Grecii protestează pentru prețurile mari de pe plaje
În toată Grecia, localnicii își iau lucrurile în mâini, aruncând prosoapele pentru a-și revendica plajele și accesul la natură, fără prețurile mari. Activiștii greci au organizat proteste pe care presa le-a denumit „revolta prosoapelor de plajă”.
Era în preajma apusului soarelui duminică, 3 septembrie, în Paros, o insulă populară de vacanță din regiunea insulelor Ciclade, a Greciei. O mulțime de aproximativ 50 de persoane s-a adunat pe plaja Parikia, aproape de portul principal al insulei. În spatele lor, cerul strălucea într-un portocaliu adânc deasupra mării azurii. Pe de o parte, o moară de vânt emblematică din insulele Ciclade stătea fix la orizont. Pe de altă parte, o zonă de șezlonguri ce aparțineau unui bar de pe plajă se întindea de-a lungul nisipului.
Chiar dacă nu ați vizitat niciodată Grecia, părți din această scenă probabil sunt cunoscute. Cu toate acestea, în această zi, au existat și câteva detalii neobișnuite. Trei dintre participanți țineau în sus o pancartă uriașă care spunea „Reclaim the Beach” (Revendicăm Plaja). Un bărbat cu un difuzor stătea lângă ei. În timp ce publicul urmărea, el a citit cu voce tare părți din constituția Greciei, care prevede că plajele și alte zone naturale aparțin cetățenilor țării.
Protestul a făcut parte dintr-o campanie pe care mass-media a numit-o „revolta prosoapelor de plajă”, prin care localnicii caută acces gratuit la plajele care au fost preluate de barurile de pe plajă și de alte afaceri care oferă șezlonguri și umbrele la prețuri exorbitante. În timp ce mișcarea a început la Paros, acum s-a răspândit în toată Grecia și chiar în Turcia învecinată, militanții cerând spațiu pentru a-și lăsa prosoapele gratuit.
BBC Travel a discutat cu activiști și localnici pentru a afla despre ce sunt protestele, de ce sunt importante și ce înseamnă mișcarea atât pentru turiști, cât și pentru rezidenți.
Cum au început localnicii din Grecia să protesteze?
Protestele au început în Paros, în mai 2023, când un grup de rezidenți, care deja se întâlneau regulat pentru a discuta despre problemele de mediu de pe insulă, au început să vorbească despre locurile în care oamenii pot înota liber și pot face plajă (fără a fi forțați să plătească prețuri mari pentru un șezlong) care deveneau din ce în ce mai rare. Este un simptom al modului în care insula se bucură din ce în ce mai mult de turiști în detrimentul localnicilor.
Întreprinderile de pe plajă care ridică șezlonguri și umbrele trebuie să solicite licențe de la ministrul grec de finanțe pentru a folosi părțile desemnate ale plajei. Verificările sunt menite să fie făcute în mod regulat pentru a se asigura că nu ocupă mai mult spațiu decât permit licențele lor. Cu toate acestea, protestatarii susțin că aceste verificări sunt rareori – spre niciodată – aplicate. Drept urmare, locurile libere pentru prosoape sunt puține acum, informează BBC.
Locuitorii au creat o pagină de Facebook numită „Salvați plajele din Paros” și au început să organizeze proteste, cerând restricții împotriva acestor operatori privați. De asemenea, au folosit imagini cu drone pentru a investiga șezlongurile ilegale, comparând locațiile lor cu zonele desemnate de Guvern. „Acesta a schimbat jocul, pentru că nivelul de ilegalitate putea fi văzut atât de clar”, a spus localnic Nicolas Stephanou. El spune că grupul a găsit locuri în care șezlongurile și umbrelele ocupau de 10 ori spațiul permis.
Unde s-au răspândit protestele?
Mișcarea a câștigat rapid avânt. Demonstrația din 3 septembrie a marcat începutul unei noi campanii la nivel național și a fost prima dată când au avut loc mai multe proteste pentru prosoape de plajă în diferite regiuni ale Greciei, în aceeași zi.
Mișcările au avut loc pe insula vecină Naxos și pe insula sudică Creta. Mai recent, insulele Rodos și Egina, precum și Attica – statul în care se află Atena – s-au alăturat. Locația protestului de la Paros este deosebit de simbolică, fiind plaja principală din satul central al insulei, este cel mai popular loc pentru localnici pentru a face o baie după muncă.
Eleni Andrianopoulou, purtătorul de cuvânt al campaniei Naxos, a declarat că ea și alți localnici s-au simțit frustrați de supradezvoltarea plajelor de câțiva ani, dar nu au fost siguri cum să acționeze. După ce au aflat ce se întâmplă în Paros, au fost imediat inspirați să înceapă propria campanie pe Facebook.
„Cred că aceasta este o adevărată schimbare de paradigmă pentru Grecia”, a spus ea.
Prețurile mari de pe plajele din regiune afectează localnicii
Mulți greci încă suferă din punct de vedere financiar de la criza datoriilor din țară în urmă cu mai bine de un deceniu și nu își pot permite să plătească pentru un șezlong de fiecare dată când vizitează plaja. Soarele și marea sunt o mare parte a culturii grecești – albastrul din steagul grec reprezintă Marea Egee, iar majoritatea grecilor au amintiri puternice din copilărie despre verile petrecute pe plajă.
Cu toate acestea, militanții spun că plajele sunt doar o parte a unei lupte mai mari. Grecia este una dintre cele mai populare destinații de vacanță din Europa, iar vorbitorii de la protest le-au spus mulțimii adunate că supraturismul – și problemele sociale și de mediu care vin odată cu acesta – trebuie abordate.
Ce se află în spatele problemei?
Turismul este cea mai mare industrie a Greciei. În 2021, țara a primit 15 milioane de vizitatori. Cu toate acestea, mulți susțin că boom-ul turismului nu a fost gestionat corespunzător. Decidenții nu au puterea de a controla fluxurile de vizitatori, iar instituții slab pregătite înseamnă pentru întreprinderile de toate tipurile că este ușor să ignore regulile, conform BBC.
În plus, în ultimii ani, guvernele succesive au folosit industria turismului pentru a ajuta economia țării să se redreseze, mai întâi de la criza financiară din 2008 și apoi din cauza pandemiei de Covid-19. Politicienii au promovat puternic țara ca destinație pentru soare și mare și au făcut mai ușor pentru investitorii străini deschiderea de afaceri legate de turism.
„[Există o] lipsă de supraveghere de lungă durată, care a dus la creșterea impunității”, a declarat Efthymia Sarantakou de la Universitatea West Attica. Ea notează că mai multe instituții nu au reușit să pună în aplicare controale și echilibrări, lăsând unele afaceri libere să exprime un comportament de tip „mafiot”: „Există acuzații conform cărora civili au fost intimidați de angajații barului de pe plajă atunci când au încercat să stea pe ceea ce a rămas liber din zonă”.
Primarul orașului Naxos, Dimitris Lainos, spune că multe afaceri de pe insula lui respectă legea. Cu toate acestea, „am văzut că Ministerul de Finanțe nu are personal pentru a efectua verificări adecvate”, a spus el.
Funcționează „revolta prosoapelor de plajă”?
Se pare că protestele au efect. Datorită atenției presei, autoritățile au făcut inspecții pe una dintre cele mai afectate plaje din Paros – o fâșie de nisip dintr-o zonă protejată, care era acoperită cu șezlonguri, deși nu li s-a eliberat licență pentru acestea. Drept urmare, plaja este acum fără șezlonguri.
„Vreau să cred că aceste proteste vor duce la o mai mare participare a cetățenilor în gestionarea destinațiilor turistice”.
Situația rămâne însă neschimbată pe alte plaje. Pe Naxos, au fost noi verificări ca răspuns la proteste, dar mulți proprietari de afaceri au fost prealertați și pur și simplu și-au scos șezlongurile înainte de sosirea inspectorilor.
„Vreau să cred că aceste proteste vor duce la o mai mare participare a cetățenilor în gestionarea destinațiilor turistice și, bineînțeles, în gestionarea spațiilor publice”, a spus Sarantakou. „Acest lucru poate fi realizat doar prin îmbunătățiri ale cadrului instituțional și supraveghere”.
Ce urmează?
Sezonul de vârf de vară s-a încheiat, dar militanții spun că protestele din septembrie au marcat adevăratul început al activității lor. Despre Naxos, Andrianopoulou spune că nu vor doar verificări mai frecvente, ci și mai multă transparență cu privire la modul în care se acordă licențele și cui. Iar Stephanou de la campania Paros spune că grupul său vrea să prezinte o strategie întreagă pentru un model de turism mai sustenabil în Grecia.
„În acest moment, prețurile sunt scăpate de sub control”, a spus el. „Majoritatea oamenilor nu-și permit să meargă la un bar sau un restaurant. Traficul este incredibil”. Dacă nu deții o casă, este greu să găsești una de închiriat care să nu fie Airbnb, ceea ce a dus la lipsa de lucrători cheie, cum ar fi medici, asistente și profesori.
Ce înseamnă mișcarea pentru turiști?
Dacă cererile protestatarilor vor fi îndeplinite, va fi mai mult spațiu pe plajele grecești pentru a vă lăsa gratuit prosopul – lucru pentru care mulți turiști ar putea fi recunoscători. În deceniile anterioare, majoritatea insulelor grecești erau cunoscute ca destinații cu buget redus, iar mulți localnici simt că accesul liber la plaje este în conformitate cu această reputație tradițională.
Stephanou ar dori să se îndepărteze de comercializarea insulelor Ciclade ca destinație de lux. „Există o istorie uimitoare aici, situri arheologice, poteci de mers pe jos, vin bun și produse agricole”, a spus el. „Acest lucru poate atrage un vizitator mai responsabil decât unul care vrea doar să stea pe un șezlong cu un cocktail”, citează BBC.
Călătorii care nu doresc să contribuie la problemele legate de supraturism pot fi inspirați să exploreze partea mai puțin cunoscută a Greciei, cum ar fi oportunitățile de drumeții în peisajul montan care acoperă întreaga țară – o activitate grozavă în afara lunilor de vară de vârf, când vremea este puțin mai rece.
Cu toate acestea, dacă doriți să petreceți ceva timp relaxându-vă pe un șezlong, atunci fiți siguri că acestea nu vor dispărea complet – activiștii vor doar să le vadă limitate la zonele permise de licențele lor. Vizitatorii din Paros pot verifica dacă șezlongurile sunt legale pe site-ul web al campaniei.
Internațional
S-a împlinit un an de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Comisia Europeană cere încetarea imediată a focului în Fâșia Gaza
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adus, luni, un omagiu victimelor atacului terorist comis cu un an în urmă, pe 7 octombrie 2023, de mișcarea islamistă palestiniană Hamas în sudul Israelului.
Aceasta a reiterat apelul UE pentru încetarea imediată a focului în Fâșia Gaza și eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor, relatează DPA, citat de Agerpres.
„La această aniversare tragică, doresc să onorez memoria victimelor”, a afirmat Ursula von der Leyen într-o declaraţie scrisă.
Președinta Comisiei Europene a adăugat că UE „este alături de toţi oamenii nevinovaţi ale căror vieţi au fost zdruncinate profund începând din acea zi dezastruoasă”.
Aceasta a mai precizat că atacul comis de Hamas „a cauzat o suferinţă imensă nu doar oamenilor din Israel, dar şi palestinienilor nevinovaţi”.
Ursula von der Leyen a promis asistență umanitară și financiară pentru poporul palestinian și Liban.
Pe de altă parte, Ursula von der Leyen a subliniat că incidentele antisemite sunt în creştere în Europa şi s-a angajat să aloce resurse suplimentare pentru combaterea acestui fenomen.
Mii de victime, la un an de la atacul Hamas
Cu un an în urmă, în dimineața zilei de 7 octombrie 2023, comandouri ale Hamas au intrat în sudul Israelului, unde au ucis 1.205 de persoane, cea mai mare parte fiind civili. Alte 251 de persoane au fost răpite de Hamas în aceeași zi și duse în Fâșia Gaza.
Forţele de apărare israeliene au ripostat cu o campanie de bombardamente intense, urmată de o operaţiune terestră complexă, împotriva poziţiilor Hamas din Fâşia Gaza.
Ministerul Sănătății din Gaza a arătat că acțiunile militare israeliene s-au soldat cu aproximativ 42.000 de morți în rândul palestinienilor.
Internațional
Washingtonul nu e de acord ca aliații din NATO să ajute la interceptarea rachetelor și dronelor rusești deasupra Ucrainei: „Asta ar însemna să ne implicăm într-un război într-un mod diferit”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îndeamnă insistent aliații din NATO să ajute la interceptarea rachetelor și dronelor rusești deasupra Ucrainei, așa cum fac în cazul Israelului. Cu toate acestea, Washingtonul a explicat, joi, că nu este de acord cu un astfel de demers în ceea ce privește Ucraina.
Motivul a fost că în această situație, ar însemna „o implicare diferită în război”, a explicat o purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, potrivit news.ro.
Washingtonul nu e de acord ca aliații din NATO să ajute la interceptarea rachetelor și dronelor rusești deasupra Ucrainei
La briefingul de presă al Pentagonului, un jurnalist a întrebat: „Pot Statele Unite şi aliaţii să ajute Ucraina în acest sens? Adică, din moment ce este posibil cu Israelul, de ce nu se poate face şi cu Ucraina?”
Secretarul de presă adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a menționat că este vorba despre două situații și câmpuri de luptă foarte diferite.
„Preşedintele, chiar de la începutul invaziei ruse în Ucraina, a cerut acestui departament (Pentagonul – n.r.) să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pe câmpul de luptă. Ucraina a reuşit cu succes să îl folosească, fie că este vorba de apărarea aeriană sau de alte capacităţi, pentru a-şi recupera teritoriul. Secretarul (Austin Lloyd – n.r.) tocmai a avut o convorbire telefonică cu dl. Umerov (Rustem Umerov, ministrul ucrainean al apărării – n.r.), pentru a obţine informaţii actualizate despre câmpul de luptă, pentru a înţelege mai bine de ce alte capacităţi ar putea avea nevoie, dacă este cazul”, a declarat Sabrina Singh.
Aceasta a mai adăugat deși președintele s-a angajat ca Statele Unite să nu trimită trupe la sol în Ucraina, SUA sprijină Ucraina în eforturile sale de a-și recăpăta teritoriul suveran.
„Dar doborârea acestor ţinte, să zicem de pe teritoriul polonez sau românesc, ar însemna să avem trupe la sol?”, a mai întrebat jurnalistul.
Purtătoarea de cuvânt a menționat că „asta ar însemna să ne implicăm într-un război într-un mod diferit”.
„În acest moment, considerăm că Ucraina a reuşit să se apere cu succes împotriva atacurilor ruseşti asupra oraşelor, populaţiei şi infrastructurii sale. Şi vom continua să ne asigurăm că au sprijinul de care au nevoie pentru a face asta”, a punctat ea, conform transcrierii briefingului de presă postate pe site-ul Departamentului Apărării.
Cu toate acestea, Zelenski a menționat că vor continua să convingă toți partenerii să protejeze „eficient” cerul Ucrainei.
„Constatăm că unul dintre principalele motive ale deficitului de securitate pe cerul Ucrainei şi, în special, în apropierea frontierelor NATO – ale vecinilor noştri – este lipsa deciziilor privind munca în comun, privind apărarea comună. Ceea ce funcţionează pe cerul din Orientul Mijlociu şi ajută Israelul să se apere poate funcţiona şi pe cerul din partea noastră de Europă – Ucraina – şi poate contribui la salvarea de vieţi.
Există soluţii tehnice speciale şi există tactici destul de eficiente”, susţine liderul ucrainean.
„Astăzi am discutat despre acest lucru cu Mark Rutte şi vom continua să convingem toţi partenerii noştri de ceea ce trebuie să fie pus în aplicare – de ceea ce este nevoie pentru a proteja eficient cerul”, a adăugat Volodimir Zelenski, conform sursei citate anterior.
Internațional
Țările din G7 își propun să finalizeze un acord privind împrumutul de 50 de miliarde de dolari acordat Ucrainei până la sfârșitul lunii octombrie
ările din Grupul celor Șapte (G7) vor să ajungă la un acord politic în ceea ce privește împrumutul de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina până la finalul acestei luni, pentru ca numerarul să poată fi disponibil înainte de finalul anului în curs, potrivit unui înalt oficial al Comisiei Europene, arată Reuters.
G7 include Statele Unite, Canada, Japonia, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, dar și UE, reprezentată de instituțiile sale, face, de asemenea, parte din grup.
„Preşedinţia G7 urmăreşte acum un angajament politic privind participarea la această… iniţiativă de împrumuturi pe la sfârşitul lunii octombrie, ceea ce ar permite tuturor creditorilor G7 suficient timp pentru a opera împrumuturile până la sfârşitul acestui an”, a declarat Dombrovskis Valdis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, Parlamentului European.
Împrumutul pentru Ucraina va fi finanțat din profiturile generate de activele rusești înghețate în Occident. Peste două treimi din aceste active, aproximativ 210 miliarde de euro, se află în UE.
Astfel, UE ar oferi cea mai mare parte, până la 35 de milioane de euro (39 de miliarde de dolari) a împrumutului.
„Există deja angajamente clare din partea Canadei, Regatului Unit şi Japoniei pentru a se implica”, a menționat Dombrovskis.
Acesta a mai spus că Statele Unite se rețin deoarece au nevoie de asigurări din partea Europei că banii generați de activele înghețate vor fi disponibili pentru a rambursa împrumutul atât timp cât este necesar.
Problema este că decizia UE de a îngheța banii Rusiei trebuie reînnoită la fiecare șase luni prin unanimitate, fapt ce creează incertitudine juridică, deoarece ar fi nevoie doar de o singură țară — precum Ungaria, care este prietenoasă cu Rusia — să stopeze reînnoirea.
Pentru a răspunde preocupărilor Washingtonului, UE doreşte să prelungească perioada de reînnoire de la şase la 36 de luni, printr-un vot în unanimitate în octombrie, a spus Dombrovskis. El a adăugat că succesul este probabil, dar nu sigur.
„În absenţa unei astfel de schimbări, SUA se pot alătura iniţiativei, dar cu o sumă mult mai mică”, a spus el.
-
Lifestyle3 ani înainte
Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta. Discret, este adoptat de tot mai mulți români cu bani
-
Politică3 ani înainte
Florin Cîțu va câștiga detașat confruntarea cu Ludovic Orban. Iată si de ce
-
Lifestyle3 ani înainte
Un sfat vital din partea medicilor: pentru o viață sănătoasă, dormiți mai mult de 6 ore pe noapte
-
Lifestyle3 ani înainte
În sfârșit te întorci la birou. Cum te vei îmbrăca?