Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, luni, în prima ședință de politică monetară din acest an, să mențină rata dobânzii cheie la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală, printr-un comunicat citat de Agerpres.

De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse. BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare”, se precizează în documentul citat.

BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Banca centrală amintește că rata anuală a inflației s-a redus ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie, în condițiile în care scăderile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele combustibili și LFO au fost în mare parte contrabalansate de evoluția ascendentă a ratei anuale a inflației de bază.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se mărească pe parcursul trimestrului IV 2025, urcând în decembrie la 8,5%, de la 8,1% în septembrie. Ascensiunea reflectă influențele persistente venite din dinamica costurilor salariale și din nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, alături de cele decurgând din creșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro, precum și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a situat în decembrie 2025 la 8,6%, nivel similar celui din septembrie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s-a mărit la 7,3% în decembrie 2025, de la 6,1% în septembrie, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a urcat la 6,8% în decembrie 2025, de la 5,9% în septembrie 2025.

Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul III 2025 cu 0,2%, după ce a crescut cu 1,1% în trimestrul precedent (variație trimestrială), astfel încât deficitul de cerere agregată și-a accentuat probabil adâncirea în acest interval relativ în linie cu previziunile.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 1,7% în trimestrul III 2025, de la 0,3% în trimestrul II, în principal cu aportul formării brute de capital fix, a cărei dinamică anuală a urcat semnificativ în teritoriul pozitiv, de la valoarea marginal negativă la care a coborât în trimestrul precedent.

Totodată, consumul privat și-a accelerat întrucâtva creșterea în termeni anuali, iar evoluția exportului net a redevenit expansionistă în trimestrul III 2025, în condițiile în care variația anuală în ascensiune a volumului exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o consistent pe cea a volumului importurilor, care și-a prelungit scăderea.

Drept consecință, deficitul comercial și-a accentuat contracția în termeni anuali în trimestrul III 2025, iar deficitul de cont curent a continuat să se reducă în raport cu perioada similară a anului precedent, deși într-un ritm încetinit față de trimestrul II, atribuibil deteriorării balanței veniturilor primare.

Cele mai recente date și analize indică o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2025, în linie cu previziunile precedente, asociată cu o creștere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie 2025, vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în raport cu perioada similară a anului anterior, iar producția industrială a suferit din nou o contracție în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții s-a menținut pe palierul de două cifre în luna octombrie, reducându-se doar ușor față de trimestrul III.

Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a conservat ecartul pozitiv față de cea a importurilor în octombrie-noiembrie 2025, în urma scăderilor similare ca amplitudine înregistrate de acestea față de trimestrul III.

Pe acest fond, deficitul comercial și-a accentuat și mai mult contracția în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2025, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar ușor față de perioada similară a anului precedent, chiar și în condițiile înrăutățirii pronunțate a balanțelor veniturilor.

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie a continuat să se reducă în lunile septembrie și octombrie 2025, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului octombrie-noiembrie, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,1% în trimestrul III 2025.

Potrivit sondajelor de specialitate aferente trimestrului IV 2025, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au menținut la nivelul în descreștere pronunțată din trimestrul anterior, rămânând ușor peste media istorică, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a restrâns, anulându-și creșterea moderată consemnată în precedentele trei luni. Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a temperat scăderea în octombrie-noiembrie în raport cu trimestrul anterior, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie și-a reaccelerat creșterea în termeni anuali.

„Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să se reducă gradual în lunile noiembrie și decembrie 2025, rămânând la finele anului peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au prelungit descreșterea, atingând valori minime ale ultimelor 13-14 luni. Cursul de schimb leu/euro a manifestat o tendință ascendentă de la mijlocul lunii noiembrie și și-a mărit întrucâtva fluctuațiile în decembrie 2025, în contextul modificărilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar și pe fondul demersurilor interne legate de adoptarea integrală a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective și a altor măsuri destinate consolidării bugetare”, se arată în comunicatul de la banca centrală.

În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în decembrie, recuperând în mare pierderea de valoare din primele două luni ale trimestrului IV 2025, în condițiile deprecierii consemnate de moneda americană pe piețele financiare internaționale în ultima lună a anului 2025.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în primele două luni ale trimestrului IV 2025, dar sensibil mai lent decât în trimestrul precedent, coborând la 6,8% în noiembrie, de la 7,5% în septembrie, în condițiile în care variația componentei în lei și-a temperat vizibil scăderea, cu precădere pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, iar cea a creditului în valută și-a încetinit doar ușor ascensiunea, subliniază sursa citată.

Potrivit BNR, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus astfel la 68,7% în noiembrie 2025, de la 69,1% în septembrie. Actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026, pe fondul influențelor decurgând din evoluția cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și din efecte de bază, suprapuse efectelor directe tranzitorii peste așteptări generate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor în trimestrul III 2025, ce se vor epuiza în a doua parte a anului curent, se mai precizează în document.

Totodată, corecția bugetară inițiată în 2025 și continuată probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, este de natură să antreneze în perspectivă presiuni dezinflaționiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali, îndeosebi din partea cererii agregate, și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent, consideră sursa citată.

„Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv. Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice în escaladare și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE”, susțin reprezentanții BNR.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, se mai arată în comunicatul băncii centrale.

Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna august 2024.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 17 februarie 2026. 

Biroul de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) a decis în unanimitate să sprijine Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană (UE) și MERCOSUR, susținând, astfel, decizia luată de Asociația Europeană a Camerelor de Comerț (EUROCHAMBRES), în cadrul Adunării Generale din noiembrie 2024.

CCIR subliniază faptul că acordul UE-MERCOSUR nu este doar despre agricultură, ci prevede liberul schimb și eliminarea treptată a peste 90% din taxele vamale dintre cele două blocuri economice, creând o piață nouă pentru produsele europene și românești. Ceea ce este esențial pentru economia României este că acest acord facilitează semnificativ intrarea pe piața MERCOSUR a automobilelor și pieselor de schimb, a produselor chimice și farmaceutice, precum și a utilajelor industriale.

CCIR consideră că acest acord trebuie tratat cu obiectivitate și pragmatism, având în vedere structura economiei naționale. În România, industria generează în continuare circa 30% din Produsul Intern Brut. Țara noastră produce ansamble și subansamble pentru o multitudine de mărci și branduri auto din Europa de Vest, precum și componente esențiale în domeniul white goods (electrocasnice), energetic și farmaceutic.

„Sectorul auto din România creează peste două sute de mii de locuri de muncă, la care se adaugă alte câteva zeci de mii din industriile conexe, care produc echipamente și componente non-auto. Economia românească este o economie de subcontractori, iar întreaga industrie este conectată la țările super-industrializate din Europa de Vest. Atunci când economia Germaniei crește cu 1%, România crește cu 4%. Această corelație nu este întâmplătoare, 24% din comerțul exterior al României se desfășoară cu Germania. În mod obiectiv, sectorul agricol din România reprezintă 4,5% din PIB, în timp ce la nivelul UE acest domeniu reprezintă între 1% și 1,5%. Este momentul să ieșim din discuțiile sterile și să ne concentrăm pe propria performanță în domeniul agriculturii și zootehniei. Trebuie să devenim performanți, în special pe piața internă, iar organele statului responsabile cu controlul calității trebuie să-și îndeplinească datoria față de consumatorii români”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.

În acest context, CCIR consideră că Acordul UE-MERCOSUR reprezintă o oportunitate strategică pentru consolidarea poziției României ca hub industrial regional și pentru diversificarea piețelor de export ale companiilor românești.

Președintele CCIR, Mihai Daraban, a analizat într-un interviu situația mediului de afaceri, riscurile fiscale și perspectivele pentru 2026, dar și obiectivele strategice ale CCIR pentru anul viitor. De asemenea, a subliniat că reorganizarea administrativă este soluția urgentă pentru România, deoarece ar putea îmbunătăți imediat ratingul țării și ar reduce costul creditelor pentru mediul de afaceri. Potrivit acestuia, un act normativ clar și promulgat pentru 2028, prin care cheltuielile administrative să fie reduse, ar trimite un semnal pozitiv organismelor internaționale.

1. Cum ați descrie evoluția mediului de afaceri în 2025?

Noi suntem destul de pragmatici și ne luăm în general după date certe. Practic, barometrul nostru este plecat de la firmele care au depus bilanțul în 2025. Nu putem vorbi de o altă evoluție pentru că nu este cuantificată și o vom afla probabil anul viitor, când firmele vor depune bilanțul. Cert este că, față de anul anterior, au fost depuse cu 51 000 mai multe bilanțuri decât cu un an înainte, când erau 866 601 deponenți de bilanț și iată că anul acesta am avut 917 881. Ce este de remarcat, că cifra de afaceri a crescut de la 490 de miliarde la 527,89 miliarde, deci o creștere substanțială, semnificativă, ca nu e „de colea” să vezi 37 de miliarde de euro creștere. Profitul nu a înregistrat o creștere spectaculoasă, dar a înregistrat o creștere, ajungând la 53,28 miliarde euro. Oricum, iată, puțin peste 10% ca medie din cifra de afaceri, ceea ce, iar, nu este un lucru rău. Acum, există o dinamică permanentă la Registrul Comerțului, între firme care se dizolvă, intră în insolvență, firme care se înființează, iată că vedem totuși în ultimii ani, este o evoluție pozitivă, că sunt mai multe firme care depun bilanțul la FISC, ceea ce… aceștia sunt indicatorii pe care trebuie să îi luăm, nu că am vorbit cu trei prieteni care au intrat în insolvență și ieșim în spațiul public și spunem că, domnule, tendința e de dispariție a firmelor din România. Deci nu suntem adepții acestei panici.

2. Cum au influențat măsurile fiscale adoptate anul acesta activitatea companiilor? Ce riscuri vedeți pentru perioada următoare?

Acum, măsurile fiscale adoptate s-au… n-aș putea să spun că sunt prea noi. TVA-ul nu a afectat, să spunem, în mod direct, mediul de afaceri. Taxa aceea de 1% pe cifra de afaceri la firmele cu peste 50 de milioane de euro cifra de afaceri nu este introdusă anul ăsta, este introdusă anul trecut. Practic, anul acesta se discută de celebra taxă pe stâlp care trebuie să dispară pentru construcții speciale și aici aș sublinia să fie sau să nu se aplice acelor construcții speciale care reprezintă mijloace de producție, adică spații de producție. Nu are nimeni construcții speciale de dragul de a le avea, să aibă un Turn Eiffel în curte la un agent economic, deci toți care au hale de producție creează valoare adăugată, ei nu trebuie taxați. Nu putem compara hala de asamblare motoare de la Șantierul Naval cu Carrefour sau, eu știu, cu altă entitate din aceasta de retail. Deci trebuie făcută o diferențiere. Pe de altă parte, există această marotă și sperietură a noilor taxe pe proprietate și iar mă refer strict la agenții economici, nu la persoanele fizice. Nu în ultimul rând, impozitul pe dividende de 16%, care va descuraja, cu tot respectul, firmele să facă profit în România. Bineînțeles că există întotdeauna anticorpi și statul tocmai asta nu înțelege, că aceste constrângeri, până la urmă tot statului i se întorc bumerang. Exemplul pe care l-am dat de nenumărate ori a fost când s-a introdus această taxa de 1% pe cifra de afaceri. La momentul introducerii, erau 1042 de societăți în România care se calificau la peste 50 milioane euro și o cifră de afaceri a acestor 1042 de firme de 246 miliarde euro. La 3-4 luni după implementare, acei 1042 s-au făcut 1017 și cifra de afaceri de la 246 s-a dus la 233, adică statul trebuie să înțeleagă că există mecanisme, așa cum în spațiul public unii umblau cu optimizarea pedepselor, există și optimizare fiscală. Deci se găsesc soluții ca să nu plătești în mod legal atâtea taxe.

3. Ce sectoare economice s-au remarcat în 2025 și care au întâmpinat dificultăți?

Ce sectoare economice s-au remarcat… cred că foarte mult, și de data asta s-a spus corect în spațiul public, industria. Industria a fost… a avut un rol important în dezvoltarea economică, încă menținem capacități industriale care, trebuie să recunoaștem, sunt lohn—iste, nu putem să spunem că avem o producție de bunuri specific românești când Eurostat spune că ești pe ultimul loc la inovare-cercetare, ceea ce înseamnă că brand romanesc cu valoare adăugată semnificativă nu prea avem, nu trebuie sa ne mințim singuri. Dar, în schimb, suntem parte a unui angrenaj european care ne dă de lucru mai ales în zona industriei auto, industria mobilei, încă suntem cu toate capacitățile deschise, inclusiv în industria navală dacă e să facem o referire, că suntem constănțeni. Dacă Șantierul Naval din Mangalia nu merge, nu merge din considerente de schimbări de acționariat cu multe semne de întrebare, deci nu că nu au fost comenzi. Când Șantierul Mangalia avea o coordonare foarte clară din partea acționariatului, Șantierul nu stătea pe loc sub nicio formă.

4. Care sunt așteptările mediului de afaceri pentru anul 2026, acum că s-au încheiat și ultimele alegeri?

Așteptările mediului de afaceri pentru 2026… mediul de afaceri nu vrea să fie ținta sau decontatorul de serviciu, la toate prostiile care se întâmplă în spațiul bugetar. Noi am spus dintotdeauna că soluția urgentă este reorganizarea administrativă cu aplicabilitate din 2028. Pentru că dacă organismele internaționale vor vedea pe masă un act normativ votat și promulgat, prin care se arată că România, din 2028, își va scădea cheltuielile administrative cu 2 treimi, ratingul de țară se va îmbunătăți mâine, nu peste 3 ani, iar creditele vor deveni ieftine pentru mediul de business din România, dar organismele internaționale vor să vadă un act promulgat pe masă, pentru că ceea ce a stat în calea agențiilor de rating în mod special și faptul că nu există nicio măsură luată de guvernele României pe timpul domnului Ciolacu și Ciucă, în care să arate care sunt de fapt măsurile concrete care s-au luat pentru reducerea deficitului bugetar. Neexistând niciun act normativ, eram în pericolul de a fi retrogradați. S-a văzut că doar prin simpla creștere a TVA-ului, și că s-a decretat și s-a promulgat, s-a stabilizat cât de cât ratingul de țară al României. Deci organismele sunt foarte sensibile, ca bursa de altfel. Deci sunt niște organisme foarte sensibile care reacționează imediat, chiar dacă aplicabilitatea măsurilor e pe termen lung, să spunem, adică, cum am zis de reorganizarea administrativă. Deci noi în continuare așteptăm ca statul să nu se repeadă la gâtul mediului de business. Eu aștept să iasă și taxa de 1% pe cifra de afaceri la peste 50 de milioane. Aștept să dispară și taxa pe stâlp. Și nu în ultimul rând, poate problematica dividendelor revine la normal, adică la un 5, maxim 8% impozit pe dividende, ca să încurajăm firmele să facă profit în România.

5. Ce obiective strategice are CCIR pentru anul 2026?

Acum, legat de obiectivele strategice ale Camerei de Comerț a României. Camera de Comerț a României, pe lângă obligațiile care îi revin în cadrul diplomației economice și în cadrul relațiilor internaționale la care este angrenată – de exemplu, avem în calitate de președinție a camerelor balcanice un program amplu în primul semestru al lui 2026 de întâlniri cu camerele din zona Balcanilor la București și sunt foarte multe acțiuni în acest sens deja programate. Bineînțeles, relațiile cu țările în mod special din afara Uniunii Europene, unde trebuie neapărat să ne intensificăm relațiile. Pe plan intern, categoric țintele vor fi de monitorizare a măsurilor pe care decidenții le vor lua împotriva mediului de business și atunci vom riposta cu tot armamentul din dotare, cu ghilimelele de rigoare.

6. Care credeți că sunt cele mai importante oportunități de dezvoltare a afacerilor din Constanța în perioada următoare?

Oportunități de dezvoltare a afacerilor în Constanța… Constanța cred că, pe principiul… dar e greu de consemnat asta… la barza chioară îi face Dumnezeu cuib… va fi etapa aceasta a reconstrucției Ucrainei, unde probabil zona Constanța va deveni o platformă – cel puțin o platformă – de unde să plece, să zicem, de unde să pornească principalele investiții în reconstrucția Ucrainei. Probabil, așa cum ne aducem aminte, Iordania a fost pentru reconstrucția Irakului, probabil așa vom fi noi și polonezii, dar noi într-o măsură, zic eu, mai semnificativă, având port la Marea Neagră și putând aproviziona cu cantități foarte mari de marfă piața ucraineană – mă refer la zona construcțiilor, dacă vreți, unde una e să duci un vapor și alta e să duci câteva garnituri de tren, adică totdeauna transportul naval va fi pe primul loc.

În rest, în Constanța așteptăm să avem și noi industrie prelucrătoare, avem zonele acestea adiacente Portului Constanța. Așteptăm ca Portul Constanța – cele 3 zone de dezvoltare – să fie cumva scoase pe piața internațională, vorbesc la Insulă, la Molul III, Molul IV, construcții hidrotehnice ample și scumpe pe care nici PNRR-ul, nici alte instrumente bugetare nu le pot satisface și atunci trebuie și pe piața internațională cu curaj, pentru că sunt țări cum ar fi Coreea de Sud, Japonia, deci țări G20 din afara Uniunii Europene interesate în a pune piciorul logistic într-o zonă cum este Constanța, având în vedere de exemplu că Pireul… Portul Pireu a fost luat de chinezi.

Deci iată că sunt niște perspective, lăsând la o parte perspectivele adiacente proiectului Neptun Deep, care vor apărea și ele, Constanța rămâne, fără îndoială, probabil având în vedere și centrala atomică, și rafinărie, și ciment, și șantiere navale, și port, probabil rămâne județul cu cea mai mare complexitate economică din România. Sper să revenim pe locul 2 așa cum eram odată, eram al doilea județ al țării după București.

Din păcate, datorită politicului din Constanța, atomizări, decizii politice din Constanța… nu s-a reușit să devenim o forță economică, așa cum este Clujul, de exemplu, unde toate partidele politice, indiferent de culoare, și-au dat mâna pentru binele Clujului. Noi, din păcate am avut mai neisprăviți, care nu s-au văzut de interesele personale, de grup și, când a fost pusă pe tapet dezvoltarea Constanței, fiecare s-a gândit doar la el și nu la județ în ansamblul său. Cam atât.