Connect with us

Publicat cu

pe

De la achiziționarea produselor de uz casnic și a alimentelor, până la costul încălzirii locuințelor, traiul zilnic este mai scump, nu doar în Anglia, ci și în restul lumii, transmite BBC.

Inflația la nivel global – pragul la care prețurile cresc – a atins cel mai înalt nivel din 2008 până în prezent. Iată câteva motive pentru care s-a întâmplat acest lucru.

1. Creșterea prețurilor plătite pentru energia electrică sau pentru carburanți

  • Prețurile carburanților au scăzut la debutul pandemiei de COVID-19, dar reversul a apărut ulterior și suma plătită de oameni pentru un plin la mașină a ajuns la valoarea maximă atinsă în ultimii 7 ani.
  • Un galon de benzină (3,78 litri) în Statele Unite ale Americii costă, în prezent, aproximativ 3.31$, pe când, în urmă cu un an, avea tariful de 2.39$. Situația a fost similară și în Europa și Anglia.
  • Prețul gazului de consum a crescut, de asemenea, foarte brusc, fapt ce a generat plata unor facturi mai mari pentru încălzirea locuinței pentru oamenii de pretutindeni.
  • Cererea crescută din Asia pentru aceste resurse, dar și iarna geroasă de anul trecut din Europa au afectat rezervele de gaze naturale și au determinat creșterea prețului acestora.

2. Producția insuficientă de bunuri în raport cu cererea de pe piață

  • Prețul multor bunuri de consum a crescut vertiginos în timpul pandemiei.
  • Consumatorii au rămas în case în timpul carantinei, fapt ce a generat o cerere mare pentru bunurile de consum și dorința acestora de a investi mai mult în îmbunătățirea mediului de acasă întrucât nu puteau pleca în vacanțe sau nu puteau ieși la restaurante.
  • Mulți producători din zone precum Asia au fost nevoiți să își închidă afacerile în timpul carantinei din cauza restricțiilor împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2, iar cei ce au rămas pe piață au avut dificultăți în a satisface nevoia clienților din punct de vedere al cantității de bunuri produse.
  • Cauza scumpirilor este reprezentată de insuficiența materiei prime precum: plasticul, cimentul sau oțelul. Lemnul folosit în construcții costă acum cu 80% mai mult decât în anul 2021 în Anglia, dar și-a dublat prețul și în Statele Unite ale Americii.
  • Retaileri mari precum Nike și Costco din America au fost nevoiți să își crească prețurile din cauza costurilor mai mari necesare pentru a susține lanțul de aprovizionare.
  • Și mai este vorba și despre un deficit al producției microcipurilor, componente esențiale pentru mașini, calculatoare sau anumite electrocasnice.

3. Costurile de livrare

  • Companiile internaționale de livrare – cele care transportă bunurile de larg consum la destinație – au fost copleșite de cererea mare apărută în timpul pandemiei.
  • Expedierea unul singur container de dimensiuni medii preluat din Asia, cu destinația Europa, costă acum 17,000$, de 10 ori mai mult decât în anul precedent (1500$).
  • Această criză a fost influențată și de creșterea bruscă a taxelor de livrare în mediul aerian și problema a devenit și mai mare în momentul în care s-a declanșat o criză de personal în cazul șoferilor de tiruri în Europa.
  •  Neajunsurile transportului bunurilor au părut că se disipă în luna decembrie, moment în care Statele Unite ale Americii si-au revenit, având parte de importuri masive.
  • Totuși, noua tulpină de virus, Omicron, dar și viitoarele versiuni de COVID-19 ce ar putea apărea amenință aceste reușite.

4. Salariile crescute

  • Mulți oameni au părăsit câmpul muncii sau și-au schimbat jobul în timpul pandemiei de COVID-19.
  • În Statele Unite ale Americii, luna aprilie a reprezentat perioada în care patru milioane de angajați au demisionat de la locul de muncă – potrivit Departamentului Forței de Muncă – acesta fiind cel mai mare record înregistrat până acum.
  • În consecință, firmele au întâmpinat probleme în recrutarea personalului pentru funcții precum șoferi, muncitori în industria alimentară sau ospătari.
  • Un studiu realizat pe un eșantion de 50 de mari retaileri a căror activitate se desfășoară pe teritoriul Statelor Unite ale Americii a relevat faptul că 94% dintre aceștia au întâmpinat probleme în a găsi alți angajați pentru acele posturi.
  • Astfel, companiile au fost nevoite să crească salariile și să ofere bonusuri de angajare pentru a atrage și a păstra angajații. McDonald’s și Amazon au oferit bonusuri de angajare cuprinse în intervalul 200$ – 1000$.
  • Toate aceste costuri adiționale cu salariile angajaților ajung să fie suportate, la final, tot de către consumatori. Brandul Next, cunoscut la nivel global, a pus creșterile prețurilor din incipitul anul 2022 pe baza salariilor ce au atins cote record în ultima perioadă.

5. Impactul climatic

  • Vremea extremă din unele zone ale globului a contribuit și ea la fenomenul inflației.
  • Furnizorii de uleiuri au fost afectați de tornadele Ida și Nicholas ce au trecut pe lângă golful Mexicului și au impietat infrastructura acestei ramuri industriale din Statele Unite ale Americii.
  • Și problemele legate de cererea pentru microcipuri au fost agravate de furtuna puternică  ce s-a abătut asupra Texasului în iarna lui 2021  și, implicit, a fabricilor din zona respectivă, în ultimul an.
  • Costul cafelei a crescut brusc după ce Brazilia, cel mai mare producător din lume, a avut o recoltă săracă, aceasta fiind cauzată de cea mai severă secetă din ultimul secol.

6. Costurile vamale

  • Mai multe costuri de import au contribuit și ele la creșterea prețurilor produselor. Regulile de transport internațional în urma Brexitului implică reducerea importurilor din Europa către Anglia cu aproximativ un sfert în prima jumătate a anului 2021.
  • Taxele de roaming vor fi aplicate pentru cetățenii britanici care călătoresc în Europa.
  • Concomitent, Statele Unite ale Americii au inclus tarife de import pentru bunurile aduse din China în prețul plătit de consumator sub forma unor sume mai mari achitate de clienți la casa de marcat.
  • Sancțiunile impuse de America pentru gigantul producător de telefoane Huawei au afectat prețurile și lanțul de distribuție al produselor vândute către americani de această companie.

7. Finalul alocării fondurilor de ajutor pentru a face față pandemiei

  • Guvernele din întreaga lume au oferit un sprijin financiar afacerilor pentru a le ajuta să facă față impactului pandemiei de COVID-19 asupra economiei.
  • Cheltuielile publice au crescut și împrumuturile guvernamentale au avut o rată mai mare în această perioadă, fapt ce a dus la creșteri ale prețurilor, contribuind, astfel, la generarea unui nivel de trai mai scăzut, întrucât salariile majorității angajaților au rămas constante.
  • Multe economii dezvoltate aveau deja implementate politici menite să protejeze angajații precum acordarea unor concedii sau a unor ajutoare sociale menite să îi ajute pe cei cu salarii mai mici.
  • Unii economiști avertizează că aceste politici ar putea crește gradul inflației pe măsură ce programele de sprijin și ajutor pentru afaceri se apropie de final.

 

 

 

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Business

Orientul Mijlociu devine bancomatul planetei

Publicat cu

pe

Orientul Mijlociu devine bancomatul planetei

Încălțată cu banii din boom-ul energetic, Arabia Saudită și alte monarhii din Golf au un moment de succes pe scena financiară mondială. Astfel, Orientul Mijlociu devine, practic, un bancomat pe toată suprafața planetei.

În urmă cu cinci ani, oficiali saudiți au urmărit un val de directori financiari americani, renunțând la relatarea inconștientă a unor investiții gratuite din Riad, după ce moartea unui jurnalist dizident a făcut din regat un loc toxic pentru afaceri, informează The Wall Street Journal.

Anul acesta, conferința supranumită „Davos în deșert”, se așteaptă la o cerere atât de mare încât le oferă directorilor 15.000 de dolari de persoană.

Influența în monarhiile din Orientul Mijlociu

Monarhiile din Orientul Mijlociu dornice de influență globală au un moment de succes pe scena financiară mondială. Ei au foarte mulți bani dintr-un boom energetic chiar în momentul în care finanțatorii tradiționali occidentali – împiedicați de creșterea ratelor dobânzilor – s-au retras de la încheierea tranzacțiilor și investițiilor private.

Fondurile suverane ale regiunii au devenit bancomatul în vogă pentru capitalul privat, capitalul de risc și fondurile imobiliare care se luptă să strângă bani în altă parte.

Piața pentru fuziuni și achiziții marcate a cunoscut o creștere a interesului din regiune. Ofertele anunțate recent includ achiziționarea de către un fond Abu Dhabi, a managerului de investiții Fortress pentru mai mult de 2 miliarde de dolari. În plus, se adaugă și achiziția de 700 de milioane de dolari de către un fond saudit a unității de aviație a creditorului global Standard Chartered.

Companii și fonduri supravegheate de consilierul pentru securitate națională din Abu Dhabi, șeicul Tahnoun bin Zayed Al Nahyan, au făcut licitații pentru a cumpăra Standard Chartered și banca de investiții Lazard. De asemenea, au încheiat acorduri recente pentru a cumpăra o companie de asistență medicală din Marea Britanie în valoare de 1,2 miliarde de dolari și pentru a prelua controlul parțial asupra unui gigant alimentar columbian de aproape 6 miliarde de dolari.

„Acum, toată lumea vrea să meargă în Orientul Mijlociu – este ca odinioară goana aurului din SUA”, a spus Peter Jädersten, fondatorul firmei de consultanță Jade Advisors. „Este dificil să strângi bani peste tot”, citează WSJ.

Administratorii de fonduri care vizitează regiunea spun că adesea așteaptă în fața rivalilor în sălile de așteptare ale fondurilor suverane. Managerii din Silicon Valley și New York sunt o prezență aproape constantă în holul cu podea din marmură albă al Four Seasons Abu Dhabi, ca și în cazul altor hoteluri de top, spun ei.

Investiții la cote înalte

Conferința de la Riad de luna viitoare – un proiect de companie al prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman, cunoscut sub numele de Inițiativa pentru Investiții Viitoare – este de așteptat să fie un magnet pentru vânătorii de bani. În 2018, directorii de pe Wall Street s-au retras după ce agenții saudiți l-au ucis pe jurnalistul Jamal Khashoggi și, de ani de zile, multe start-up-uri și fonduri au declarat că au evitat investițiile din țară din cauza preocupărilor morale.

Unele companii continuă să se îndepărteze de regat, în timp ce grupurile pentru drepturile omului spun că recordul său în ceea ce privește tratamentul dizidenților guvernamentali rămâne o problemă serioasă.

Dar finanțarea saudită a devenit mai solicitată anul trecut, când alți bani au început să fie strânși. La conferința de anul trecut, șeful Fondului de Investiții Publice, Yasir Al Rumayyan , a participat la o discuție cu doi dintre cei mai mari directori ai firmelor de investiții din lume, „Blackstone” care îi are pe Stephen Schwarzman și Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates. Nume de top în capitalul de risc s-au amestecat pe teren, iar șeful FTX, Sam Bankman Fried, a căutat finanțare.

Ben Horowitz , partener la Andreessen Horowitz, a declarat la o conferință sponsorizată de PIF, în primăvara acestui an, că Arabia Saudită este o „țară start-up” și s-a referit la Prințul Mohammed drept „fondatorul” ei, care forma o nouă cultură și o nouă viziune pentru țară.

Noua dominație a regiunii este cea mai evidentă în rândul fondurilor private, tiparul care blochează banii investitorilor de ani de zile. Deși statisticile detaliate sunt rare, cifrele la două dintre cele mai mari fonduri suverane sugerează o creștere. La PIF-ul saudit, angajamentele pentru „titluri de investiții” – o categorie care include fonduri private – au crescut la 56 de miliarde de dolari în 2022, în creștere față de 33 de miliarde de dolari cu un an înainte. Mubadala din Abu Dhabi a raportat că angajamentele de capital s-au dublat la 18 miliarde de dolari în 2022.

Directori la giganții de capital privat TPG, KKR și Grupul Carlylele au spus investitorilor că interesul din Orientul Mijlociu rămâne puternic în timp ce alte părți ale lumii se retrag.

„Dacă sunteți în SUA, există un anumit grad de îngrijorare”, a spus CEO-ul Carlyle, Harvey Schwartz , la o conferință din iunie. Investitorii din Orientul Mijlociu, a spus el, sunt „foarte puși în față, foarte dinamici”.

În timp ce Orientul Mijlociu calcă pe gaz, susținătorii tradiționali ai fondurilor de investiții — planurile de pensii și dotările colegiului — sunt în retragere. Trecerea globală către rate mai mari ale dobânzilor a cauzat pierderi în cele mai mari părți ale portofoliilor lor – în special acțiuni și obligațiuni.

Investitorii au investit 33 de miliarde de dolari pentru fondurile de capital de risc din SUA în prima jumătate a anului 2023, mai puțin de jumătate din cele 74 de miliarde de dolari din aceeași perioadă din 2021, potrivit PitchBook. Strângerea de fonduri globale pentru toate fondurile private a scăzut cu 10% anul trecut, la 1,5 trilioane de dolari, potrivit Preqin – o scădere la care mulți se așteaptă să continue.

„Strângerea de fonduri a devenit mult, mult mai dificilă în ultimele 12 luni”, a declarat Brenda Rainey, vicepreședinte executiv la Bain & Co., care consiliază fonduri de capital privat.

Motivul pentru explozia regiunii de finanțare și încheiere de tranzacții este dublu.

Prețurile mai mari ale energiei – un produs secundar al invaziei Ucrainei de către Rusia – au oferit fondurilor de investiții dependente de petrol și gaze din regiune zeci de miliarde de dolari, fiind bani suplimentari de cheltuit. Aceasta înseamnă că o scădere a prețului petrolului ar putea provoca rapid o retragere din țările din Golf, așa cum s-a întâmplat în boom-urile energetice, transformate în declin.

În același timp, prințul saudit Mohammed și oficiali de vârf din Emiratele Arabe Unite s-au luptat pentru o mai mare influență pe scena mondială – în geopolitică, finanțe și sport – pompând bani suplimentari în fondurile lor de avere pentru a face tranzacții și a extinde industria acasă.

Orientul Mijlociu – bancomatul planetei

Intersecția dintre politică și finanțe din regiune a făcut ca fondurile de avere din Golf din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar să fie principalii susținători financiari a două figuri cheie ale administrației Trump: Jared Kushner și fostul secretar al Trezoreriei, Steven Mnuchin, care împreună au strâns miliarde de dolari din regiune.

Fondurile din Golf și-au împins colegii din SUA să deschidă birouri în regiune pentru a câștiga mai ușor investiții, spun administratorii de fonduri.

„Blackstone” a spus că va crea o echipă pe teren la Riad, dedicată creșterii investițiilor în proiecte de infrastructură din Golf.

Millennium Management LLC, cu sediul la New York, și-a înființat un birou în Dubai în 2020 și au urmat alții , inclusiv firma de capital privat CVC Capital Partners și ExodusPoint Capital Management, cel mai mare start-up de fonduri speculative cu 8 miliarde de dolari în capital inițial. Compania Tikehau Capital a Europei și Ardian, au stabilit echipe în Abu Dhabi, iar managerul de investiții alternative din SUA, Pretium, a angajat un veteran al industriei locale din Dubai.

De asemenea, Dalio a înființat un birou în Abu Dhabi pentru Dalio Family Office, afacerea sa personală. Rajeev Misra, un finanțator de mult timp pentru SoftBank Group care a asigurat peste 6 miliarde de dolari în angajamente pentru o nouă afacere de la mai multe fonduri de investiții aliniate la Abu Dhabi, se mută în Emiratele Arabe Unite din Marea Britanie, potrivit unor persoane familiare cu planurile sale.

Există acum o „conștientizare că relațiile trebuie construite și asta nu se întâmplă peste noapte”, a spus Joseph Morris , un director general din Dubai la firma de consultanță din SUA, Newmark Group, prezintă WSJ.

Locul de succes: Arabia Saudită

Firma de capital de risc a Tiger Global s-a străduit să-și strângă cel mai recent fond, reducându-și în mod repetat ținta cu miliarde de dolari. Înțepați de pierderi și de mediul mai rece de strângere de fonduri, mulți investitori americani l-au ignorat, spun investitorii.

Un loc în care a avut succes: Arabia Saudită. O divizie a PIF, Sanabil, a adăugat în această primăvară numele Tiger pe lista publică a administratorilor de fonduri pe care o sprijină. Alții de pe listă includ Fondul Fondatorilor Peter Thiel și Andreessen Horowitz.

Ibrahim Ajami, care supraveghează investițiile de pornire la fondul de stat Abu Dhabi Mubadala și investește atât în ​​companii, cât și în fonduri, a spus că mediul îi oferă lui Mubadala capacitatea de a fi „foarte atent și selectiv” cu privire la cine sprijină.

El poate negocia termeni care să-i permită lui Mubadala să cumpere o miză în însuși fondul administratorului, a spus el, sau să îi permită să investească alături de alții.

„Ceea ce facem este să mergem mai profund – și mai concentrați și mai implicați – cu un grup select de manageri”, a adăugat el.

Citește mai departe

Business

Primăria Roman are un sistem informatic integrat implementat de SIMAVI

Publicat cu

pe

Software Imagination & Vision (SIMAVI) a implementat Sistemul Informatic Integrat pentru simplificare administrativă și reducerea birocrației din cadrul Primăriei Municipiului ROMAN.

Soluția implementată de SIMAVI la Primăria Roman a urmărit să transforme acest municipiu într-un oraș inteligent, un oraș care ascultă, deschis și transparent, cu procese administrative simplificate și birocrație redusă.

Pe lângă platforma integrată (portal web și o aplicație pentru dispozitive mobile) pentru servicii electronice complete, primăria are acum și un terminal interactiv self-service, pentru persoanele care nu au acces la internet sau computer.

Pentru nevoile interne administrative ale primăriei, SIMAVI a dezvoltat o soluție pentru managementul integrat al documentelor, o platformă integrată pentru arhivare electronica. Pentru cetățeni, echipa de dezvoltare SIMAVI a pus la dispoziția primăriei o aplicație mobilă pentru sesizări, formulare online și informații referitoare la serviciile din cadrul instituției, un sistem informatic de programare online pentru obținerea actelor de identitate și programare pentru căsătorie la starea civilă, un sistem de plăți on-line a taxelor și impozitelor locale.

Portalul web vine astfel în întâmpinarea cetățenilor, a persoanelor juridice și a instituțiilor partenere Primăriei Roman, deoarece astfel 48 servicii publice devin accesibile online. Utilizând serviciile electronice, beneficiarii au posibilitatea de a interacționa cu Primăria într-un mediu electronic sigur și pus la dispoziția lor la orice oră din zi și din săptămână.

Sistemul Informatic Integrat implementat la Primăria Municipiului Roman cuprinde următoarele subsisteme informatice:

  • Platformă integrată pentru servicii electronice, compusă din:
  • Portal web de furnizare a serviciilor electronice pentru cetățeni
  • Aplicații mobile pentru servicii electronice (iOS, Android)
  • Soluție de semnătură electronică
  • Soluție de plată electronică
  • Soluție de securitate pentru asigurarea compleanței cu GDPR

2. Terminal self-service pentru servicii electronice

3. Soluție pentru managementul documentelor si fluxurilor de lucru (SIVADOC 2020) integrată cu Portalul web de furnizare a serviciilor electronice pentru cetățeni

4. Solutie pentru scanare (componentă a soluției SIVADOC 2020)

5. Soluție pentru arhivă electronică (componentă a soluției SIVADOC 2020)

6. Instruirea angajaților

7. Retrodigitalizarea documentelor din arhivă (206 registre, însumând 50.938 pagini)  

Mai multe detalii despre Sistemul Informatic Integrat implementat la Primăria Municipiului Roman aici.

Citește mai departe

Business

După mancare și utilități, inflația scumpește și serviciile telecom. Majorarea, sub rata inflației

Publicat cu

pe

Nu există român care să nu fi fost afectat în ultimul an de creșterea prețurilor din cauza inflației galopante. După alimente, produse farmaceutice sau utilități, a venit rândul serviciilor telecom să se scumpească din cauza inflației. Procentul anunțat de operatorii telecom este totuși sub rata oficială a inflației. 

Orange Romania Communications (fosta companie Telekom Romania Communications) a anunțat încă din aprilie o majorare cu câte 5 lei a prețului serviciilor fixe și mobile furnizate din cauza inflației.

De asemenea, și Vodafone a notificat mai mulți abonați la serviciile de TV, internet și telefonie fixă cu privire la creșterea valorii abonamentului cu circa 6 lei. Compania a modificat clauza de indexare a prețului cu rata inflației, fără a putea depăși, însă, un procent de 8% pe an, de la 3% cât era anterior.

Un alt operator care a luat deja măsuri similare este Telekom. Deși nu a anunțat public, pe site-ul operatorului este afișat următorul mesaj: “Prețul abonamentului este supus indexării cu rata anuală a inflației pentru anul anterior în România comunicată de BNR, fără ca modificarea să poată depăși pe an un procent de 5% din prețul la care se aplică”.

România, cele mai mici prețuri din UE la abonamente telecom

Cu toate aceste scumpiri, prețurile abonamentelor la servicii fixe și mobile în România sunt printre cele mai mici din Europa. Potrivit site-ului Numbeo, care oferă informații despre costul vieții în diferite orașe, prețul mediu al unui abonament de telefonie mobilă este de 38,5 lei în București, față de 80,76 de lei în Sofia și 116 lei în Budapesta. În ceea ce privește serviciile fixe de telecom, acestea costă în medie 41,5 lei în București, față de 60 de lei în Sofia și 71,5 lei în Budapesta. 

Majorările abonamentelor telecom, sub rata inflației

Procentele anunțate de operatorii telecom sunt mult mai mici față de rata oficială a inflației, care în România s-a triplat în 2022, de la 4,1% în 2021 ajungând la 12%. În iunie 2023, rata oficială a inflației a fost de 10,2%. 

De asemenea, procentul de o cifră menționat de operatorii telecom este semnificativ mai mic decât procentul cu care au crescut prețurile alimentelor. 

Scumpirea tuturor alimentelor esențiale luate în calcul a depășit inflația generală. Potrivit datelor INS, cele mai mari scumpiri de la an la an s-au înregistrat în cazul zahărului, creșterea de preț fiind de 55%. 

În luna iunie a acestui an, preţul cartofilor a urcat cu 32,46%, în timp ce legumele şi conservele de legume s-au scumpit cu 31,83%, iar untul cu 30,49%.

Majorarea prețului abonamentelor de servicii telecom cu rata inflației este o practică uzuală în toate țările din Europa. De exemplu, în Marea Britanie, mai mulți operatori telecom au notificat abonații cu privire la creșterea prețului abonamentului chiar și cu 8,5%. 

Pe lângă creșterea costurilor cu salariile angajaților și explozia prețurilor la energie cu care s-au confruntat companiile din toate sectoarele de activitate, operatorii telecom au fost nevoiți în ultimii ani să facă investiții consistente pentru a introduce tehnologia 5G, dar și pentru a face față cererii tot mai mari de date pe măsură ce conținutul video și streamingul TV devin din ce în ce mai folosite. 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare