Noaptea Muzeelor din acest an va avea loc sâmbătă, 18 mai. Peste 260 de obiective din 32 de județe și din București vor putea fi vizitate cu această ocazie. Ediția din acest an este una aniversară, pentru că se împlinesc 20 de ani de când Noaptea Muzeelor s-a ținut prima dată în România.

Noaptea Muzeelor din România va avea loc în București și în 32 de județe din țară, în orașe precum Brașov, Sibiu, Ploiești, Oradea, Craiova, Constanța, Bacău, Alba Iulia.

Noaptea Muzeelor 2024 – program

Lista zonelor din România în care se va ține Noaptea Muzeelor și obiectivele care pot fi vizitate poate fi consultată AICI.

Printre obiectivele din țară care pot fi vizitate sâmbătă, de Noaptea Muzeelor, se numără:

• Complexul Muzeal Arad. Muzeul de Artă
• Centrul de Cultură „George Apostu”, Bacău
• Castelul Bran
• Muzeul Amintirilor din Comunism, Brașov
• Muzeul Județean Buzău
• Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu”, Câmpina
• Muzeul de Anatomie Comparată USAMV Cluj-Napoca
• Muzeului Militar National „Regele Ferdinand I”. Filiala Constanța
• Muzeul Municipal Curtea de Argeș
• Muzeul Cinegetic al Carpaților „Posada”

Noaptea Muzeelor 2024 în București: 50 de obiective pot fi vizitate

Noaptea Muzeelor aduce ocazia oamenilor din București să viziteze 50 de obiective. Lista acestora și programul anunțat de organizatori, AICI.

Printre obiectivele care pot fi vizitate în București se numără:

• ARCUB. Expoziția „Universul lui Salvador Dalí”
• Ateneul Român
• Muzeul CFR
• Muzeul Copiilor București
• Muzeul de Artă Recentă din București
• Muzeul Fotbalului Muzeul Național al Literaturii Române București
• Muzeul Național al Țăranului Român
• Salonul Internațional al Sticlei
• Palatul Bragadiru

Psihiatrii încep în sfârșit să facă legături. Descoperirile arată că ceea ce declanșează deteriorarea sănătății mintale are legătură și cu afecțiunile la nivel fizic, conform The Economist.

În ultimii ani, înțelegerea noastră despre sănătatea mintală a suferit o transformare semnificativă, punând sub semnul întrebării convingerile îndelungate despre separarea minții de corp. Tradițional, sănătatea mintală și cea fizică au fost văzute ca domenii distincte, dar cercetările recente sugerează o conexiune profundă între cele două. Un articol publicat în The Economist analizează această schimbare de perspectivă, care evidențiază faptul că deteriorarea sănătății mintale are declanșatori fizici.

În fruntea acestei noi înțelegeri se află axa intestin-creier, o rețea complexă de comunicare care leagă tractul gastrointestinal de sistemul nervos central. Cercetările au arătat că microbii intestinali joacă un rol important în sănătatea mintală, iar dezechilibrele în bacteriile intestinale sunt legate de afecțiuni precum depresia, anxietatea și atacurile de panică ce provin din cele două. Constatarea a condus oamenii de știință să analizeze terapii noi care vizează microbiomul intestinal, cu scopul de a găsi tratamente mai eficiente pentru tulburările de sănătate mintală.

Principalii factori declanșatori ai sănătății mintale

O serie de infecții, în unele cazuri, pot provoca afecțiuni precum tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD), ticuri, anxietate, depresie și chiar psihoză. Și infecțiile sunt o mică piesă a puzzle-ului. Este din ce în ce mai clar că tulburările inflamatorii și afecțiunile metabolice pot avea, de asemenea, efecte considerabile asupra sănătății mintale, deși psihiatrii rareori le caută. Toate acestea sunt simptome ale unor mari probleme psihiatrice.

Inflamațiile din corp au apărut ca un alt factor potențial în problemele de sănătate mintală. Fie că este declanșată de infecții, leziuni sau afecțiuni cronice, inflamația poate afecta funcția cerebrală și reglarea stării de spirit, ducând la simptome de anxietate și depresie. Această înțelegere a deschis calea pentru noi abordări de tratament, inclusiv medicamente antiinflamatorii și intervenții pentru stilul de viață, menite să reducă inflamația și să îmbunătățească starea de sănătate mintală.

Aici este vorba despre o relație complexă între sănătatea fizică și cea mintală, în special despre durerea cronică. Ea nu afectează doar starea fizică, ci poate avea și efecte psihologice profunde, ca cele menționate anterior.

Evoluția tratamentelor pentru sănătatea mintală

Potențialul medicinei personalizate în tratamentul sănătății mintale evoluează constant.

Sunt luate în considerare diferențele individuale asupra geneticii oamenilor și compoziția microbiomului. Însă, răspunsul pentru deteriorarea sănătății mintale nu este doar analiza particulară a genelor. Ludger Tebartz van Elst, profesor de psihiatrie și psihoterapie la Spitalul Universitar Freiburg, din Germania, spune că multe afecțiuni precum schizofrenia, tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), anxietatea și tulburarea de spectru autist (TSA), pot fi declanșate de aceeași boală ereditară cauzată de pierderea unei secțiuni mici a cromozomului 22.

Recent, Belinda Lennox, directorul departamentului de psihiatrie la Universitatea Oxford, a făcut teste pe sute de pacienți cu psihoze. Din aceste studii a descoperit o creștere a ratelor de anticorpi în mostrele de sânge pentru aproximativ 6% dintre pacienți, targetând în mare parte receptorii NMDA, importanți pentru funcțiile cognitive, motorii și psihiatrice. Ea spune că rămâne necunoscut modul în care un singur set de anticorpi este capabil să producă rezultate care variază de la convulsii la psihoză și encefalită. Încă nu se știe de ce sunt produși acești anticorpi, sau dacă pot trece bariera sânge-creier, membrană ce controlează accesul la creier. Ea presupune, totuși, că aceștia se atașează preferențial de hipocamp (parte a creierului implicată în principal în memorie), ceea ce ar explica de ce afectează memoria și conduc la iluzii și halucinații.

Cercetătorii își propun să dezvolte intervenții personalizate care să fie mai eficiente decât abordările tradiționale. Tehnica prezentată are scopul de a revoluționa îngrijirea sănătății mintale, oferind tratamente care abordează cauzele specifice ale condiției fiecărei persoane.

Unii se întreabă dacă aceste condiții ale sănătății mintale sunt doar vârful unui iceberg imens. Succesul în a afla mai multe despre legăurile menționate vine din îngrijirea corectă a pacienților și rezultatele testelor. Biologia vine din urmă, chiar dacă psihiatria este pregătită sau nu.

De zeci de ani, experții au spus că mai puțin înseamnă mai mult atunci când vine vorba despre raportul dintre grăsimile din produsele lactate și sănătate. Cu toate acestea, cercetările recente au pus acest lucru sub semnul întrebării: cât de sănătoase sunt produsele lactate cu un conținut scăzut de grăsimi?

Scanați raftul de lactate din orice magazin și veți găsi rânduri după rânduri de produse cu niveluri diferite de grăsime. Zero grăsimi, conținut scăzut de grăsimi și bogat în grăsimi: Care este cea mai sănătoasă opțiune?

Dacă veți consulta ghidurile alimentare sau autoritățile pentru sănătate, cum ar Organizația Mondială a Sănătății, răspunsul este clar: alegeți o versiune fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi, prezintă New York Times.

Această recomandare provine din ideea că produsele lactate grase sunt bogate în grăsimi saturate, așa că alegerea versiunilor cu conținut scăzut de grăsimi vă poate reduce riscul de boli de inimă, a spus dr. Dariush Mozaffarian, cardiolog și profesor de medicină la Universitatea Tufts.

Aceste îndrumări datează din 1980, atunci când a fost publicată prima ediție a „Ghidurilor Dietetice pentru Americani”. De atunci, majoritatea studiilor privind efectele grăsimilor din lactate asupra sănătății nu au reușit să găsească niciun beneficiu în a acorda prioritate versiunilor cu conținut scăzut de grăsimi față de cele bogate în grăsimi, a prezentat aceeași sursă.

Ceea ce pare a fi mai important decât nivelul de grăsime, a adăugat el, este ce produs lactat alegi în primul rând.

Ce sugerează cercetarea despre grăsimile din produsele lactate

În studiile care au întrebat oamenii despre dieta lor și apoi le-au urmărit sănătatea de-a lungul mai multor ani, cercetătorii au descoperit asocieri între consumul de lactate și scăderea riscului pentru anumite afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și diabetul de tip II, a menționat dr. Mozaffarian pentru New York Times.

Astfel de beneficii erau adesea prezente indiferent dacă oamenii alegeau iaurt, brânză sau lapte cu conținut redus sau ridicat de grăsimi. Și, deși produsele lactate bogate în grăsimi au mai multe calorii, studiile arată că cei care le consumă nu au șanse mai mari să se îngrașe.

Într-un studiu publicat în 2018, cercetătorii au urmărit 136.000 de adulți din 21 de țări, timp de nouă ani. Ei au descoperit că, în timpul perioadei de studiu, cei care au consumat două sau mai multe porții de produse lactate pe zi au avut cu 22% mai puține șanse în a dezvolta boli cardiovasculare și cu 17% mai puține șanse de a muri, decât cei care nu au consumat deloc lactate. În special, cei care au consumat niveluri mai mari de grăsimi saturate din lactate nu au avut mai multe șanse în a dezvolta boli de inimă sau a muri.

Într-o altă analiză, publicată tot în 2018, cercetătorii au reunit rezultatele a 16 studii care au implicat peste 63.000 de adulți. Ei au descoperit că, pe o medie de nouă ani, cei care aveau niveluri mai mari de grăsimi din lactate în sânge au avut 29% mai puține șanse spre a dezvolta diabet de tip II, decât cei cu niveluri mai scăzute.

Această descoperire sugerează că ar putea exista un beneficiu în a consuma grăsimile din lactate, mai degrabă decât a le evita, a spus dr. Mozaffarian.

Desigur, aceste studii nu pot demonstra că produsele lactate în sine reduc anumite riscuri de îmbolnăvire. Ar fi nevoie de studii clinice pe termen lung care nu au fost făcute, a transmis dr. Mozaffarian pentru NYT. Studiile pe termen mai scurt au arătat că folosirea produselor lactate, inclusiv cele cu grăsime, a făcut ca tensiunea arterială a participanților să scadă, iar aceștia nu au crescut în greutate. De asemenea, nici nivelul de colesterol nu a crescut, ceea ce sugerează, din nou, faptul că lactatele bogate în grăsimi nu sunt dăunătoare pentru sănătatea inimii.

De ce grăsimile din produsele lactate ar putea fi mai sănătoase

Există mai multe explicații posibile pentru care grăsimile din lactate ar putea să nu fie la fel de dăunătoare pe cât se credea anterior – și chiar pot fi sănătoase, a spus dr. Ronald Krauss, profesor de pediatrie și medicină la Universitatea din California, San Francisco, citat de NYT.

Printre diferitele tipuri de grăsimi saturate care pot fi găsite în alimente, produsele lactate conțin unele care par a fi neutre sau benefice pentru sănătate, inclusiv cele legate de reducerea riscurilor de apariție a diabetului de tip II și a bolilor arteriale, prezintă dr. Krauss.

Grăsimea din lapte este, de asemenea, ambalată în mod natural într-o structură unică numită membrana globulelor de grăsime din lapte, a spus Marie-Caroline Michalski, director de cercetare la Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu, din Franța. Componentele acestei structuri pot ajuta la legarea colesterolului în tractul digestiv, ceea ce poate îmbunătăți nivelul colesterolului din sânge.

În plus, devine clar că anumite tipuri de produse lactate pot fi mai bune decât altele, a transmis sursa menționată pentru New York Times.

Iaurtul și brânza, de exemplu, par să fie cel mai mult asociate cu beneficiile pentru sănătate. Acest lucru se poate datora faptului că ambele sunt alimente fermentate, care pot furniza bacterii bune pentru intestine. Ele conțin și alte molecule benefice produse în timpul fermentației, inclusiv vitamina K, specifică pentru sănătatea inimii, a spus dr. Mozaffarian.

Brânzeturile mai tari, cum ar fi cheddar-ul și parmezan-ul, par să aibă ca rezultat o absorbție mai treptată a grăsimilor în sânge decât brânzeturile mai moi și untul, ceea ce vă poate ajuta să vă simțiți mai sătul, conform dr. Michalski.

Sfaturi pentru alegerea produselor lactate

Penny Kris-Etherton, profesor de științe nutriționale la Universitatea de Stat din Pennsylvania, a declarat că un grup independent de experți în nutriție analizează în prezent dovezile privind modul în care consumul de grăsimi saturate afectează riscul de boli cardiovasculare. Acest lucru ar putea duce la schimbări viitoare ale recomandărilor pentru produsele lactate.

Până atunci, sursa prezentată susține că cel mai bine este să avem trei porții de lactate pe zi ca parte a unei diete echilibrate, așa cum este recomandat de ghidurile alimentare actuale. Pe baza celor mai recente date despre grăsimile din lactate, totuși, este în regulă dacă una sau două dintre aceste porții sunt laptele integral, iaurtul sau brânza, a spus aceasta, observând că mai mult decât atât ar putea avea prea multe calorii.

Dr. Mozaffarian sugerează încorporarea a cel puțin una sau două porții de iaurt și brânză pe zi, având în vedere beneficiile pentru sănătate ale acestor alimente – de preferat versiuni neîndulcite pentru a evita zahărul adăugat.

În ceea ce privește conținutul de grăsimi pe care ar trebui să îl alegi merge pe premisa „alege orice îți place”, transmite dr. Mozaffarian. Unele studii sugerează că ar putea exista un beneficiu al consumului de produse lactate bogate în grăsimi, „dar dovezile nu sunt încă suficient de convingătoare pentru a face o recomandare alimentară”, a adăugat el.

Dr. Michalski preferă să mănânce iaurt simplu: atunci când eliminați grăsimile naturale, pierdeți unele vitamine, cum ar fi vitaminele A și D.

În loc de unt, Dr. Kris-Etherton încurajează oamenii să folosească uleiuri pe bază de plante, cum ar fi uleiurile de măsline, canola sau soia, ori margarina făcută din aceleași uleiuri.

Untul și smântâna par să ridice nivelul colesterolului din sânge mai mult decât alte surse de grăsimi din lactate, a menționat dr. Krauss, care recomandă să le limitați dacă aveți colesterolul ridicat.

Și, deși nu există dovezi concrete că produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi sunt o alegere mai sănătoasă pentru toată lumea, a spus dr. Krauss, oamenii răspund diferit la alimente diferite.