliția nu lucrează și că trebuie să aștepți până luni pentru a primi ajutorul lor, din nou, se poate, în capitala Europei. Și multe alte exemple. Trebuie să acceptăm că facem greșeli, că suntem într-o perioadă grea, iar dezinformarea populației nu ajută.

În final, Silviu a fost întrebat ce crede că ar putea românii „să împrumute” de la vecinii belgieni din vestul Europei. „Rețeta pentru ciocolată.” ne-a spus tânărul râzând. „Glumesc. Iarăși sunt multe lucruri pe care le-am putea „împrumuta”, adapta. Cred că este important să te mândrești cu România. Belgieni o fac cu tărișoara lor mică. Atât cât sunt ei de divizați, flamanzi sau valoni, țin la istoria lor comună și se bucură pentru fiecare reușită. Nu numai istoria o împărtășesc, ci și un scop comun: Belgia de mâine. Cred că și noi, românii, diaspora sau nu, putem să avem o viziune comună. Să fim mai puțin egoiști, mai puțin băgăcioși, mai educați și mai muncitori.”

Lifestyle

Covid nu se combate doar cu masti si vaccinuri. Care e de fapt cel mai important factor, deși cel mai puțin discutat

Publicat cu

pe

La peste doi ani după pandemia de Covid-19, probabil cunoașteți elementele de bază ale protecției: vaccinuri, rapeluri, spălarea corectă a mâinilor și măști. Dar unul dintre cele mai puternice instrumente împotriva coronavirusului este unul despre care experții cred că abia începe să primească atenția pe care o merită: ventilația.

„Provocarea pentru organizațiile care îmbunătățesc calitatea aerului este că acesta este invizibil”, a spus Joseph Allen, directorul Programului pentru clădiri sănătoase la Harvard T.H. Şcoala de Sănătate Publică Chan, citat de CNN.

Este adevărat: alte instrumente Covid sunt mai tangibile. Dar vizualizarea modului în care virusul s-ar putea comporta în spații slab ventilate poate ajuta oamenii să înțeleagă mai bine această măsură de atenuare a raspandirii virusului.

Allen îl aseamănă cu fumul de țigară. „Dacă fumez în colțul unei săli de clasă și aveți ventilație/filtrare scăzută, acea cameră se va umple de fum și toată lumea va respira același aer.”

Apoi aplicați-o în aer liber.

„Aș putea fuma o țigară, ai putea fi la câțiva metri de mine, în funcție de direcția în care bate vântul, poate nici nu vei ști că fumez”.

Dacă ești în casă, ai putea respira mai puțin aer proaspăt decât crezi.

„Toată lumea dintr-o cameră respiră în mod constant aer care tocmai a ieșit din plămânii altor oameni din acea cameră. Și, în funcție de rata de ventilație, ar putea fi până la 3% sau 4% din aerul pe care îl respire care a ieșit din plămânii altor oameni din acea cameră”, a spus Allen.

El descrie acest lucru ca fiind o spalare respiratorie.

„În mod normal, asta nu este o problemă, nu? Facem asta tot timpul. Ne schimbăm mereu microbiomele respiratorii între noi. Dar dacă cineva este bolnav și infecțios… aerosolii aceia pot transporta virusul. Aceasta este o problemă.”

Este în aer

„Știm de zeci de ani cum să menținem oamenii în siguranță în clădiri împotriva infecțiilor, a bolilor infecțioase transmise prin aer ca aceasta”, a spus Allen.

De la începutul pandemiei, Allen și alți experți au fluturat semnale roșii, spunând că modul în care ne gândim la transmiterea Covid-19 — suprafețe, picături respiratorii mari — a ratat sensul cel mai important.

„Spălarea mâinilor și distanțarea socială sunt adecvate, dar, în opinia noastră, insuficiente pentru a oferi protecție împotriva micropicăturilor respiratorii purtătoare de virus, eliberate în aer de persoanele infectate. Această problemă este deosebit de acută în mediile interioare sau închise, în special cele care sunt aglomerate și au ventilație inadecvată”, au declarat sute de oameni de știință într-o scrisoare deschisă în iulie 2020.

În cele din urmă, Organizația Mondială a Sănătății și Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au recunoscut ceea ce experții au spus tot timpul: Covid-19 s-ar putea răspândi și prin particule mici aerosolizate care pot călători mai mult de 3 metri.

Coronavirusul în sine este foarte mic — aproximativ 0,1 microni — dar asta nu afectează cât de departe poate călători.

„Dimensiunea virusului în sine nu contează pentru că, așa cum spunem, virusul nu este niciodată gol în aer. Cu alte cuvinte, virusul călătorește mereu în particulele respiratorii care se dezvoltă în plămânii noștri. Și toate acestea sunt de dimensiuni diferite, „, a spus Allen.

Cântatul sau tusea pot emite particule de până la 100 de microni (aproape lățimea unui păr uman), a spus el, dar virusul tinde să călătorească în particule mai mici — între 1 și 5 microni.

Dimensiunea acestor particule afectează nu numai cât de departe poate călători, ci cât de adânc le putem respira în plămâni și modul în care ar trebui să ne protejăm de acest virus.

Se diluează și se curăță

„În aer liber este mai sigur decât în ​​interior” a devenit un principiu acceptat în lupta împotriva Covid-19. Allen subliniază că a ne proteja în interior este locul în care ar trebui să ne concentrăm întotdeauna, chiar și dincolo de pandemie.

„Suntem [o] specie de interior. Ne petrecem 90% din timp în interior. Aerul pe care îl respirăm în interior are un impact masiv asupra sănătății noastre, indiferent dacă vă gândiți la boli infecțioase sau la orice altceva, dar pur și simplu a scăpat din conștiința publicului de mult timp”, a spus el.

A ne asigura că aerul nostru din interior este sănătos nu este atât de complicat, a spus Sherman. „Vrei doar să reduceți numărul de particule care ar putea transporta Covid sau orice alt [virus] urât.”

Modul în care faci asta este prin ventilație și filtrare.

Filtrarea – așa cum sună – este filtrarea sau curățarea aerului, eliminând particulele infectate. Dar gândiți-vă la ventilație ca la diluarea aerului. Aduci mai mult aer proaspăt pentru a reduce concentrația acestor particule.

Diluarea este exact motivul pentru care nu am văzut evenimente de supraîmprăștiere în aer liber, spune Allen.

„Nu avem aproape nicio transmisie în aer liber. De ce este asta? Diluție nelimitată, pentru că aveți ventilație nelimitată. Și așa, chiar și în protestele aglomerate sau evenimentele sportive în aer liber, cum ar fi Super Bowl, pur și simplu nu vedem că are loc o supraîmprăștiere. Toată problema vine din interior, din aceste spații neperformante și nesănătoase.”

Un lucru extrem de important în școli

Lisa Herring, superintendenta școlilor publice din Atlanta, spune că instalarea a 5.000 de unități de filtrare a aerului — suficiente pentru fiecare sală de clasă — în districtul ei școlar, reprezintă o îmbunătățire majoră.

Districtul a început să modernizeze sistemele de ventilație (HVAC) în mai multe școli chiar înainte de pandemie, dar finanțarea federală i-a permis să adauge unități de filtrare într-o perioadă crucială în care măștile au devenit opționale.

„Ne oferă un nivel mai mare de încredere ca sistem să știm că sistemele noastre de filtrare a aerului sunt la locul lor”, a spus Herring.

Districtele școlare din toată țara au profitat de oportunitatea pentru îmbunătățiri ale ventilației, făcute posibile de un aflux de finanțare federală.

O analiză din februarie realizată de FutureEd, un think-tank de la McCourt School of Public Policy de la Universitatea Georgetown, a constatat că școlile publice au alocat 4,4 miliarde de dolari pentru proiecte HVAC, care ar putea crește la aproape 10 miliarde de dolari dacă tendințele ar continua.

Pe măsură ce măștile devin opționale, copiii își iau sănătatea în propriile mâini

Districtul școlar Manchester din New Hampshire investește aproape 35 de milioane de dolari în modernizarea sistemelor HVAC, iar superintendentul interimar Jennifer Gillis spune că finanțarea federală este „absolut cheie”.

Pentru Gillis, ventilația a fost o strategie importantă de atenuare și o modalitate discretă de a menține oamenii în siguranță.

„Este ceva la care cei mai mulți din clădire nu se gândesc, dar este o modalitate foarte pasivă pentru noi de a crea siguranță în școli. Încă de la început, scopul a fost întotdeauna „să ne introducem copiii, să ne introducem personalul, dar haideți să o facem într-un mod care să fie sigur pentru toți. ”

O bună ventilație nu înseamnă doar menținerea studenților în siguranță de Covid-19. De asemenea, le poate îmbunătăți performanța la școală.

„Vor învăța mai bine, vor fi mai treji, vor fi mai receptivi. Vor fi mai sănătoși dacă au o calitate bună a aerului din interior”, mai spun responsabilii americani citati de CNN.

Citește mai departe

Lifestyle

Risc de deces din cauza unor cheaguri de sânge chiar și după forme ușoare de Covid

Publicat cu

pe

Dacă ai făcut Covid, crește de cinci ori riscul de tromboză venoasă profundă (TVP), potrivit rezultatelor unui amplu studiu medical publicat de Jurnalul Medical Britanic. De asemenea, crește de 33 de ori riscul de apariție a unui cheag de sânge potențial letal pe plămân în primele 30 de zile care trec de la infectare.

Descoperirile ar putea explica o dublare a incidenței și a deceselor cauzate de cheaguri de sânge în Anglia de la începutul pandemiei, comparativ cu aceleași perioade din 2018 și 2019.

Ele ajută, de asemenea, la punerea în context a riscului foarte mic de formare a cheagurilor de sânge ca urmare a vaccinării cu Covid-19.

„Gradul complicațiilor asociate cu Covid-19 este mult mai puternic și durează mult mai mult decât ceea ce am putea primi după vaccinare”, a spus dr. Frederick Ho, lector în sănătate publică la Universitatea din Glasgow, care nu a fost implicat în cercetare, citat de publicatia The Guardian.

„Chiar și acei oameni cu simptome ușoare care nu trebuie să fie spitalizați ar putea avea o mică creștere a riscului de [cheaguri de sânge].”

Deși chiar și cercetările anterioare au sugerat că trecerea prin Covid a fost asociată cu un risc crescut de cheaguri de sânge, nu era clar pentru cât timp a rămas acest risc și dacă și infecțiile ușoare au crescut riscul pentru oameni.

Pentru a clarifica aceste incertitudini, Anne-Marie Fors Connolly de la Universitatea Umeå din Suedia și colegii săi au măsurat riscul de TVP, embolie pulmonară – un cheag de sânge pe plămâni – și diferite tipuri de sângerare, cum ar fi sângerarea gastrointestinală sau spargerea unui vas de sânge în creierul, la peste 1 milion de persoane cu infecții confirmate cu Covid și la peste 4 milioane de persoane neinfectate.

În general, ei au identificat o creștere de 33 de ori a riscului de embolie pulmonară, o creștere de cinci ori a riscului de TVP și o creștere de aproape două ori a riscului de sângerare în cele 30 de zile după infecție. Oamenii au rămas cu risc crescut de embolism pulmonar timp de șase luni după ce s-au infectat și timp de două și trei luni pentru sângerare și TVP.

Deși riscurile au fost cele mai mari la pacienții cu o boală mai severă, chiar și cei cu Covid ușoară au avut un risc de trei ori mai mare de TVP și un risc de șapte ori mai mare de embolie pulmonară. Nu a fost găsit un risc crescut de sângerare la cei care au prezentat infecții ușoare. „Embolia pulmonară poate fi fatală, așa că este important să fim conștienți de acest risc”, a spus Connolly.

„Dacă brusc îți lipsește respirația și nu trece, [și] ai fost infectat cu coronavirus, atunci ar putea fi o idee să cauți ajutor, deoarece constatăm că acest risc crescut pentru până la șase luni .”

Ho a spus că rezultatele au rămas relevante chiar și în era Omicron, deoarece vaccinurile actuale au fost foarte eficiente împotriva Covid sever, dar infecțiile revoluționare au fost comune, chiar și după o a treia doză de vaccin.

„În ciuda potențialului pentru noi variante de îngrijorare, majoritatea guvernelor elimină restricțiile și își schimbă atenția către a determina cum să trăiască cel mai bine cu Covid. Acest studiu ne amintește de necesitatea de a rămâne vigilenți la complicațiile asociate chiar și cu infecția ușoară cu Sars-CoV-2, inclusiv [cheaguri de sânge].”

Risc de deces crește și după forme ușoare de Covid, este nevoie de atenție la manifestările specifice emboliei pulmonare.

Atenție, potrivit medicilor, embolia pulmonară acută este a treia cauză cardiovasculară de deces la nivel european, după infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, provocând peste 350.000 de decese anual. Tromboembolismul pulmonar (TEP) se produce atunci când un tromb (cheag de sânge), cel mai frecvent de la nivelul unei vene profunde, se desprinde și ajunge la nivelul plămânilor . Aici, datorita calibrului mic al arterelor pulmonare, ajunge  sa astupe complet sau partial vasele pulmonare in care ajunge. Sangele nu mai poate circula la acest nivel si se instaleaza manifestarile trombembolismului. 

Originea trombilor este reprezentată în 90% din cazuri de trombozele venoase ale membrelor inferioare. Potrivit medicilor, factorii de risc pentru TEP sunt: traumă majoră, proteză de șold sau a genunchiului, fracturi, repaus prelungit la pat, imbolizare prelungită la  pat,calatoriile  lungi  cu  avionul, cancer, utilizarea de anticoncepționale orale și sarcina.

De obicei, simptomele  se succed rapid. In cazul unui embolism pulmonar de dimensiuni mici simptomele pot lipsi sau pot aparea: lipsa de aer, durere de piept  (durere ascutita la respiratie, dar poate fi si surda asemenea unei arsuri; simtiti ca nu puteti respira profund deoarece trombul poate irita invelisul plamanului – pleura), tuse cu sange (hemoptizie), febra usoara, ritm cardiac rapid (tahicardie).In cazul unui embolism pulmonar masiv (are aceasta denumire din cauza efectului asociat, putand conduce la insuficienta cardio-respiratorie sau tensiune scazuta) sau in cazul existentei unor embolusuri multiple pot aparea: lipsa de aer severa, durere in piept (in special in centrul pieptului, in spatele sternului), senzatie de lesin, stare generala proasta (este afectata circulatia sangelui si inima, scazand tensiunea) sau chiar stop cardiac (inima inceteaza sa functioneze).

Daca aveti oricare din aceste simptome  prezentati-va  de urgenta  la  spital. Alte simptome includ: durere in spatele gambei, durere la nivelul muschilor gambei sau inflamarea piciorului (gamba poate fi calda si rosie), anxietate, colorarea pielii in albastru; de obicei la nivelul buzelor si degetelor) sau piele umeda si rece, transpiratii.

Citește mai departe

Lifestyle

Doar 10 minute de exerciții fizice pe zi îți pot salva viața dacă ai peste 40 de ani

Publicat cu

pe

Poți găsi 10 minute libere într-o zi pentru a îți crește nivelul de activitate fizică depusă? Acest demers ar putea salva vieți, conform unui nou studiu.

Peste 110,000 dintre decesele din America pot fi prevenite dacă adulții trecuți de 40 de ani ar adăuga în rutina lor zilnică 10 minute în plus de activitate fizică moderată sau intensă, potrivit unui studiu publicat luni în revista „Jama Internal Medicine”, citat de CNN.

O creștere a duratei exercițiilor fizice realizate zilnic la 20 sau 30 de minute ar putea duce la salvarea mai multor vieți, s-a consemnat în acest studiu.

„Știm că sportul este benefic pentru noi. Studiul în cauză întregește lista beneficiilor acestei activități la nivel de populație: dacă toți adulții din Statele Unite ale Americii (peste 40 de ani) și-ar crește doar cu puțin nivelul de activitate fizică zilnică, mai multe decese ar putea fi prevenite în fiecare an”, a relatat Pedro Saint-Maurice, coordonatorul studiului, de la Institutul Național de Cercetare a Cancerului.

Studiul a utilizat un accelerator de date din cadrul Institutului Național pentru Examinarea Nutriției și Sănătății și a înregistrat parametrii proveniți de la participanți cu vârsta de minim  6 anl, în intervalul 2003 – 2006. Cercetătorii au urmărit ulterior nivelul de activitate al unui număr de aproximativ 5000 de participanți cu vârstele cuprinse în intervalul 40 – 85 de ani și au contorizat rata decesului până la finalul anului 2015.

Metoda utilizată pentru a realiza studiul a fost foarte riguroasă, a menționat Peter Katzmarzyk, profesor specializat în obezitate pediatrică și director executiv asociat specializat în studiul sănătății publice la centrul de cercetare biomedicală al Universității de Stat din Louisiana.

Deși numărul deceselor prevenite poate să fie doar o estimare, este „o abordare validă întrucât ar fi aproape imposibil să efectuezi cercetarea pe un eșantion de oameni cărora să le poți manipula nivelul de activitate fizică și să monitorizezi concomitent și rezultatele pe termen lung, precum decesul”, a spus Katzmarzyk, care nu a fost implicat în studiu.

„Am relevat anterior faptul că o exercițiile fizice moderate efectuate de o persoană pot avea efecte foarte bune asupra sănătății acesteia”, a zis Saint-Maurice. „Studiul nu se concentrează asupra beneficiilor la nivel individual, ci mai degrabă la cele ce au un efect considerabil asupra populației ca un întreg. Ne putem îmbunătăți sănătatea la nivel național încurajându-i pe toți cetățenii să practice minim 10 minute de activitate fizică în plus pe zi”.

Important de știut: Dacă acuzi durere în timpul practicării exercițiilor, oprește-te imediat. Consultă un medic înainte de a începe orice program ce implică un efort fizic suplimentar.

Există multe modalități prin care poți adăuga 10 minute în plus de exerciții fizice în rutina ta zilnică, precum yoga, plimbările în aer liber sau chiar dansatul în propria ta bucătărie, a spus Santas.

Cum să îți faci timp pentru acele 10 minute de exerciții fizice pe zi?

Practicarea zilnică a exercițiilor fizice nu este doar pentru cei pasionați de mersul la sală, a consemnat Dana Santas, antrenoare pentru atleții profesioniști ce contribuie și cu informații despre fitness pentru producțiile CNN.

„A găsi 10 minute libere în cadrul cărora să practici un sport zi de zi nu este atât de greu pe cât pare. Gândește-te cât de ușor trec 10 minute atunci când navighezi pe rețelele de social media sau când te uiți la serialul tău preferat”, a adăugat Santas. „Nu reprezintă o investiție mare de timp, dar poate aduce cu sine beneficii incredibile pentru sănătatea ta!”

Plimbările în aer liber sau mersul pe o bandă specială de fitness pot fi cele mai facile metode de a introduce activitatea fizică în rutina ta zilnică, a spus Santas.

Yoga, pentru cei care sunt deja inițiați în tainele sale, dar și pentru începători, este. de asemenea. o opțiune viabilă cu multe alte beneficii adiționale: scăderea nivelului de stres, dar și accesibilitatea la cursuri cu instructori avizați în mediul online, a zis Santas.

O altă activitate ce poate fi practicată acasă și ce necesită investiții financiare minime este reprezentată de exercițiile pentru scăderea în greutate.

Fără a avea nevoie de un echipament anume, îți este ușor să faci patru serii de 3-4 minute în cadrul unui astfel de antrenament și primești bonus încă două minute de beneficii.

Secretul este doar să găsești serii de exerciții care te vor ajuta să îți tonifiezi, prin intermediul unui efort fizic moderat, întreg corpul, menținând echilibrul  musculaturii din zona abdomenului, toracelor, brațelor și spatelui, dar și minimizând pericolul de atrofie musculară și de apariție a bolilor cardiovasculare, a spus Santas.

Și când ai dubii în legătură cu ce sport vrei să practici, poți să dansezi.

Pornește melodia preferată și mișcă-te pe ritmul muzicii în bucătăria ta sau cheamă niște rude sau prieteni în sufragerie și poți transforma cele 10 minute de exerciții fizice într-o mini petrecere. Ai nevoie doar de trei sau patru melodii ca să-ți atingi țelul zilnic în ceea ce privește sportul, dar nimeni nu o să te judece dacă nu te oprești după acele 10 minute, a menționat Santas.

Exercițiile fizice nu trebuie să fie o corvoadă ca să fie eficiente și dacă ieși puțin din zona ta de confort făcând 10 minute de sport zilnic vei observa beneficiile majore pe care această activitate le are asupra sănătății tale, au concluzionat experții.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare