Connect with us

Publicat cu

pe

Județul Ialomița, care face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, ascunde un potențial economic uriaș. Traversat de râul care i-a dat numele, dar și de fluviul Dunărea, acesta dispune de resurse importante de apă pentru irigarea numeroaselor terenuri agricole aflate pe cuprinsul său. Totodată, Ialomița se poate mândri cu resursele sale de subsol și zonele pitorești, cu o importanță aparte în dezvoltarea turismului. Tocmai datorită faptului că județul dispune de toate acestea avantaje naturale, el trebuie să intre într-un program de revitalizare economică, orientat spre crearea de locuri de muncă și dezvoltarea unor afaceri pe mai multe industrii.

Potențialul imens al unui județ aflat în stagnare

Situat în partea de sud-est a țării, într-o subdiviziune a Câmpiei Române numită Câmpia Bărăganului, județul Ialomița se învecinează cu județele Brăila, Buzău și Prahova la nord, cu județul Ilfov la vest, cu județul Călărași la sud și cu județul Constanța la est. Între aceste limite, Ialomița are o suprafață de aproximativ 4.453 km².

Teritoriul său este străbătut de fluviul Dunărea și de mai multe râuri, între care Ialomița, Prahova, Cricovu Sărat. De asemenea, județul prezintă pe cuprinsul său limane fluviatile precum Iezerul, Jilavele și Comana. Tot pe raza acestuia există numeroase lacuri naturale, între care Amara, Piersica, Bentu, dar și lacul artificial de la Dridu.

Pentru județul din Muntenia, forma de relief dominantă este câmpia, la care se adaugă lunca Dunării și lunca Ialomiței. Acestea beneficiază de o climă temperat-continentală, ale cărei caracteristici sunt amplitudine termică anuală relativ mare, cantități reduse de precipitații și frecvență mare a vânturilor care bat dinspre nord și nord-est. Cea din urmă caracteristică a climatului a facilitat construirea de parcuri eolienne în vederea obținerii energiei verzi.

Tot datorită poziției geografice, Ialomița prezintă o diversitate pedologică, pe aria sa înregistrându-se tipuri de soluri care posedă un grad ridicat de fertilitate naturală, precum cernoziomuri și soluri brun-roșcate. Astfel, suprafața agricolă ocupă 84% din aria totală a județului.

Iar județul a valorificat terenurile, ocupând locul 7 în topul european al ponderii agriculturii în economia locală, potrivit unui articol publicat pe Ziarul Financiar.

În Ialomița, un loc fruntaș îl ocupă cerealicultura.Folosirea metodelor moderne agricole a dus la dublarea acestei producții. Dacă în 1990 erau înregistrate 725 mii de tone de cereale, în 2019 recolta atingea 1502 mii tone, potrivit Institutului Național de Statistică. Iar creșterea va continua. Ultimele tendințe în agricultură indică și o creștere semnificativă a ponderii legumiculturii, aceasta însemnând un aport de venituri suplimentare pentru agricultori. Dacă în anul 2000 nu erau înregistrate date statistice privind cultivarea legumelor din cauza suprafețelor mici din gospodăriile individuale, de la an la an poate fi constatată o creștere a producției legumelor cultivate în solare și în grădinile familiale destinate comercializării.

Fructele, care asigurau înainte de 1990 o componentă importantă a producției din Ialomița, au o șansă extraordinară, având în vedere terenul deosebit de fertil. Viile de struguri de masă din jurul orașului Urziceni, dar nu numai, ca și plantațiile de cireși, caiși și piersici asigurau înainte de 90 o producție foarte bună, care mergea mai ales la export, în Germania, Austria, Polonia, Finlanda. Potențialul în materie de fructe și legume al Ialomiței este uriaș, și este mult teren de recuperat la acest capitol. Probabil că județul ar putea adăuga în câțiva ani câteva sute de milioane de euro ca export în acest domeniu.

Varietate există și în rândul resurselor de subsol. Perimetrul Urziceni-Colelia-Grindu este renumit pentru zăcămintele de petrol și gaze naturale, în timp ce, în zonele centrale și în cele estice pot fi găsite resurse de nămol  terapeutic sapropelic, izvoare sulfuroase și izvoare termale.

Întreg județul are în componența sa trei municipii – Slobozia, care este reședință de județ, Urziceni și Fetești, patru orașe – Țăndărei, Amara, Căzănești-Târg, Fetești, 59 de comune și 127 de sate. Centrele urbane sunt dispuse uniform în teritoriu.

Pe cuprinsul reședinței de județ a fost înființat Parcul Industrial IMM Slobozia iar în orașul Urziceni se află prezent Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România. Și în domeniul producției de biciclete, județul excelează, prin existența companiei Carpat Sport în comuna Movilița din proximitatea orașului Urziceni.

Prin județul Ialomița trece drumul național DN2A, vechiul drum spre mare care unea Capitala de orașul Constanța prin podul peste Dunăre Giurgeni – Vadu Oii. Deși acesta este eclipsat la ora actuală de autostrada A2, el rămâne mai departe o variantă pentru locuitorii din București și Ploiești în vederea deplasărilor către litoral. DN2A se intersectează cu alte magistrale de interes național, cum ar fi E85, București- Buzău și  E584 Brăila – Călărași.

Un alt atu al județului este magistrala de cale ferată care străbate Ialomița de la un capăt la altul, urmărind același traseu ca și DN2A, lucru ce facilitează transportul produselor agricole pentru porturile dunărene și portul Constanța. Ialomița are astfel un potențial extraordinar de a se poziționa ca hub logistic, în mod particular ca nod logistic pentru produse agro-alimentare.

Pe lângă plusurile aduse de rețeaua de transport, resursele naturale și agricultură, județul dispune de un potențial turistic uriaș. Peisajele deosebite și zonele cu ape termale sunt factorii cheie ce pot atrage anual zeci de turiști. Însă activitățile sportive și recreative precum traseele de biciclete sau drumeție, raftingul, călăria, sunt foarte slab dezvoltate, deși apropierea de București ar putea aduce lesne cel puțin 10.000 de turiști la fiecare sfârșit de săptămână. Zona Maia-Adâncata-Fierbinți-Dridu-Moldoveni are, de asemenea, un potențial mult mai mare nu doar în materie de legume și creștere a animalelor, ci și în ceea ce privește punerea în valoare a superbelor păduri, câmpuri și lungi din zonă pentru plimbări cu bicicleta, off-road, vânătoare și pescuit. Ce trebuie să conștientizeze ialomițenii este că 100.000 de bucureșteni pleacă în fiecare week-end din capitală în căutare de aer curat și posibilități de recreere. 10.000 dacă ar lua calea Ialomiței, cazările și restaurantele și închirierile de scutere și biciclete din județ ar încasa cel puțin 1 milion de euro în fiecare lună.

Una dintre cele mai accesate locații de pe raza județului, dar în continuare insuficient, este Amara. Situată la 7,5 km de Slobozia, zona și-a câștigat statutul de stațiune turistică de interes național prin resursele de nămol terapeutic sapropelic, izvoare minerale sulfuroase și izvoare termale. Nămolul sapropelic conține 41% săruri anorganice, 39% substanțe organice și 20% apă. Acesta este negru, dar în contact cu aerul el devine cenușiu, având un miros puternic de hidrogen sulfurat.

Pe lângă împachetările și băile calde cu nămol, stațiunea ialomițeană oferă turiștilor săi cure interne cu ape minerale, electroterapie și hidroterapie. La Amara, tratamentul  balneoteraputic este asigurat de cadre medicale specializate în baza de tratament ce dispune de dotări cu instalații pentru băi calde cu apă minerală, împachetări cu nămol, fizioterapie și sală de gimnastică.

Astfel, Amara este locul perfect pentru tratarea mai multor boli, între care:

  • bolile reumatice degenerative, mai precis spondiloză, artroză, poliartroză;
  • bolile reumatice inflamatorii precum reumatismul inflamator;
  • bolile ginecologice, în speță mertosalpingită cronică, insuficiență ovariană, sterilitate secundară;
  • disfuncțiile endocrine;
  • disfuncțiile dermatologice.

La finalul procedurilor medicale, turiștii se pot relaxa pe plajele din jurul lacului Amara, numite „Perla”, „UGSR”, „Splendid”și „Mircești”. În anii trecuți, cei care ajungeau la stațiune în lunile de vară puteau lua parte la diverse festivaluri, cel mai renumit fiind Festivalul Naţional Concurs de Interpretare a Muzicii Uşoare Româneşti „Trofeul Tinereţii”.

Tot la Amara există cel mai mare parc dendrologic din sud-estul României, menit să completeze oferta turistică balneară.

Și lacul Fundata, care se află la o distanță de aproximativ 14 km față de Slobozia, deține resurse de nămol terapeutic sapropelic, zona sa fiind declarată arie protejată de importanță acvifaunistică. Pe lângă exemplare de stârc, gâscă cu piept roșu și gâscă sălbatică, toate ocrotite prin lege, pe aria locației, în anul 2017, au putut fi observate șase păsări flamingo potrivit Ziare.Com. Lacul Fundata atrage și prin faptul că oferă amatorilor de sporturi extreme posibilitatea de a face kite-surfing.

Strachina, un alt lac de pe cuprinsul județului, aflat în vecinătatea orașului Țăndărei impresionează prin peisajele pitorești și multitudinea de specii de păsări protejate prin lege.

Grație cercetărilor arheologice, în Ialomița au fost descoperite cele mai vechi urme de așezare fortificată din Muntenia. Amplasată strategic, cetatea Helis, cunoscută și sub denumirea de  „Cetatea Soarelui” din complexul arheologic Piscul Crăsani, a fost un adevărat centru comercial, potrivit istoricilor. Tot istoricii au ajuns la concluzia că aceasta a fost locuită încă din paleolitic și neolitic.

Părțile sumbre ale județului. S-au acumulat multe lucruri care trebuie corectate rapid

Clădit mai mult pe promisiuni decât pe fapte reale, județul Ialomița a început să își piardă din numărul de locuitori. Dinamica populației a cunoscut un trend descendent în ultimii ani, în 2019 înregistrându-se 285 mii de persoane, conform Institutului Național de Statistică. În acest fel, județul este amenințat, la ora actuală, de fenomenul de îmbătrânire a populației. Dacă acum 30 de ani erau înregistrați 4411 de nou-născuți, pentru anul 2019 datele indică o scădere considerabilă, anul trecut figurând doar 2306 de nou-născuți.

Nici în rândul salariaților lucrurile nu stau foarte bine. Raportând numărul de locuitori la numărul de persoane ocupate în teritoriu, rezultă că numai 15% din populație obține un salariu în baza muncii prestate, ceea ce înseamnă o putere redusă de cumpărare.

Tinerii ialomițeni și-au pierdut treptat interesul pentru județ, iar posibilitatea de a dezvolta  cariere profesionale pe raza acestuia este ultima sau penultima în ierarhiile personale. Populația cu studii superioare vizează o dezvoltare personală în Capitală sau în județele prospere ale României.

În Ialomița gradul de urbanizare nu este unul ridicat. În municipiile și orașele de pe raza județului există zone insalubre, cu blocuri aflate în diverse stadii ale degradării. Cele două mari cartiere ale reședinței de județ -Slobozia Nouă și Bora- sunt inundate frecvent din pricina incapacității de preluare a canalizării deja existente. Tot în Slobozia, proiectul de reabilitare a Pieței Revoluției nu a reprezentat un succes, întrucât erorile apărute pe parcursul derulării acestuia au condus la următorul verdict: parcarea subterană prevăzută în planul de reabilitare nu poate avea acces auto.

Astfel, oficialii Ministerului Dezvoltării au stabilit că Primăria Slobozia trebuie să returneze cele două milioane de euro pe care le-a primit de la Uniunea Europeană. Eșecul proiectului a avut impact direct asupra bugetului local. O bună parte din taxele și impozitele locale au fost redirecționate către plata datoriei.

Nici în privința centrelor industriale situația nu arată tocmai bine. Renumitul combinat Chemgas, fostul Amonil din Slobozia a intrat în faliment începând cu anul trecut, conform Profit.ro. O preluare, fie de către Romgaz, fie de către compania din Emirate, Al Dahra, ar fi o soluție câștigătoare. Al Dahra a cumparat acum câțiva ani Agricost Brăila, cel mai mare operator agricol din România, care exploatează Insula Mare a Brăilei. De asemenea, ca și Chemgas, Parcul Industrial IMM Slobozia a continuat să se confrunte cu probleme, potrivit presei locale. Despre ceea ce ar fi trebuit să reprezinte un adevărat pilon în dezvoltarea economică, a fost notat că nici măcar la cinci ani după inaugurare nu a reușit să îndeplinească indicatorii de performanță.

Dacă reședința de județ s-a confruntat cu eșecuri în realizarea proiectelor obținute cu fonduri europene, orașul Țăndărei a devenit cunoscut atât pe plan național cât și internațional pentru acuzațiile de trafic de copii. Deși cazul a cutremurat ambele țări implicate, Judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureș au decis că persoanele acuzate pot fi achitate deoarece echipele mixte de investigație, din care făceau parte procurori DIICOT, nu au obţinut dovezi care să ateste faptul că inculpații racolau şi trimiteau copii de etnie romă în Vestul Europei, pentru a-i exploata.

Însă, în Țăndărei, merită remarcat efortul primăriei, de a accesa fonduri europene în vederea demarării unor proiecte pentru combaterea marginalizării romilor.

Pentru mediul rural însă, problemele sunt altele. La ora actuală, în Ialomița există așezări codașe la utilitățile publice. Una din patru comune nu are alimentare cu apă, iar de la Slobozia nu s-au făcut eforturi de a schimba această realitate. Mai mult, rețelele de canalizare şi cele de distribuție termică sunt într-o stare accentuată de uzură. Despre iluminatul stradal și despre sistemele de supraveghere, ialomițenii spun că în multe zone acestea se află încă la stadiul de proiect. Tot ei descriu pentru presa națională starea accentuată de degradare a spațiilor sanitare aflate în interiorul instituțiilor publice.

În privința infrastructurii rutiere, județul a fost considerat ani la rândul unul cu deosebite probleme. Lipsa modernizării în timp util a drumurilor a dus la creșterea riscului de accidente pe aproximativ toate rutele care duc către așezările județului.

Uzate sunt și stațiile de pompare a apei de pe întinsul Ialomiței. În fața unui an în care seceta reprezintă o amenințare, agricultorii spun că se simt neputincioși deoarece rețeaua de irigații este distrusă aproape în întregime și instalațiile fie au fost furate, fie au fost lăsate în paragină. Pentru prima dată, în 2020, fondurile europene pentru refacerea instalațiilor de irigații sunt de ordinul sutelor de milioane de euro, grație negocierilor de succes reușite de președintele Iohannis la Bruxelles.

Cum trebuie procedat pentru ca Ialomița să-și exploateze la maximum potențialul?

Potențialul său de dezvoltare socio-economică este unul imens. Dacă județul Ialomița ar beneficia de o conducere cu experiență și determinare, pe raza sa finalizându-se în câțiva ani proiecte în scopul creșterii calității vieții, acesta ar putea deveni în următorii ani unul dintre cele mai prospere județe ale României.

Pentru județul din Muntenia este nevoie de modernizarea imediată a rețelei de apă și de canalizare. În acest fel, zone atât din mediul urban cât și din cel rural ar elimina două probleme uriașe cu care se confruntă de mulți ani: lipsa apei potabile și inundațiile din cauza incapacității de preluare a canalizării deja existente.

Posibilitățile de dezvoltare ale industriei includ refacerea sectorului alimentar – care sa fructifice produsele obținute la nivelul Ialomiței, fabrici de morărit- panificație, fabrici de ulei, fabrici de conserve, abatoare și centre de prelucrare a laptelui. Pentru industria chimică, redeschiderea fostului combinat Amonil Slobozia ar aduce un plus de prosperitate la nivelul județului precum și asigurarea de îngrășăminte necesare agriculturii. Dezvoltarea industriei extractive prin noile foraje executate în partea vestică a Ialomiței, în special a sondelor de gaze, poate asigura o producție ce poate fi folosită în extinderea și modernizarea rețelei de distribuție existentă la nivelul județului.

O atenție deosebită trebuie acordată problemelor din domeniul agricol. La ora actuală, fermierii mari, dar mai ales cei mai mici, sunt puși la grea încercare din cauza secetei. Deși aceștia vor fi despăgubiți de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, potrivit Agerpres, pe termen lung este nevoie de o strategie serioasă pentru asigurarea unei producții agricole constante și stabile. Specificul zonei, cu veri deosebit de călduroase lipsite de precipitații impune realizarea unei rețele de irigații la nivelul întregului județ. Pentru aceasta, Ialomița dispune de două atuuri importante – Dunărea care se află în partea de est a județului și râul Ialomița care străbate tot județul de la vest la est.

Programele de construcție a unei rețele de irigații au început încă de acum 50 de ani, odată cu amenajarea lacului Dridu, care avea dublu rol – asigurarea unui volum de apă necesară condițiilor de secetă și regularizării cursului râului Ialomita și prevenirea inundațiilor.Un alt proiect abandonat de mulți ani, dar care revine în actualitate odată cu dezvoltarea agriculturii intensive este Canalul Siret-Bărăgan. Prin acest canal, menit să unească Siretul cu Ialomița, se poate  asigura un volum constant de apă pentru irigațiile județelor din Bărăgan.

Cum teritoriul ialomițean a fost amenințat și de tornade, o campanie pentru educarea publicului și reducerea riscului este esențială.

Nevoie este și de un proiect serios și de lungă durată pentru integrarea în societate a romilor. Incluziunea persoanelor de etnie romă nu este imperativă doar din punct de vedere moral, ci reprezintă și calea spre dezvoltarea unei economii inteligente pe aria județului. Romii sunt o populație tânără și numeroasă. Integrarea acestora în câmpul muncii ar putea conduce la o creştere mai rapidă a productivităţii şi ar putea contribui la beneficiile fiscale prin venituri mai mari din impozite şi cheltuieli mai mici pentru asistenţă socială.

În privința infrastructurii rutiere este necesar un plan de investiții ambițios pentru modernizarea rețelei de drumuri județene și comunale. Întrucât poziția geografică face ca în perioada crivățului și a ninsorilor abundente să existe probleme deosebite în siguranța fluenței traficului, este necesară o pregatire atentă si responsabilă din partea factorilor județeni pentru asigurarea utilajelor de deszăpezire.

Iar pentru exploatarea la maximum a potențialului turistic sunt necesare planuri care să includă toate zonele promițătoare ale județului. O astfel de locație este Lacul Fundata. Acesta ar putea reprezenta o adevărată sursă de venit pentru bugetul statului, prin valorificarea nămolului sapropelic. În timp, ar avea posibilitatea de a deveni un competitor pentru stațiunea Amara, dacă în locul ruinelor existente acum, ar fi ridicată o bază balneară. Dar pentru acest lucru, mai întâi, trebuie rezolvată situația juridică a lacului, deoarece aceasta împiedică autoritățile să facă vreo investiție.

O altă ramură în turism care poate fi folosită este amenajarea în scop recreativ a lacului de acumulare de la Dridu. În jurul acestuia pot fi create locuri de agrement, care printr-un program de publicitate pot atrage populația din București. De asemenea, Ialomița dispune de numeroase zone piscicole și fonduri de vânătoare, cum ar fi cele de la Ciulnița, Colelia și Cocora. Și pentru acestea este necesară o promovare adecvată.

O importanță deosebită trebuie acordată complexului arheologic Piscul Crăsani. Pe văile sale înconjurătoare pot fi amenajate trepte care să faciliteze accesul turiștilor în zonă iar în vârful colinei poate fi ridicat un muzeu în aer liber.

Iar datorită faptului că pe teritoriul județului există numeroase construcții cu încărcătură istorică, un circuit turistic care să le inglobeze ar putea atrage locuitorii marilor aglomerări urbane. Astfel, pe termen lung, economia județului ar înregistra cifre mari în urma activității turistice.

Modernizarea infrastructurii rutiere, refacerea sistemelor de irigații și canalizare, revigorarea activității industriale, soluționarea problemelor sociale și valorificarea tuturor zonelor cu potențial turistic sunt câțiva pași importanți pe care județul trebuie să îi facă în vederea dezvoltării sale.

După toate evaluările, PIB-ul județului se poate dubla în câțiva ani de zile prin proiecte pe bani europeni.

Banii aceștia stau efectiv și așteaptă de ani de zile la poarta județului. Cine are știința, experiența și determinarea să transforme sutele de milioane disponibile în proiecte de dezvoltare și locuri de muncă mai bine plătite pentru ialomițeni?

Business

Alexandria, al 4-lea cel mai rău oraș în care să trăiești, din toată România

Publicat cu

pe

Nu este de mirare că tinerii vor să fugă din orașul care bate pasul pe loc. Reședința de județ a Teleormanului a ajuns, din perspectiva condițiilor de viață, pe locul 4 al celor mai slab cotate orașe din țară, potrivit clasamentului publicat de cotidianul Adevarul.

In fruntea clasamentului se afla orase unde au fost create parcuri largi, drumuri si parcari moderne si unde locuintele au preturi pe care angajatii si le pot permite, pentru ca salariile sunt mari.

Cu un scor de 63.9, Alexandria se străduiește să ascundă sub preș frământările locuitorilor sai: traficul infernal, infrastructura veche și sufocantă, aerul viciat și prețurile imobiliare ce par a fi o glumă de prost gust.

În antiteză, conform aceluiași indice, în fruntea topului celor mai bine cotate orașe pe primele 5 poziții se află Sibiu, Brașov, Arad, Râmnicu-Vâlcea și Cluj-Napoca.

Indicele T.R.A.I. este un instrument inovator, ce calculează bunăstarea unui oraș/cartier pe baza mediei a patru subindici:

– Trafic – Afișează date precise despre circulația rutieră și viteza de deplasare, în raport cu viteza maximă legală admisă în zonă. Cu cât             scorul se apropie de 100, cu atât traficul este mai redus în oraș;
– Repere – Ia în calcul numărul total de magazine, supermarketuri, baruri și restaurante, grădinițe, școli, parcuri, locuri de joacă, facilități medicale și mijloace de transport în comun disponibile în oraș. Cu cât scorul este mai aproape de 100, cu atât zona are mai multe puncte de interes pe metru pătrat;
– Aer – Monitorizează constant calitatea aerului pe baza indicatorilor de poluare: particule în suspensie, oxizi de azot, O3, SO2, CO, temperatură, presiune atmosferică, umiditate și vânt. Cu cât scorul este mai ridicat și se apropie de 100, cu atât te bucuri de un aer mai curat în oraș;
– Imobiliare – Calculează costul mediu pe metru pătrat al locuințelor din oraș ales, raportat la media prețurilor imobiliare la nivel național. Cu cât scorul se apropie de 100, cu atât locuințele din oraș au prețuri mai ridicate pentru cumpărare. Cu cât scorul T.R.A.I. se apropie de 100, cu atât este mai ridicat nivel de trai din zonă.
Cu un scor de 67,2, Alexandria se poziționează în topul celor mai slab cotate orașe și la Vocea Cartierelor.

Ce înseamnă Vocea Cartierelor? Părerile oamenilor despre viața din cartierele în care locuiesc raportat la 13 criterii de evaluare, respectiv:

  • Siguranța – nivelul de siguranță resimțit de locuitori în oraș/cartier;
  • Curățenia – nivelul de curățenie de pe străzile orașului/cartierului și din locurile principale ale acestuia;
  • Parcările – nivelul de ușurință cu care se găsesc locuri libere de parcare;
  • Transportul în comun – ușurința deplasării de la un punct la altul, cu transportul în comun;
  • Pistele de biciclete – frecvența pistelor de biciclete existente în oraș;
  • Zgomot – nivelul de zgomot din oraș, cu cât scorul este mai mare, cu atât nivelul de zgomot este mai mare;
  • Apa curentă – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât nu există griji în legătură cu furnizarea apei;
  • Salubrizarea – date locale legate de sistemele de salubrizare din cartiere;
  • Gazul – cu cât scorul crește, cu atât probabilitatea de a întâmpina probleme cu sistemul de gaze scade;
  • Canalizarea – un scor ridicat înseamnă un sistem de canalizare funcțional;
  • Încălzirea – cu cât scorul este mai mare, cu atât sistemul termic funcționează cum trebuie;
  • Gradul de mulțumire – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât gradul de mulțumire este mai mare;
  • Costul general al vieții – cu cât scorul este mai mare, cu atât mersul la piață sau la restaurant este accesibil.

În umbra cifrelor și statisticii, se află vocile umane – voci ce reflectă o realitate mai dură. Curățenia, parcările, pistele de biciclete, zgomotul și costul general al vieții – toate acestea sunt criteriile suferinței tăcute și ale dorinței de schimbare.

Poziționarea pe locul 4 în topul celor mai slab cotate orașe trebuie să fie un strigăt de alarmă pentru alexăndreni.

Alexandria este astazi orasul condamnat la subdezvoltare de o administratie locala incompetenta care isi urmareste doar propriul interes.

Citește mai departe

Business

Întâlnirea oamenilor de afaceri din Turnu Măgurele

Publicat cu

pe

Oamenii de afaceri din Turnu Măgurele s-au întâlnit joi într-un eveniment organizat de George Daciu, candidatul PNL la primăria municipiului.
Printre invitați s-au numărat Dumitru Nancu, Director General al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Andrei Niculae, Vicepreședinte al Autorității de Digitalizare a României, Daniel Constantin, Deputat și Președinte al PNL Teleorman, Cristi Barbu, Deputat, Vera Mitran, Șefa Administrației Judeţene a Finanţelor Publice Teleorman și Haralambie Epure, Prefectul Județului Teleorman.

Evenimentul a fost centrat pe două teme majore de interes economic: lansarea programului de finanțare IMM Invest Plus și importanța digitalizării în contextul economic actual.

Prima temă abordată a fost lansarea programului de finanțare IMM Invest Plus, care vine cu șase componente distincte:

*  IMM ROMÂNIA PLUS facilitează accesul la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanțarea altor credite de investiții sau cheltuieli destinate achiziției de părți sociale și acțiuni.
*  AGRO PLUS este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar.
*  IMM PROD PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, care activează în sectoare productive.
*  CONSTRUCT PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru îmbunătățirea eficienței energetice, susținerea investițiilor în domeniul energiei verzi și alinierea la obiectivele de mediu implementate de:
-IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcțiilor, inclusiv start-up-uri, precum și arhitecți și birouri individuale de arhitectură;
-Unități Administrativ Teritoriale (municipii, orașe, comune).
*  RURAL PLUS are ca obiectiv acordarea de facilități de garantare de către stat în mod transparent și nediscriminatoriu pentru creditele de investiții și creditele/liniile de credit pentru capital de lucru acordate fermierilor, întreprinderilor mici și mijlocii, precum și întreprinderilor mari din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.
*  INNOVATION PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru companiile românești inovative și/sau care își promovează produsele și serviciile destinate exportului.

Participanții au avut oportunitatea de a înțelege mai bine modalitățile concrete prin care acest program poate susține dezvoltarea și creșterea economică în Teleorman. Termenul limita pentru depunerea proiectelor este de 30 iunie.

Avantajele semnificative ale acestui nou program sunt:
-Creditul este de maxim 2 milioane de euro, 10 milioane de lei pe o perioada de maxim 6 ani,
-primul an nu se plătește dobândă, comision de garantare, comision de administrare si de risc,
-după primul an, dobânda este de 1,5%+ROBOR pentru creditele de investiții, iar pentru creditele revolving 1,9%+ROBOR
-după primul an, comisionul de administrare este de 0,2% din valoarea creditului
-procentul garantat de stat de 90% din valoarea creditului.

În ceea ce privește digitalizarea, discuțiile au evidențiat progresele semnificative realizate de statul român în acest domeniu, facilitând interacțiunile dintre antreprenori și stat, precum și relațiile dintre persoanele fizice și stat. Un exemplu concret este procesul de obținere a cazierului judiciar prin intermediul platformei online ghiseul.ro, care a simplificat și accelerat semnificativ procedura, reducând astfel birocrația și timpul necesar pentru obținerea acestui document important. Aceste inițiative evidențiază angajamentul autorităților în promovarea digitalizării și în facilitarea accesului la serviciile publice într-un mod eficient și transparent.

Evenimentul de la Turnu Măgurele a reprezentat nu doar o ocazie pentru un schimb de idei între oamenii de afaceri și liderii din domeniul public, ci și un pas important în direcția dezvoltării și modernizării economiei locale. Prin programe precum IMM Invest Plus se conturează un cadru propice pentru stimularea inovației și creșterii durabile pe termen lung.

Citește mai departe

Business

eFactura SVAP, softul performant dezvoltat de SIMAVI, care face în mod automat, pentru tine, toate raportările către ANAF

Publicat cu

pe

Cu doar câteva click-uri, facturarea electronică se poate face în mod automat, fără erori, de către aplicația specializată creată de SIMAVI.

Cu ajutorul soluției eFactura SVAP, facturile sunt emise și încărcate automat în sistemul RO e-factura. După ce sunt înregistrate la ANAF, facturile sunt apoi descărcate automat si înregistrate în contabilitate. În plus, softul dezvoltat de SIMAVI generează documente în sistemul de achiziții, gestiune și financiar contabil.

Performanța și simplitate, cu eFactura SVAP!

Află mai multe despre beneficiile eFactura SVAP din clipul de mai jos:

Despre SIMAVI

Software Imagination & Vision (SIMAVI) este specializată în implementarea de proiecte informatice complexe de digitalizare. Compania furnizează servicii informatice direct către organizații ale Comisiei Europene și către multe instituții și companii din România, Europa și Orientul Mijlociu.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare