Connect with us

Publicat cu

pe

Județul Ialomița, care face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, ascunde un potențial economic uriaș. Traversat de râul care i-a dat numele, dar și de fluviul Dunărea, acesta dispune de resurse importante de apă pentru irigarea numeroaselor terenuri agricole aflate pe cuprinsul său. Totodată, Ialomița se poate mândri cu resursele sale de subsol și zonele pitorești, cu o importanță aparte în dezvoltarea turismului. Tocmai datorită faptului că județul dispune de toate acestea avantaje naturale, el trebuie să intre într-un program de revitalizare economică, orientat spre crearea de locuri de muncă și dezvoltarea unor afaceri pe mai multe industrii.

Potențialul imens al unui județ aflat în stagnare

Situat în partea de sud-est a țării, într-o subdiviziune a Câmpiei Române numită Câmpia Bărăganului, județul Ialomița se învecinează cu județele Brăila, Buzău și Prahova la nord, cu județul Ilfov la vest, cu județul Călărași la sud și cu județul Constanța la est. Între aceste limite, Ialomița are o suprafață de aproximativ 4.453 km².

Teritoriul său este străbătut de fluviul Dunărea și de mai multe râuri, între care Ialomița, Prahova, Cricovu Sărat. De asemenea, județul prezintă pe cuprinsul său limane fluviatile precum Iezerul, Jilavele și Comana. Tot pe raza acestuia există numeroase lacuri naturale, între care Amara, Piersica, Bentu, dar și lacul artificial de la Dridu.

Pentru județul din Muntenia, forma de relief dominantă este câmpia, la care se adaugă lunca Dunării și lunca Ialomiței. Acestea beneficiază de o climă temperat-continentală, ale cărei caracteristici sunt amplitudine termică anuală relativ mare, cantități reduse de precipitații și frecvență mare a vânturilor care bat dinspre nord și nord-est. Cea din urmă caracteristică a climatului a facilitat construirea de parcuri eolienne în vederea obținerii energiei verzi.

Tot datorită poziției geografice, Ialomița prezintă o diversitate pedologică, pe aria sa înregistrându-se tipuri de soluri care posedă un grad ridicat de fertilitate naturală, precum cernoziomuri și soluri brun-roșcate. Astfel, suprafața agricolă ocupă 84% din aria totală a județului.

Iar județul a valorificat terenurile, ocupând locul 7 în topul european al ponderii agriculturii în economia locală, potrivit unui articol publicat pe Ziarul Financiar.

În Ialomița, un loc fruntaș îl ocupă cerealicultura.Folosirea metodelor moderne agricole a dus la dublarea acestei producții. Dacă în 1990 erau înregistrate 725 mii de tone de cereale, în 2019 recolta atingea 1502 mii tone, potrivit Institutului Național de Statistică. Iar creșterea va continua. Ultimele tendințe în agricultură indică și o creștere semnificativă a ponderii legumiculturii, aceasta însemnând un aport de venituri suplimentare pentru agricultori. Dacă în anul 2000 nu erau înregistrate date statistice privind cultivarea legumelor din cauza suprafețelor mici din gospodăriile individuale, de la an la an poate fi constatată o creștere a producției legumelor cultivate în solare și în grădinile familiale destinate comercializării.

Fructele, care asigurau înainte de 1990 o componentă importantă a producției din Ialomița, au o șansă extraordinară, având în vedere terenul deosebit de fertil. Viile de struguri de masă din jurul orașului Urziceni, dar nu numai, ca și plantațiile de cireși, caiși și piersici asigurau înainte de 90 o producție foarte bună, care mergea mai ales la export, în Germania, Austria, Polonia, Finlanda. Potențialul în materie de fructe și legume al Ialomiței este uriaș, și este mult teren de recuperat la acest capitol. Probabil că județul ar putea adăuga în câțiva ani câteva sute de milioane de euro ca export în acest domeniu.

Varietate există și în rândul resurselor de subsol. Perimetrul Urziceni-Colelia-Grindu este renumit pentru zăcămintele de petrol și gaze naturale, în timp ce, în zonele centrale și în cele estice pot fi găsite resurse de nămol  terapeutic sapropelic, izvoare sulfuroase și izvoare termale.

Întreg județul are în componența sa trei municipii – Slobozia, care este reședință de județ, Urziceni și Fetești, patru orașe – Țăndărei, Amara, Căzănești-Târg, Fetești, 59 de comune și 127 de sate. Centrele urbane sunt dispuse uniform în teritoriu.

Pe cuprinsul reședinței de județ a fost înființat Parcul Industrial IMM Slobozia iar în orașul Urziceni se află prezent Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România. Și în domeniul producției de biciclete, județul excelează, prin existența companiei Carpat Sport în comuna Movilița din proximitatea orașului Urziceni.

Prin județul Ialomița trece drumul național DN2A, vechiul drum spre mare care unea Capitala de orașul Constanța prin podul peste Dunăre Giurgeni – Vadu Oii. Deși acesta este eclipsat la ora actuală de autostrada A2, el rămâne mai departe o variantă pentru locuitorii din București și Ploiești în vederea deplasărilor către litoral. DN2A se intersectează cu alte magistrale de interes național, cum ar fi E85, București- Buzău și  E584 Brăila – Călărași.

Un alt atu al județului este magistrala de cale ferată care străbate Ialomița de la un capăt la altul, urmărind același traseu ca și DN2A, lucru ce facilitează transportul produselor agricole pentru porturile dunărene și portul Constanța. Ialomița are astfel un potențial extraordinar de a se poziționa ca hub logistic, în mod particular ca nod logistic pentru produse agro-alimentare.

Pe lângă plusurile aduse de rețeaua de transport, resursele naturale și agricultură, județul dispune de un potențial turistic uriaș. Peisajele deosebite și zonele cu ape termale sunt factorii cheie ce pot atrage anual zeci de turiști. Însă activitățile sportive și recreative precum traseele de biciclete sau drumeție, raftingul, călăria, sunt foarte slab dezvoltate, deși apropierea de București ar putea aduce lesne cel puțin 10.000 de turiști la fiecare sfârșit de săptămână. Zona Maia-Adâncata-Fierbinți-Dridu-Moldoveni are, de asemenea, un potențial mult mai mare nu doar în materie de legume și creștere a animalelor, ci și în ceea ce privește punerea în valoare a superbelor păduri, câmpuri și lungi din zonă pentru plimbări cu bicicleta, off-road, vânătoare și pescuit. Ce trebuie să conștientizeze ialomițenii este că 100.000 de bucureșteni pleacă în fiecare week-end din capitală în căutare de aer curat și posibilități de recreere. 10.000 dacă ar lua calea Ialomiței, cazările și restaurantele și închirierile de scutere și biciclete din județ ar încasa cel puțin 1 milion de euro în fiecare lună.

Una dintre cele mai accesate locații de pe raza județului, dar în continuare insuficient, este Amara. Situată la 7,5 km de Slobozia, zona și-a câștigat statutul de stațiune turistică de interes național prin resursele de nămol terapeutic sapropelic, izvoare minerale sulfuroase și izvoare termale. Nămolul sapropelic conține 41% săruri anorganice, 39% substanțe organice și 20% apă. Acesta este negru, dar în contact cu aerul el devine cenușiu, având un miros puternic de hidrogen sulfurat.

Pe lângă împachetările și băile calde cu nămol, stațiunea ialomițeană oferă turiștilor săi cure interne cu ape minerale, electroterapie și hidroterapie. La Amara, tratamentul  balneoteraputic este asigurat de cadre medicale specializate în baza de tratament ce dispune de dotări cu instalații pentru băi calde cu apă minerală, împachetări cu nămol, fizioterapie și sală de gimnastică.

Astfel, Amara este locul perfect pentru tratarea mai multor boli, între care:

  • bolile reumatice degenerative, mai precis spondiloză, artroză, poliartroză;
  • bolile reumatice inflamatorii precum reumatismul inflamator;
  • bolile ginecologice, în speță mertosalpingită cronică, insuficiență ovariană, sterilitate secundară;
  • disfuncțiile endocrine;
  • disfuncțiile dermatologice.

La finalul procedurilor medicale, turiștii se pot relaxa pe plajele din jurul lacului Amara, numite „Perla”, „UGSR”, „Splendid”și „Mircești”. În anii trecuți, cei care ajungeau la stațiune în lunile de vară puteau lua parte la diverse festivaluri, cel mai renumit fiind Festivalul Naţional Concurs de Interpretare a Muzicii Uşoare Româneşti „Trofeul Tinereţii”.

Tot la Amara există cel mai mare parc dendrologic din sud-estul României, menit să completeze oferta turistică balneară.

Și lacul Fundata, care se află la o distanță de aproximativ 14 km față de Slobozia, deține resurse de nămol terapeutic sapropelic, zona sa fiind declarată arie protejată de importanță acvifaunistică. Pe lângă exemplare de stârc, gâscă cu piept roșu și gâscă sălbatică, toate ocrotite prin lege, pe aria locației, în anul 2017, au putut fi observate șase păsări flamingo potrivit Ziare.Com. Lacul Fundata atrage și prin faptul că oferă amatorilor de sporturi extreme posibilitatea de a face kite-surfing.

Strachina, un alt lac de pe cuprinsul județului, aflat în vecinătatea orașului Țăndărei impresionează prin peisajele pitorești și multitudinea de specii de păsări protejate prin lege.

Grație cercetărilor arheologice, în Ialomița au fost descoperite cele mai vechi urme de așezare fortificată din Muntenia. Amplasată strategic, cetatea Helis, cunoscută și sub denumirea de  „Cetatea Soarelui” din complexul arheologic Piscul Crăsani, a fost un adevărat centru comercial, potrivit istoricilor. Tot istoricii au ajuns la concluzia că aceasta a fost locuită încă din paleolitic și neolitic.

Părțile sumbre ale județului. S-au acumulat multe lucruri care trebuie corectate rapid

Clădit mai mult pe promisiuni decât pe fapte reale, județul Ialomița a început să își piardă din numărul de locuitori. Dinamica populației a cunoscut un trend descendent în ultimii ani, în 2019 înregistrându-se 285 mii de persoane, conform Institutului Național de Statistică. În acest fel, județul este amenințat, la ora actuală, de fenomenul de îmbătrânire a populației. Dacă acum 30 de ani erau înregistrați 4411 de nou-născuți, pentru anul 2019 datele indică o scădere considerabilă, anul trecut figurând doar 2306 de nou-născuți.

Nici în rândul salariaților lucrurile nu stau foarte bine. Raportând numărul de locuitori la numărul de persoane ocupate în teritoriu, rezultă că numai 15% din populație obține un salariu în baza muncii prestate, ceea ce înseamnă o putere redusă de cumpărare.

Tinerii ialomițeni și-au pierdut treptat interesul pentru județ, iar posibilitatea de a dezvolta  cariere profesionale pe raza acestuia este ultima sau penultima în ierarhiile personale. Populația cu studii superioare vizează o dezvoltare personală în Capitală sau în județele prospere ale României.

În Ialomița gradul de urbanizare nu este unul ridicat. În municipiile și orașele de pe raza județului există zone insalubre, cu blocuri aflate în diverse stadii ale degradării. Cele două mari cartiere ale reședinței de județ -Slobozia Nouă și Bora- sunt inundate frecvent din pricina incapacității de preluare a canalizării deja existente. Tot în Slobozia, proiectul de reabilitare a Pieței Revoluției nu a reprezentat un succes, întrucât erorile apărute pe parcursul derulării acestuia au condus la următorul verdict: parcarea subterană prevăzută în planul de reabilitare nu poate avea acces auto.

Astfel, oficialii Ministerului Dezvoltării au stabilit că Primăria Slobozia trebuie să returneze cele două milioane de euro pe care le-a primit de la Uniunea Europeană. Eșecul proiectului a avut impact direct asupra bugetului local. O bună parte din taxele și impozitele locale au fost redirecționate către plata datoriei.

Nici în privința centrelor industriale situația nu arată tocmai bine. Renumitul combinat Chemgas, fostul Amonil din Slobozia a intrat în faliment începând cu anul trecut, conform Profit.ro. O preluare, fie de către Romgaz, fie de către compania din Emirate, Al Dahra, ar fi o soluție câștigătoare. Al Dahra a cumparat acum câțiva ani Agricost Brăila, cel mai mare operator agricol din România, care exploatează Insula Mare a Brăilei. De asemenea, ca și Chemgas, Parcul Industrial IMM Slobozia a continuat să se confrunte cu probleme, potrivit presei locale. Despre ceea ce ar fi trebuit să reprezinte un adevărat pilon în dezvoltarea economică, a fost notat că nici măcar la cinci ani după inaugurare nu a reușit să îndeplinească indicatorii de performanță.

Dacă reședința de județ s-a confruntat cu eșecuri în realizarea proiectelor obținute cu fonduri europene, orașul Țăndărei a devenit cunoscut atât pe plan național cât și internațional pentru acuzațiile de trafic de copii. Deși cazul a cutremurat ambele țări implicate, Judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureș au decis că persoanele acuzate pot fi achitate deoarece echipele mixte de investigație, din care făceau parte procurori DIICOT, nu au obţinut dovezi care să ateste faptul că inculpații racolau şi trimiteau copii de etnie romă în Vestul Europei, pentru a-i exploata.

Însă, în Țăndărei, merită remarcat efortul primăriei, de a accesa fonduri europene în vederea demarării unor proiecte pentru combaterea marginalizării romilor.

Pentru mediul rural însă, problemele sunt altele. La ora actuală, în Ialomița există așezări codașe la utilitățile publice. Una din patru comune nu are alimentare cu apă, iar de la Slobozia nu s-au făcut eforturi de a schimba această realitate. Mai mult, rețelele de canalizare şi cele de distribuție termică sunt într-o stare accentuată de uzură. Despre iluminatul stradal și despre sistemele de supraveghere, ialomițenii spun că în multe zone acestea se află încă la stadiul de proiect. Tot ei descriu pentru presa națională starea accentuată de degradare a spațiilor sanitare aflate în interiorul instituțiilor publice.

În privința infrastructurii rutiere, județul a fost considerat ani la rândul unul cu deosebite probleme. Lipsa modernizării în timp util a drumurilor a dus la creșterea riscului de accidente pe aproximativ toate rutele care duc către așezările județului.

Uzate sunt și stațiile de pompare a apei de pe întinsul Ialomiței. În fața unui an în care seceta reprezintă o amenințare, agricultorii spun că se simt neputincioși deoarece rețeaua de irigații este distrusă aproape în întregime și instalațiile fie au fost furate, fie au fost lăsate în paragină. Pentru prima dată, în 2020, fondurile europene pentru refacerea instalațiilor de irigații sunt de ordinul sutelor de milioane de euro, grație negocierilor de succes reușite de președintele Iohannis la Bruxelles.

Cum trebuie procedat pentru ca Ialomița să-și exploateze la maximum potențialul?

Potențialul său de dezvoltare socio-economică este unul imens. Dacă județul Ialomița ar beneficia de o conducere cu experiență și determinare, pe raza sa finalizându-se în câțiva ani proiecte în scopul creșterii calității vieții, acesta ar putea deveni în următorii ani unul dintre cele mai prospere județe ale României.

Pentru județul din Muntenia este nevoie de modernizarea imediată a rețelei de apă și de canalizare. În acest fel, zone atât din mediul urban cât și din cel rural ar elimina două probleme uriașe cu care se confruntă de mulți ani: lipsa apei potabile și inundațiile din cauza incapacității de preluare a canalizării deja existente.

Posibilitățile de dezvoltare ale industriei includ refacerea sectorului alimentar – care sa fructifice produsele obținute la nivelul Ialomiței, fabrici de morărit- panificație, fabrici de ulei, fabrici de conserve, abatoare și centre de prelucrare a laptelui. Pentru industria chimică, redeschiderea fostului combinat Amonil Slobozia ar aduce un plus de prosperitate la nivelul județului precum și asigurarea de îngrășăminte necesare agriculturii. Dezvoltarea industriei extractive prin noile foraje executate în partea vestică a Ialomiței, în special a sondelor de gaze, poate asigura o producție ce poate fi folosită în extinderea și modernizarea rețelei de distribuție existentă la nivelul județului.

O atenție deosebită trebuie acordată problemelor din domeniul agricol. La ora actuală, fermierii mari, dar mai ales cei mai mici, sunt puși la grea încercare din cauza secetei. Deși aceștia vor fi despăgubiți de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, potrivit Agerpres, pe termen lung este nevoie de o strategie serioasă pentru asigurarea unei producții agricole constante și stabile. Specificul zonei, cu veri deosebit de călduroase lipsite de precipitații impune realizarea unei rețele de irigații la nivelul întregului județ. Pentru aceasta, Ialomița dispune de două atuuri importante – Dunărea care se află în partea de est a județului și râul Ialomița care străbate tot județul de la vest la est.

Programele de construcție a unei rețele de irigații au început încă de acum 50 de ani, odată cu amenajarea lacului Dridu, care avea dublu rol – asigurarea unui volum de apă necesară condițiilor de secetă și regularizării cursului râului Ialomita și prevenirea inundațiilor.Un alt proiect abandonat de mulți ani, dar care revine în actualitate odată cu dezvoltarea agriculturii intensive este Canalul Siret-Bărăgan. Prin acest canal, menit să unească Siretul cu Ialomița, se poate  asigura un volum constant de apă pentru irigațiile județelor din Bărăgan.

Cum teritoriul ialomițean a fost amenințat și de tornade, o campanie pentru educarea publicului și reducerea riscului este esențială.

Nevoie este și de un proiect serios și de lungă durată pentru integrarea în societate a romilor. Incluziunea persoanelor de etnie romă nu este imperativă doar din punct de vedere moral, ci reprezintă și calea spre dezvoltarea unei economii inteligente pe aria județului. Romii sunt o populație tânără și numeroasă. Integrarea acestora în câmpul muncii ar putea conduce la o creştere mai rapidă a productivităţii şi ar putea contribui la beneficiile fiscale prin venituri mai mari din impozite şi cheltuieli mai mici pentru asistenţă socială.

În privința infrastructurii rutiere este necesar un plan de investiții ambițios pentru modernizarea rețelei de drumuri județene și comunale. Întrucât poziția geografică face ca în perioada crivățului și a ninsorilor abundente să existe probleme deosebite în siguranța fluenței traficului, este necesară o pregatire atentă si responsabilă din partea factorilor județeni pentru asigurarea utilajelor de deszăpezire.

Iar pentru exploatarea la maximum a potențialului turistic sunt necesare planuri care să includă toate zonele promițătoare ale județului. O astfel de locație este Lacul Fundata. Acesta ar putea reprezenta o adevărată sursă de venit pentru bugetul statului, prin valorificarea nămolului sapropelic. În timp, ar avea posibilitatea de a deveni un competitor pentru stațiunea Amara, dacă în locul ruinelor existente acum, ar fi ridicată o bază balneară. Dar pentru acest lucru, mai întâi, trebuie rezolvată situația juridică a lacului, deoarece aceasta împiedică autoritățile să facă vreo investiție.

O altă ramură în turism care poate fi folosită este amenajarea în scop recreativ a lacului de acumulare de la Dridu. În jurul acestuia pot fi create locuri de agrement, care printr-un program de publicitate pot atrage populația din București. De asemenea, Ialomița dispune de numeroase zone piscicole și fonduri de vânătoare, cum ar fi cele de la Ciulnița, Colelia și Cocora. Și pentru acestea este necesară o promovare adecvată.

O importanță deosebită trebuie acordată complexului arheologic Piscul Crăsani. Pe văile sale înconjurătoare pot fi amenajate trepte care să faciliteze accesul turiștilor în zonă iar în vârful colinei poate fi ridicat un muzeu în aer liber.

Iar datorită faptului că pe teritoriul județului există numeroase construcții cu încărcătură istorică, un circuit turistic care să le inglobeze ar putea atrage locuitorii marilor aglomerări urbane. Astfel, pe termen lung, economia județului ar înregistra cifre mari în urma activității turistice.

Modernizarea infrastructurii rutiere, refacerea sistemelor de irigații și canalizare, revigorarea activității industriale, soluționarea problemelor sociale și valorificarea tuturor zonelor cu potențial turistic sunt câțiva pași importanți pe care județul trebuie să îi facă în vederea dezvoltării sale.

După toate evaluările, PIB-ul județului se poate dubla în câțiva ani de zile prin proiecte pe bani europeni.

Banii aceștia stau efectiv și așteaptă de ani de zile la poarta județului. Cine are știința, experiența și determinarea să transforme sutele de milioane disponibile în proiecte de dezvoltare și locuri de muncă mai bine plătite pentru ialomițeni?

Business

MCCANNPR a anunțat lansarea unei noi agenții proprii: THE NEW, mutarea Imolei Zoltan pentru concurența în creștere de pe piața de digital

Publicat cu

pe

THE NEW: agenția de mâine se naște astăzi în familia MCCANNPR+, a anuntat luni, 4 octombrie, agenția condusă de Imola Zoltan. Potrivit comunicatului MCCANNPR, „sub deviza “scratch that”, THE NEW promite o atitudine de digital punk și un model de business disruptiv, unde costurile variază în funcție de chimia client-agenție și de valorile comune. Chemistry BONUS pentru 2021: clientul stabilește fee-ul la prima campanie”.

In materialul dat publicității, agentia afirma ca „acum 17 ani, MCCANNPR a apărut ca un răspuns curajos la o provocare. Performanța echipei în domenii ca FMCG, HEALTH, TECHNOLOGY, SPORTS&LIFESTYLE a redefinit departamente specializate care au devenit repere în industrie, conduse de leaderi pasionați de ceea ce fac și a căror energie a fost dintotdeauna motorul agenției.

Au urmat premii locale și internaționale și un portofoliu de clienți leaderi în industriile respective. Proiecte regionale, globale, afilieri la rețele internaționale. Anul pandemiei a însemnat reinventarea modelului de business și consolidarea atât a ariilor de expertiză, cât și a echipei. Cea mai creativă, dinamică și performantă agenție de PR din România are astăzi un festival de muzică, premii la CANNES, IPRA, SABRE, GOLDEN DRUM, un departament de strategie, unul de creație și oferă de 3 ani servicii integrate pentru clienți din toate ariile de business. Următorul pas firesc era formalizarea acestor noi arii de expertiză într-o agenție de creație și comunicare în mediul online.

“E momentul să privim înainte, pentru că asta ne-a caracterizat dintotdeauna. MCCANNPR a fost mereu agenția care a știut că poate face mai mult. Acum 3 ani am formalizat un departament de creație și unul de strategie care astăzi numără în total peste 25 de oameni și redefinesc continuu produsul agenției. Acum suntem aici pentru a accepta o provocare și a recunoaște o oportunitate. Pentru a primi în familie o nouă agenție“. IMOLA ZOLTAN, MANAGING PARTNER MCCANNPR/THE NEW

THE NEW este agenția de digital și creație care lărgește și aduce mai aproape orizontul către care am privit în ultimii ani. O echipă din care fac parte oameni recunoscuți în piață pentru talentul și valoarea lor. Ei sunt acum parte din familie.

”THE NEW este agenția în care ne-am dorit dintotdeauna să lucrăm. Născută din dragostea pentru idee, obsesia pentru craft și ceea ce eu numesc “frustrările corecte”, THE NEW este răspunsul la îndemnul “SCRATCH THAT”, însăși deviza noastră.” CLAUDIU DOBRIȚĂ, EXECUTIVE CREATIVE DIRECTOR MCCANNPR/THE NEW

“Sunt atras de digital încă de când abia începusem ca programator într-o agenție sinonimă cu pionieratul în domeniu. La scurt timp dupa aceea, am devenit antreprenor, îmi făceam agenția mea. Aveam multă ambiție și obsesia lui “se poate mai bine”. 15 ani mai târziu, echipa pe care am format-o este premiată pentru creativitate și eficiență și respectată de clienți și parteneri. Nu ne-am dat în lături de la nicio provocare și am început fiecare proiect cu încredere unii în alții. Am venit să pun umărul la THE NEW pentru oameni și pentru ce știu că putem face împreună. Avem aceleași valori, aceleași ambiții, aceeași energie. Faptul că am ajuns pănă aici este rezultatul viziunii noastre comune. Aceea de a lucra mai bine împreună, de a avea mai multe specializări dar o singură cultură organizațională, cu accent pe oameni, pe talentul, rolurile și responsabilitățile lor: strategi, creativi, tech people sau project managers, împreună formează cea mai hot echipă din oraș”. IONUȚ CIOBANU, MANAGING DIRECTOR THE NEW

“Ne deschidem noi uși către ATL și DIGITAL și întregim astfel o familie care cuprinde toate entitățile specializate, care vor lucra împreună pentru un produs mai complex, mai competitiv. Și deschidem și noi larg ușa clienților care au curajul să încerce ceva nou, cu un incentive: la prima colaborare, clientul beneficiază de un fee preferențial, o premieră pe piața din România – plătește exact cât crede că valorează ideea. Suntem atât de încrezători, da”, încheie IMOLA ZOLTAN, potrivit aceluiasi document.

IN WITH THE NEW!

Link to MANIFESTO: https://youtu.be/SZ5NiI7se08

Link to WEBSITE: https://wearethenew.agency/

Citește mai departe

Business

Certinvest si European Food Group au redus semnificativ folosirea combustibililor fosili în favoarea alternativelor sustenabile

Publicat cu

pe

Arderea combustibililor fosili precum cărbunele și petrolul produce gaze cu efect de seră care captează radiațiile solare din atmosferă și care au determinat, astfel, criza climatică globală. Expunerea la poluarea cu combustibili fosili are impact negativ asupra sănătății generale și amenință capacitatea oamenilor de a trăi în condiții normale. Pentru e elimina aceste riscuri,  Certinvest si European Food tocmai au finalizat un plan de investiții care a avut ca obiectiv utilizarea în proporție de 100% a biomasei pentru producția de abur necesară pentru majoritatea proceselor tehnologice, renunțând astfel la folosirea combustibililor fosili.

Mai mult decât atât, s-a investit semnificativ în producția de energie din surse regenerabile. Aceasta captează energia solara cu panouri solare termice pentru a încălzi apa necesară în procesele tehnologice și prospectează pe viitor captarea energiei geotermale disponibile în zona Ștei.

O atenție deosebită a fost acordată randamentelor energetice prin utilizarea de recuperatoare de caldură din gazele arse și prin recuperarea integrală a condensatului rezultat în urma proceselor de transfer de caldură. Halele de producție European Food Group au fost izolate suplimentar prin montarea de tavane modulare termoizolate, acțiune prin care compania a reușit să reducă semnificativ pierderile energetice. De asemenea, încalzirea și răcirea halelor se realizează cu un sistem integrat de climatizare de înaltă eficiență care recuperează căldura din aerul evacuat și o cedează în aerul proaspăt. Căldura necesară iarna este produsă cu biomasă, iar agentul termic pentru frig în sezonul cald este generat cu răcitoare de înaltă eficiență.

Totodată, menținerea temperaturilor în rețelele de stocare și transport a umpluturilor și glazurilor se face cu consum energetic minim, iar soluția o reprezintă utilizarea unui sistem cu pompe de caldură. În plus sistemul este autonom și permite evitarea pornirii cazanelor de mare capacitate în weekend. Consumul de energie electrică a fost redus și el prin înlocuirea corpurilor de iluminat convenționale cu cele LED mult mai eficiente energetic, atât pentru iluminatul exterior cât și pentru cel interior. Toate aceste investiții au adus un plus de sustenabilitate afacerii și au crescut nivelul de competitivitate datorită costurilor energetice foarte reduse.

Grupul Interguvernamental privind schimbările climatice, format din 1.300 de experți științifici independenți din țări din întreaga lume sub auspiciile Națiunilor Unite, a concluzionat într-un raport recent că există o probabilitate de peste 95% ca activitățile umane din ultimii 50 de ani să fi încălzit planeta. Și, deși agricultura UE este singurul sector agricol major din lume care și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră (cu 20 % față de 1990), ea este în continuare responsabilă pentru aproximativ 10% dintre aceste emisii.  Împreună cu producția, prelucrarea, ambalarea și transportul, sectorul alimentar este unul dintre principalii factori determinanți ai schimbărilor climatice.

Noile strategii ale UE prevăd, însă, o schimbare în modul de producție, cumpărare și consum de alimente pentru a îmbunătăți amprenta de mediu și a contribui la atenuarea schimbărilor climatice, protejând, în același timp, mijloacele de trai ale tuturor actorilor economici din lanțul alimentar.

În conformitate cu strategiile UE, European Food Group, având drept unul din principalii acționari pe domnul Ioan Micula, își ghidează modelul de afaceri către o zona sustenabilă, având ca obiectiv principal producția de alimente cu un gust deosebit și calități nutriționale benefice, dar cu un impact minim asupra mediului ambiant.

În ceea ce privește grija acordată mediului înconjurător, societatea a investit în numeroase proiecte care reduc semnificativ impactul negativ asupra acestuia:

  • Utilizează în mod responsabil sursele de apa, realizează potabilizarea cu tehnologii performante, fără pierderi și fără utilizarea de chimicale toxice într-o stație proprie de tartare. Investițiile făcute au asigurat independența față de sistemul local de furnizare a apei potabil,e dar în același timp au evitat un blocaj al sistemului local;
  • Tratarea apelor uzate se realizează într-o stație complet automatizată de tartare care asigură toate cerințele normativului de ape uzate NTPA 002;
  • Este asigurată colectarea selectivă a deșeurilor în toate sectoarele fabricii, iar deșeurile reciclabile sunt valorificate prin reciclatori autorizați;
  • A fost înlocuit tot parcul de stivuitoare acționate cu motoare termice cu stivuitoare electrice care utilizează ultima tehnologie disponibilă. S-au redus astfel atât consumurile energetice cât și emisiile de gaze;

Conform unui sondaj global realizat în 2020 de către firma de consultanță Accenture, se pare că și preferințele consumatorlor au evoluat în această perioadă, 60% raportând că fac cumpărături mai ecologice, durabile sau etice de la începutul pandemiei, iar 9 din 10 vor continua să facă acest lucru.

Studiile arată că populația globală este în creștere și se așteaptă ca cererea de alimente să crească cu 60% până în 2050, astfel încât măsurile luate de companii pentru a reduce consumul de energie neregenerabilă, a folosi rentabil sursele de apa și de a reduce factorii poluanți, devin un model de bună practică și responsabilitate.

 

Citește mai departe

Business

Atacurile NEPI la adresa proiectului Romexpo, repetate de USR-PLUS

Publicat cu

pe

Patronii de mall-uri de la compania sud-africană NEPI și-au reluat campania mincinoasă împotriva Legii Camerei de Comerț și Industrie a României. Liderii useriști care atacă proiectul Romexpo cu aceleași minciuni s-au transformat în purtătorii lor de cuvânt, scrie Newsweek.ro.

În cazul NEPI, interesul din spatele campaniei anti-Romexpo este ușor de explicat. Sud-africanii vor cu orice preț să-și împiedice competitorul direct, grupul IULIUS, să dezvolte acest proiect.

Întrebarea este ce-i mână în luptă pe reprezentanții USR-PLUS care preiau de la NEPI, fără să clipească, toate „argumentele”, inclusiv cele de tip fake news.

1. „Terenul trebuie scos la licitație” – FALS!  

Unul dintre aceste “argumente” este că terenul din nordul Capitalei nu ar trebui cedat gratuit Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), ci ar trebui scos la licitație.

“Statul român (…) poate organiza o licitaţie internaţională, un proces competitiv şi transparent de selecţie a unuia sau mai multor dezvoltatori, către care fie să cedeze drepturile de dezvoltare imobiliară, fie alături de care să intre într-un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea şi revitalizarea zonei Romexpo”, arăta un comunicat al NEPI din martie a.c. 

“Trebuie făcută licitație publică și trebuie ca activul acesta să fie valorificat la cel mai bun preț posibil pentru proprietarul lui – statul român. Cel puțin noi așa vedem lucrurile”, spunea, trei luni mai târziu, Ștefania Petre, consilier general al USR-PLUS.

Declarația acesteia a fost reluată, în diverse forme, și de alți colegi de partid. Inclusiv de ministrul Economiei, Claudiu Năsui, care ar trebui să fie principalul susținător al mediului de afaceri din România, nu din Africa de Sud! 

Cum stau, de fapt, lucrurile?

Pentru a vinde terenul la licitație, statul român trebuie mai întâi să despăgubească societatea Romexpo, deținută de CCIR, pentru toate construcțiile de pe teren, inclusiv marele pavilion expozițional, precum și infrastructura existentă.

„Terenul nu este liber de sarcini – dreptul de folosință al CCIR este o sarcină asupra terenului, în plus, orice cumpărător ar fi obligat să preia sarcinile acestuia și să respecte proprietatea Romexpo. Despăgubirile pe care statul sau cum am arătat, cumpărătorul, le-ar datora CCIR și Romexpo, în cazul în care statul ar vinde sau cumpărătorul ar cumpăra terenul, depășesc cu mult valoarea speculată a terenului. Dacă ar vinde terenul, în primul rând statul ar trebui să despăgubească CCIR și Romexpo cu mult mai mult de 200 milioane de euro, atât cât valorează terenul”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerț și Industrie a României.

De remarcat că nici măcar șeful NEPI, Alex Morar, nu afirmă că statul este obligat să vândă terenul, ci că “poate organiza o licitaţie internaţională, un proces competitiv şi transparent de selecţie a unuia sau mai multor dezvoltatori, către care fie să cedeze drepturile de dezvoltare imobiliară, fie alături de care să intre într-un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea şi revitalizarea zonei Romexpo”.

Mai mult, Morar nu vorbește despre vânzarea terenului, ci despre “cedarea drepturilor de dezvoltare imobiliară” sau despre un “parteneriat public-privat”.

Singura concluzie logică ar fi că NEPI nu vrea de fapt ca terenul să fie scos la vânzare, pentru că nu are resurse financiare să-l cumpere, mai ales că grupul a vândut mai multe active în 2020 din cauza rezultatelor proaste generate de pandemia de COVID-19.

„Cedarea drepturilor de dezvoltare imobiliară” este o formulă juridic vagă, fără corespondent în legislația românească. „Parteneriatul public-privat”, pe de altă parte, este legiferat prin Legea 100/2016 care prevede două modalități: licitația deschisă și dialogul competitiv. 

Așadar, licitația nu este obligatorie în niciuna dintre cele două variante.  

2. „Statul pierde bani dacă terenul rămâne la Camera de Comerț” – FALS!  

În diverse forme, atât reprezentanții NEPI, cât și cei ai USR-PLUS susțin că statul ar pierde bani dacă proiectul de la Romexpo ar primi undă verde.

Într-un comunicat, NEPI acuză că acest proiect “ar deposeda românii de un bun extrem de valoros: prin această lege, un teren proprietate a statului, cu valoare de piaţă de sute de milioane de euro, ar fi oferit gratuit (…), doar pe baza unor promisiuni, fără beneficii certe şi fără vreo garanţie pentru statul român privind obţinerea acestora”. 

Ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, de la USR-PLUS, preia imediat ideea și o rostogolește: „O lege (…) va transfera gratuit un teren al statului de 46 de ha (Romexpo) din zona premium a Capitalei în proprietatea Camerei de Comerț, pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar cu un investitor privat. În condițiile în care valoarea terenului în acea zonă este uriașă, se crează un mega prejudiciu statului român cu mâna Parlamentului.” 

Nimeni nu știe cât ar fi așa-zisul prejudiciu adus statului. O tentativă de calcul avansează ministrul Claudiu Năsui, de la USR-PLUS, care vorbește despre “un teren evaluat neoficial la 500 de milioane de euro. Unii zic că este mai puțin, nu am văzut însă nicio evaluare sub 300 de milioane de euro”.

În realitate, lucrurile stau cu totul altfel.

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie a României, “tot ceea ce este deasupra terenului, şi anume platforme betonate, clădiri, hale etc. reprezintă proprietate privată. În consecinţă, orice încercare a statului de a vinde acest teren ar putea fi făcută numai cu despăgubirea prealabilă și la justa valoare a CCIR, estimată, conform discuțiilor din comisiile de specialitate din Parlament, la 300 de milioane de euro, mult peste prețul pieței în ceea ce privește valoarea terenului.”

Cu alte cuvinte, dacă ar vinde terenul, statul nu ar câștiga mai nimic.

Dacă proiectul Romexpo va fi aprobat, însă, beneficiile la bugetul public ar fi enorme. “Așa cum arată studiul firmei de consultanță din Big 4, într-adevăr, în faza de construcție, de până la maximum cinci ani (…), dezvoltarea noului Romexpo va genera aproape 1 miliard de lei la bugetele locale și național, dintre care aproape 600 milioane de lei în primii trei ani și peste 400 milioane de lei în ultimii doi ani ai construcției. (…) Revenind la beneficiile proiectului nostru, după finalizarea construcțiilor, deci în perioada de funcționare, în fiecare an, noul Romexpo va contribui cu mai mult de 1,7 miliarde de lei la bugetul de stat. Și da, proiectul noului Romexpo va genera, potrivit aceluiași studiu, peste 32.000 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă mai mult decât forța de muncă aferentă unui județ mediu din România”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerț și Industrie a României.    

3. „Camera de Comerț este o entitate privată” – FALS!  

Una dintre temele de atac ale adversarilor proiectului Romexpo este că de această “gratuitate” ar beneficia o “entitate privată”. Tema a fost enunțată inițial de către același Alex Morar, CEO al firmei sudafricane NEPI: “Prin această lege, un teren proprietate a statului, cu valoare de piaţă de sute de milioane de euro, ar fi oferit gratuit unei entităţi private”. 

Ca un făcut, ideea este preluată într-o formă similară de Ștefania Petre, consilier general USR-PLUS: “Nu am mai auzit să existe vreun stat atât de generos care să zică: <Ia, tu, entitate privată, un cadou de 46 de hectare în centrul Capitalei și fă tu acolo ce vrei, în asociere cu cine vrei tu!>”

Este Camera de Comerț și Industrie a României o „entitate privată”? În 1864, Alexandru Ioan Cuza înființa, prin decret domnesc, primele 15 Camere de Comerț din țara noastră. Acestea au fost reorganizate în 1925 de Regele Ferdinand, care le-a unit într-o structură națională – precursoarea actualei CCIR.

Cu excepția primilor ani ai regimului comunist, când a fost desființat și apoi reînființat, acest organism a funcționat neîntrerupt timp de aproape un secol și jumătate. De altfel, pavilionul central ROMEXPO a fost construit la mijlocul anilor ’60 și dat în administrare oficiului de expoziții din cadrul CCIR.

În prezent, CCIR este afiliată celor mai reprezentative federații din lume – precum cea internațională (International Chamber of Commerce) și, respectiv, europeană (Eurochambres).

“Camerele de comerț sunt organizații autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, de utilitate publică, create în scopul de a reprezenta, apăra și susține interesele membrilor lor și ale comunității de afaceri”, se arată într-un comunicat al CCIR.

Alte informații de care oponenții proiectului Romexpo nu țin cont: „CCIR nu are membri din rândul companiilor, acestea putând deveni membri ai camerelor județene, în mod exclusiv voluntar. CCIR și camerele județene nu sunt finanțate sau subvenționate de la bugetul de stat sau cele locale. Din 1990 și până în prezent, CCIR și camerele județene au cheltuit din resurse proprii pentru susținerea mediului de afaceri din România mai mult de 24 mil. EUR (peste 29 mil. USD), reprezentând aproximativ 800 mii EUR/an (970 mii USD/an).

În toată această perioadă, CCIR și Camerele județene au susținut mediul de afaceri din România prin activități specifice la nivel național pentru care au efectuat cheltuieli în medie anuală de peste 1,9 mil. lei din resurse proprii.

În plus, au organizat misiuni economice, delegații oficiale, forumuri, seminarii și alte evenimente specifice diplomației economice ale căror cheltuieli au reprezentat în medie anuală peste 1,3 mil. lei (de asemenea, din resurse proprii).

În tot acest timp, CCIR și camerele județene au organizat cu propriile resurse peste 20.000 de evenimente cu specific bilateral în vederea unei mai bune promovări a capitalului autohton și a stimulării schimburilor comerciale.

În toată această perioadă, CCIR și camerele județene au organizat evenimente la care au fost prezenți mai mult de 45 de președinți de stat, au participat, conform solicitărilor primite, alături de reprezentanții administrației publice la delegațiile oficiale ale acestora în străinătate și au fost parte, folosind propriile resurse, la evenimentele organizate de aceștia, atât în țară, cât și în străinătate”, se mai arată în comunicatul CCIR.    

4. „Nu există proiecte similare în alte state” – FALS!  

Adversarii proiectului Romexpo invocă și caracterul său excepțional. Aceeași Ștefania Petre, consilier general USR-PLUS, crede că nu există niciun precedent: “Eu nu am mai auzit recent despre astfel de cazuri și nici nu știu vreo echivalență la nivel european.”

În realitate, majoritatea Camerelor de Comerț din țări dezvoltate se bazează pe sprijinul direct sau indirect al statului. 

În Austria, de exemplu, Camera Economică Federală – WKO (Wirtschaftskammer Österreich) este desemnată, prin lege, ca „instituție autonomă de drept public”. Legea prevede obligativitatea calității de membru pentru toate cele 540.000 de firme înregistrate în țară. Acestea trebuie să plătească anual o cotizație sub forma unor așa-numite taxe camerale, calculate în funcție de impozitul pe vânzări.

Una dintre cele mai puternice structuri ale WKO este cea de promovare a comerțului exterior (Advantage Austria). Practic, această structură funcționează ca o rețea de consilieri economici prezenți în peste 70 de țări.

Organizația de resort din Franța – CCI (Chambre de Commerce et d’Industrie) desfășoară numeroase activități economice. Între altele gestionează nu mai puțin de 152 de porturi, 53 de aeroporturi, 37 de centre de expoziții, 10 parcuri industriale și 259 de clădiri de birouri, incubatoare de afaceri și hoteluri. Terenurile pe care sunt amplasate multe dintre aceste obiective au fost date în folosință gratuită de statul francez. Ca și în alte țări, calitatea de membru și cotizația aferentă sunt obligatorii pentru toate cele 2,9 milioane de firme franceze. Totodată, CCI este implicată în educație, girând 150 de şcoli superioare şi 141 centre de formare profesională, în care studiază anual peste 500.000 de oameni.

Și Uniunea Italiană a Camerelor de Comerț, Industrie, Artizanat și Agricultură (Unioncamere) este desemnată, prin lege, ca „organism de drept public”. Pe lângă cotizația obligatorie pentru toate cele 6 milioane de firme înregistrate în Italia, o sursă majoră de venituri constă în administrarea Registrului Afacerilor (Registro Imprese). Unioncamere lucrează în strânsă colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și coordonează activitatea de reprezentare internațională a mediului italian de afaceri. Interesant este că organizația se ocupă totodată de accesarea fondurilor comunitare de către membrii săi, acționând atât ca gestionar al acestora, cât și ca persoană de contact pentru Comisia Europeană.

Camera de Comerț și Industrie a Germaniei – DIHK (Deutscher Industrie und Handelskammertag) este formată din 79 de camere locale și regionale, care funcționează prin autoadministrare, dar în strânsă legătură cu Ministerul Federal pentru Afaceri Economice și Energie. Cotizația este obligatorie pentru toate cele 3 milioane de firme germane, cu excepția primilor doi ani de la înregistrare. DIHK coordonează rețeaua reprezentanților comerciali în peste 90 de țări, pentru care primește și subvenții de la guvern. Una dintre cele mai vechi atribuții ale camerelor germane constă în organizarea învățământului dual pentru 328 de categorii profesionale.

Noua lege a Camerelor de Comerț din România nu face decât să alinieze legislația românească la reglementările organismelor similare din alte state europene, precum Austria, Franța, Italia sau Germania.  

Cum a devenit președinta Senatului mesagera firmei NEPI  

Liderii USR-PLUS nu preiau doar „argumente” de la NEPI, ci și documente oficiale pe care le dau mai departe. Președinta Senatului, Anca Dragu, a primit recent un memoriu de la această firmă sudafricană înregistrată într-un paradis fiscal, memoriu pe care l-a transmis imediat unor comisii din camera superioară a Parlamentului.

Unul dintre destinatari, președinta Comisiei Juridice, Iuliana Scîntei (PNL), i-a comunicat Ancăi Dragu că nu are temei legal să răspundă direct firmei NEPI.

Într-un comentariu postat pe Facebook, experimentata jurnalistă Adelina Rădulescu (ex-BBC și Europa Liberă) consideră că prin acest gest „se deconspiră și interesele USR-PLUS în afacerea Romexpo”. 

Anca Dragu respinge acuzațiile și susține că de același tratament s-ar bucura orice memoriu primit la cabinetul său:

“Orice fel de memoriu, sesizare sau orice alt tip de materiale care sunt trimise la cabinetul președintei Senatului și care privesc un proiect sau o inițiativă legislativă ce se află în circuitul legislativ sunt transmise mai departe de către cabinet spre comisiile implicate pentru elaborarea de răspunsuri.

Cabinetul președintei Senatului nu intervine și nu are niciun fel de implicare în elaborarea sau nu a răspunsurilor. Același lucru s-a întâmplat și în ceea ce privește toate documentele care s-au primit în cazul proiectului de lege privind trecerea terenului din zona Romexpo (aflat în proprietatea privată a statului) în proprietatea CCIR.

În acest caz, memoriul trimis de către fondul de investiții NEPI Rockcastle la cabinetul președintei Senatului a fost transmis mai departe celor două comisii implicate – Juridică și Economică, pentru elaborarea unui răspuns. Tot în acest caz, s-a transmis către ambele comisii și scrisoarea venită din partea Comisiei Europene, prin Consiliul Concurenței, prin care se cer clarificări cu privire la felul în care proiectul de lege permite transferul cu titlu gratuit.

La Comisia Europeană există deja o plângere de acordare a unui ajutor de stat în această speță. Este falsă informația potrivit căreia am cerut în nume personal să îmi fie înaintat răspunsul. Este vorba de o formulare standard folosită în toate documentele de acest gen pe care le înaintăm comisiilor și se referă la o rugăminte privind transmiterea spre informare a răspunsului deja înaintat solicitantului.

Eu, în calitate de președintă a Senatului, voi continua să mă asigur că parlamentarii din comisiile implicate în elaborarea unor proiecte de acte normative au la dispoziție toate informațiile primite pe respectivele proiecte, pentru elaborarea unei legislații în favoarea statului și a cetățenilor români”, a declarat Anca Dragu pentru Newsweek.ro.    

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare