Connect with us

Publicat cu

pe

Județul Ialomița, care face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, ascunde un potențial economic uriaș. Traversat de râul care i-a dat numele, dar și de fluviul Dunărea, acesta dispune de resurse importante de apă pentru irigarea numeroaselor terenuri agricole aflate pe cuprinsul său. Totodată, Ialomița se poate mândri cu resursele sale de subsol și zonele pitorești, cu o importanță aparte în dezvoltarea turismului. Tocmai datorită faptului că județul dispune de toate acestea avantaje naturale, el trebuie să intre într-un program de revitalizare economică, orientat spre crearea de locuri de muncă și dezvoltarea unor afaceri pe mai multe industrii.

Potențialul imens al unui județ aflat în stagnare

Situat în partea de sud-est a țării, într-o subdiviziune a Câmpiei Române numită Câmpia Bărăganului, județul Ialomița se învecinează cu județele Brăila, Buzău și Prahova la nord, cu județul Ilfov la vest, cu județul Călărași la sud și cu județul Constanța la est. Între aceste limite, Ialomița are o suprafață de aproximativ 4.453 km².

Teritoriul său este străbătut de fluviul Dunărea și de mai multe râuri, între care Ialomița, Prahova, Cricovu Sărat. De asemenea, județul prezintă pe cuprinsul său limane fluviatile precum Iezerul, Jilavele și Comana. Tot pe raza acestuia există numeroase lacuri naturale, între care Amara, Piersica, Bentu, dar și lacul artificial de la Dridu.

Pentru județul din Muntenia, forma de relief dominantă este câmpia, la care se adaugă lunca Dunării și lunca Ialomiței. Acestea beneficiază de o climă temperat-continentală, ale cărei caracteristici sunt amplitudine termică anuală relativ mare, cantități reduse de precipitații și frecvență mare a vânturilor care bat dinspre nord și nord-est. Cea din urmă caracteristică a climatului a facilitat construirea de parcuri eolienne în vederea obținerii energiei verzi.

Tot datorită poziției geografice, Ialomița prezintă o diversitate pedologică, pe aria sa înregistrându-se tipuri de soluri care posedă un grad ridicat de fertilitate naturală, precum cernoziomuri și soluri brun-roșcate. Astfel, suprafața agricolă ocupă 84% din aria totală a județului.

Iar județul a valorificat terenurile, ocupând locul 7 în topul european al ponderii agriculturii în economia locală, potrivit unui articol publicat pe Ziarul Financiar.

În Ialomița, un loc fruntaș îl ocupă cerealicultura.Folosirea metodelor moderne agricole a dus la dublarea acestei producții. Dacă în 1990 erau înregistrate 725 mii de tone de cereale, în 2019 recolta atingea 1502 mii tone, potrivit Institutului Național de Statistică. Iar creșterea va continua. Ultimele tendințe în agricultură indică și o creștere semnificativă a ponderii legumiculturii, aceasta însemnând un aport de venituri suplimentare pentru agricultori. Dacă în anul 2000 nu erau înregistrate date statistice privind cultivarea legumelor din cauza suprafețelor mici din gospodăriile individuale, de la an la an poate fi constatată o creștere a producției legumelor cultivate în solare și în grădinile familiale destinate comercializării.

Fructele, care asigurau înainte de 1990 o componentă importantă a producției din Ialomița, au o șansă extraordinară, având în vedere terenul deosebit de fertil. Viile de struguri de masă din jurul orașului Urziceni, dar nu numai, ca și plantațiile de cireși, caiși și piersici asigurau înainte de 90 o producție foarte bună, care mergea mai ales la export, în Germania, Austria, Polonia, Finlanda. Potențialul în materie de fructe și legume al Ialomiței este uriaș, și este mult teren de recuperat la acest capitol. Probabil că județul ar putea adăuga în câțiva ani câteva sute de milioane de euro ca export în acest domeniu.

Varietate există și în rândul resurselor de subsol. Perimetrul Urziceni-Colelia-Grindu este renumit pentru zăcămintele de petrol și gaze naturale, în timp ce, în zonele centrale și în cele estice pot fi găsite resurse de nămol  terapeutic sapropelic, izvoare sulfuroase și izvoare termale.

Întreg județul are în componența sa trei municipii – Slobozia, care este reședință de județ, Urziceni și Fetești, patru orașe – Țăndărei, Amara, Căzănești-Târg, Fetești, 59 de comune și 127 de sate. Centrele urbane sunt dispuse uniform în teritoriu.

Pe cuprinsul reședinței de județ a fost înființat Parcul Industrial IMM Slobozia iar în orașul Urziceni se află prezent Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România. Și în domeniul producției de biciclete, județul excelează, prin existența companiei Carpat Sport în comuna Movilița din proximitatea orașului Urziceni.

Prin județul Ialomița trece drumul național DN2A, vechiul drum spre mare care unea Capitala de orașul Constanța prin podul peste Dunăre Giurgeni – Vadu Oii. Deși acesta este eclipsat la ora actuală de autostrada A2, el rămâne mai departe o variantă pentru locuitorii din București și Ploiești în vederea deplasărilor către litoral. DN2A se intersectează cu alte magistrale de interes național, cum ar fi E85, București- Buzău și  E584 Brăila – Călărași.

Un alt atu al județului este magistrala de cale ferată care străbate Ialomița de la un capăt la altul, urmărind același traseu ca și DN2A, lucru ce facilitează transportul produselor agricole pentru porturile dunărene și portul Constanța. Ialomița are astfel un potențial extraordinar de a se poziționa ca hub logistic, în mod particular ca nod logistic pentru produse agro-alimentare.

Pe lângă plusurile aduse de rețeaua de transport, resursele naturale și agricultură, județul dispune de un potențial turistic uriaș. Peisajele deosebite și zonele cu ape termale sunt factorii cheie ce pot atrage anual zeci de turiști. Însă activitățile sportive și recreative precum traseele de biciclete sau drumeție, raftingul, călăria, sunt foarte slab dezvoltate, deși apropierea de București ar putea aduce lesne cel puțin 10.000 de turiști la fiecare sfârșit de săptămână. Zona Maia-Adâncata-Fierbinți-Dridu-Moldoveni are, de asemenea, un potențial mult mai mare nu doar în materie de legume și creștere a animalelor, ci și în ceea ce privește punerea în valoare a superbelor păduri, câmpuri și lungi din zonă pentru plimbări cu bicicleta, off-road, vânătoare și pescuit. Ce trebuie să conștientizeze ialomițenii este că 100.000 de bucureșteni pleacă în fiecare week-end din capitală în căutare de aer curat și posibilități de recreere. 10.000 dacă ar lua calea Ialomiței, cazările și restaurantele și închirierile de scutere și biciclete din județ ar încasa cel puțin 1 milion de euro în fiecare lună.

Una dintre cele mai accesate locații de pe raza județului, dar în continuare insuficient, este Amara. Situată la 7,5 km de Slobozia, zona și-a câștigat statutul de stațiune turistică de interes național prin resursele de nămol terapeutic sapropelic, izvoare minerale sulfuroase și izvoare termale. Nămolul sapropelic conține 41% săruri anorganice, 39% substanțe organice și 20% apă. Acesta este negru, dar în contact cu aerul el devine cenușiu, având un miros puternic de hidrogen sulfurat.

Pe lângă împachetările și băile calde cu nămol, stațiunea ialomițeană oferă turiștilor săi cure interne cu ape minerale, electroterapie și hidroterapie. La Amara, tratamentul  balneoteraputic este asigurat de cadre medicale specializate în baza de tratament ce dispune de dotări cu instalații pentru băi calde cu apă minerală, împachetări cu nămol, fizioterapie și sală de gimnastică.

Astfel, Amara este locul perfect pentru tratarea mai multor boli, între care:

  • bolile reumatice degenerative, mai precis spondiloză, artroză, poliartroză;
  • bolile reumatice inflamatorii precum reumatismul inflamator;
  • bolile ginecologice, în speță mertosalpingită cronică, insuficiență ovariană, sterilitate secundară;
  • disfuncțiile endocrine;
  • disfuncțiile dermatologice.

La finalul procedurilor medicale, turiștii se pot relaxa pe plajele din jurul lacului Amara, numite „Perla”, „UGSR”, „Splendid”și „Mircești”. În anii trecuți, cei care ajungeau la stațiune în lunile de vară puteau lua parte la diverse festivaluri, cel mai renumit fiind Festivalul Naţional Concurs de Interpretare a Muzicii Uşoare Româneşti „Trofeul Tinereţii”.

Tot la Amara există cel mai mare parc dendrologic din sud-estul României, menit să completeze oferta turistică balneară.

Și lacul Fundata, care se află la o distanță de aproximativ 14 km față de Slobozia, deține resurse de nămol terapeutic sapropelic, zona sa fiind declarată arie protejată de importanță acvifaunistică. Pe lângă exemplare de stârc, gâscă cu piept roșu și gâscă sălbatică, toate ocrotite prin lege, pe aria locației, în anul 2017, au putut fi observate șase păsări flamingo potrivit Ziare.Com. Lacul Fundata atrage și prin faptul că oferă amatorilor de sporturi extreme posibilitatea de a face kite-surfing.

Strachina, un alt lac de pe cuprinsul județului, aflat în vecinătatea orașului Țăndărei impresionează prin peisajele pitorești și multitudinea de specii de păsări protejate prin lege.

Grație cercetărilor arheologice, în Ialomița au fost descoperite cele mai vechi urme de așezare fortificată din Muntenia. Amplasată strategic, cetatea Helis, cunoscută și sub denumirea de  „Cetatea Soarelui” din complexul arheologic Piscul Crăsani, a fost un adevărat centru comercial, potrivit istoricilor. Tot istoricii au ajuns la concluzia că aceasta a fost locuită încă din paleolitic și neolitic.

Părțile sumbre ale județului. S-au acumulat multe lucruri care trebuie corectate rapid

Clădit mai mult pe promisiuni decât pe fapte reale, județul Ialomița a început să își piardă din numărul de locuitori. Dinamica populației a cunoscut un trend descendent în ultimii ani, în 2019 înregistrându-se 285 mii de persoane, conform Institutului Național de Statistică. În acest fel, județul este amenințat, la ora actuală, de fenomenul de îmbătrânire a populației. Dacă acum 30 de ani erau înregistrați 4411 de nou-născuți, pentru anul 2019 datele indică o scădere considerabilă, anul trecut figurând doar 2306 de nou-născuți.

Nici în rândul salariaților lucrurile nu stau foarte bine. Raportând numărul de locuitori la numărul de persoane ocupate în teritoriu, rezultă că numai 15% din populație obține un salariu în baza muncii prestate, ceea ce înseamnă o putere redusă de cumpărare.

Tinerii ialomițeni și-au pierdut treptat interesul pentru județ, iar posibilitatea de a dezvolta  cariere profesionale pe raza acestuia este ultima sau penultima în ierarhiile personale. Populația cu studii superioare vizează o dezvoltare personală în Capitală sau în județele prospere ale României.

În Ialomița gradul de urbanizare nu este unul ridicat. În municipiile și orașele de pe raza județului există zone insalubre, cu blocuri aflate în diverse stadii ale degradării. Cele două mari cartiere ale reședinței de județ -Slobozia Nouă și Bora- sunt inundate frecvent din pricina incapacității de preluare a canalizării deja existente. Tot în Slobozia, proiectul de reabilitare a Pieței Revoluției nu a reprezentat un succes, întrucât erorile apărute pe parcursul derulării acestuia au condus la următorul verdict: parcarea subterană prevăzută în planul de reabilitare nu poate avea acces auto.

Astfel, oficialii Ministerului Dezvoltării au stabilit că Primăria Slobozia trebuie să returneze cele două milioane de euro pe care le-a primit de la Uniunea Europeană. Eșecul proiectului a avut impact direct asupra bugetului local. O bună parte din taxele și impozitele locale au fost redirecționate către plata datoriei.

Nici în privința centrelor industriale situația nu arată tocmai bine. Renumitul combinat Chemgas, fostul Amonil din Slobozia a intrat în faliment începând cu anul trecut, conform Profit.ro. O preluare, fie de către Romgaz, fie de către compania din Emirate, Al Dahra, ar fi o soluție câștigătoare. Al Dahra a cumparat acum câțiva ani Agricost Brăila, cel mai mare operator agricol din România, care exploatează Insula Mare a Brăilei. De asemenea, ca și Chemgas, Parcul Industrial IMM Slobozia a continuat să se confrunte cu probleme, potrivit presei locale. Despre ceea ce ar fi trebuit să reprezinte un adevărat pilon în dezvoltarea economică, a fost notat că nici măcar la cinci ani după inaugurare nu a reușit să îndeplinească indicatorii de performanță.

Dacă reședința de județ s-a confruntat cu eșecuri în realizarea proiectelor obținute cu fonduri europene, orașul Țăndărei a devenit cunoscut atât pe plan național cât și internațional pentru acuzațiile de trafic de copii. Deși cazul a cutremurat ambele țări implicate, Judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureș au decis că persoanele acuzate pot fi achitate deoarece echipele mixte de investigație, din care făceau parte procurori DIICOT, nu au obţinut dovezi care să ateste faptul că inculpații racolau şi trimiteau copii de etnie romă în Vestul Europei, pentru a-i exploata.

Însă, în Țăndărei, merită remarcat efortul primăriei, de a accesa fonduri europene în vederea demarării unor proiecte pentru combaterea marginalizării romilor.

Pentru mediul rural însă, problemele sunt altele. La ora actuală, în Ialomița există așezări codașe la utilitățile publice. Una din patru comune nu are alimentare cu apă, iar de la Slobozia nu s-au făcut eforturi de a schimba această realitate. Mai mult, rețelele de canalizare şi cele de distribuție termică sunt într-o stare accentuată de uzură. Despre iluminatul stradal și despre sistemele de supraveghere, ialomițenii spun că în multe zone acestea se află încă la stadiul de proiect. Tot ei descriu pentru presa națională starea accentuată de degradare a spațiilor sanitare aflate în interiorul instituțiilor publice.

În privința infrastructurii rutiere, județul a fost considerat ani la rândul unul cu deosebite probleme. Lipsa modernizării în timp util a drumurilor a dus la creșterea riscului de accidente pe aproximativ toate rutele care duc către așezările județului.

Uzate sunt și stațiile de pompare a apei de pe întinsul Ialomiței. În fața unui an în care seceta reprezintă o amenințare, agricultorii spun că se simt neputincioși deoarece rețeaua de irigații este distrusă aproape în întregime și instalațiile fie au fost furate, fie au fost lăsate în paragină. Pentru prima dată, în 2020, fondurile europene pentru refacerea instalațiilor de irigații sunt de ordinul sutelor de milioane de euro, grație negocierilor de succes reușite de președintele Iohannis la Bruxelles.

Cum trebuie procedat pentru ca Ialomița să-și exploateze la maximum potențialul?

Potențialul său de dezvoltare socio-economică este unul imens. Dacă județul Ialomița ar beneficia de o conducere cu experiență și determinare, pe raza sa finalizându-se în câțiva ani proiecte în scopul creșterii calității vieții, acesta ar putea deveni în următorii ani unul dintre cele mai prospere județe ale României.

Pentru județul din Muntenia este nevoie de modernizarea imediată a rețelei de apă și de canalizare. În acest fel, zone atât din mediul urban cât și din cel rural ar elimina două probleme uriașe cu care se confruntă de mulți ani: lipsa apei potabile și inundațiile din cauza incapacității de preluare a canalizării deja existente.

Posibilitățile de dezvoltare ale industriei includ refacerea sectorului alimentar – care sa fructifice produsele obținute la nivelul Ialomiței, fabrici de morărit- panificație, fabrici de ulei, fabrici de conserve, abatoare și centre de prelucrare a laptelui. Pentru industria chimică, redeschiderea fostului combinat Amonil Slobozia ar aduce un plus de prosperitate la nivelul județului precum și asigurarea de îngrășăminte necesare agriculturii. Dezvoltarea industriei extractive prin noile foraje executate în partea vestică a Ialomiței, în special a sondelor de gaze, poate asigura o producție ce poate fi folosită în extinderea și modernizarea rețelei de distribuție existentă la nivelul județului.

O atenție deosebită trebuie acordată problemelor din domeniul agricol. La ora actuală, fermierii mari, dar mai ales cei mai mici, sunt puși la grea încercare din cauza secetei. Deși aceștia vor fi despăgubiți de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, potrivit Agerpres, pe termen lung este nevoie de o strategie serioasă pentru asigurarea unei producții agricole constante și stabile. Specificul zonei, cu veri deosebit de călduroase lipsite de precipitații impune realizarea unei rețele de irigații la nivelul întregului județ. Pentru aceasta, Ialomița dispune de două atuuri importante – Dunărea care se află în partea de est a județului și râul Ialomița care străbate tot județul de la vest la est.

Programele de construcție a unei rețele de irigații au început încă de acum 50 de ani, odată cu amenajarea lacului Dridu, care avea dublu rol – asigurarea unui volum de apă necesară condițiilor de secetă și regularizării cursului râului Ialomita și prevenirea inundațiilor.Un alt proiect abandonat de mulți ani, dar care revine în actualitate odată cu dezvoltarea agriculturii intensive este Canalul Siret-Bărăgan. Prin acest canal, menit să unească Siretul cu Ialomița, se poate  asigura un volum constant de apă pentru irigațiile județelor din Bărăgan.

Cum teritoriul ialomițean a fost amenințat și de tornade, o campanie pentru educarea publicului și reducerea riscului este esențială.

Nevoie este și de un proiect serios și de lungă durată pentru integrarea în societate a romilor. Incluziunea persoanelor de etnie romă nu este imperativă doar din punct de vedere moral, ci reprezintă și calea spre dezvoltarea unei economii inteligente pe aria județului. Romii sunt o populație tânără și numeroasă. Integrarea acestora în câmpul muncii ar putea conduce la o creştere mai rapidă a productivităţii şi ar putea contribui la beneficiile fiscale prin venituri mai mari din impozite şi cheltuieli mai mici pentru asistenţă socială.

În privința infrastructurii rutiere este necesar un plan de investiții ambițios pentru modernizarea rețelei de drumuri județene și comunale. Întrucât poziția geografică face ca în perioada crivățului și a ninsorilor abundente să existe probleme deosebite în siguranța fluenței traficului, este necesară o pregatire atentă si responsabilă din partea factorilor județeni pentru asigurarea utilajelor de deszăpezire.

Iar pentru exploatarea la maximum a potențialului turistic sunt necesare planuri care să includă toate zonele promițătoare ale județului. O astfel de locație este Lacul Fundata. Acesta ar putea reprezenta o adevărată sursă de venit pentru bugetul statului, prin valorificarea nămolului sapropelic. În timp, ar avea posibilitatea de a deveni un competitor pentru stațiunea Amara, dacă în locul ruinelor existente acum, ar fi ridicată o bază balneară. Dar pentru acest lucru, mai întâi, trebuie rezolvată situația juridică a lacului, deoarece aceasta împiedică autoritățile să facă vreo investiție.

O altă ramură în turism care poate fi folosită este amenajarea în scop recreativ a lacului de acumulare de la Dridu. În jurul acestuia pot fi create locuri de agrement, care printr-un program de publicitate pot atrage populația din București. De asemenea, Ialomița dispune de numeroase zone piscicole și fonduri de vânătoare, cum ar fi cele de la Ciulnița, Colelia și Cocora. Și pentru acestea este necesară o promovare adecvată.

O importanță deosebită trebuie acordată complexului arheologic Piscul Crăsani. Pe văile sale înconjurătoare pot fi amenajate trepte care să faciliteze accesul turiștilor în zonă iar în vârful colinei poate fi ridicat un muzeu în aer liber.

Iar datorită faptului că pe teritoriul județului există numeroase construcții cu încărcătură istorică, un circuit turistic care să le inglobeze ar putea atrage locuitorii marilor aglomerări urbane. Astfel, pe termen lung, economia județului ar înregistra cifre mari în urma activității turistice.

Modernizarea infrastructurii rutiere, refacerea sistemelor de irigații și canalizare, revigorarea activității industriale, soluționarea problemelor sociale și valorificarea tuturor zonelor cu potențial turistic sunt câțiva pași importanți pe care județul trebuie să îi facă în vederea dezvoltării sale.

După toate evaluările, PIB-ul județului se poate dubla în câțiva ani de zile prin proiecte pe bani europeni.

Banii aceștia stau efectiv și așteaptă de ani de zile la poarta județului. Cine are știința, experiența și determinarea să transforme sutele de milioane disponibile în proiecte de dezvoltare și locuri de muncă mai bine plătite pentru ialomițeni?

 

Realizat de SC Arthur and Regents SRL

La comanda PNL Ialomita

Cod AEP: 21200012

Business

Cel mai mare producător român de semnalizare acuză o campanie de atacuri denigratoare din partea concurenței

Publicat cu

pe

Societatea comercială SC VESTA INVESTMENT SRL constată cu regret că practicile incorecte ale anilor ’90 au redevenit instrumentul favorit al companiilor concurente, se arată într-un comunicat al companiei, remis Eoficial.ro.

„De câteva săptămâni, SC VESTA INVESTMENT SRL se confruntă cu materiale defăimătoare de tip fake news specifice presei de șantaj, prin care se afirmă existența unor fapte incorecte care de fapt nu există în realitate.

Respectul față de legile în vigoare reprezintă o valoare confirmată de SC VESTA INVESTMENT SRL prin toată activitatea derulată în cei 27 de ani de la înființare.

Scopul acestor campanii denigratoare este acela de a afecta negativ imaginea publică ireproșabila a companiei SC VESTA INVESTMENT SRL, câștigată în 27 de ani de muncă asiduă și, totodată, de a timora autoritățile publice din România, în speranța că acestea ar putea închide ochii la serviciile și produsele neconforme livrate de companii concurente care îşi doresc obţinerea monopolului asupra pieţei de semnalizare rutieră.

Este evident că prin aceste atacuri de tip fake news se încearcă inducerea unei stări de tensiune la nivelul autorităților publice centrale şi locale precum şi la nivelul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, pentru ca acestea să nu își mai exercite atribuțiile legale.

Suntem un producător 100% autohton, cu tradiție în domeniul semnalizării rutiere și ne-am remarcat prin produse la o calitate înaltă, realizate pentru clienți din România și din străinătate. Grație celor mai înalte standarde calitative, ne-am menținut constant în topul companiilor de specialitate, fiind liderul industriei de profil din România.

În opinia noastră, semnalizarea rutieră neconformă cu legislația națională reprezintă nu doar o încălcare a prevederilor contractuale, ci și un atentat grav la siguranța rutieră și viața oamenilor, iar companiile care produc și instalează semnalizare rutieră neconformă cu standardele naționale și europene merită să suporte rigorile legale.

Rămânem la fel de hotărați și în ceea ce privește oferirea de informații în cadrul investigațiilor demarate de Consiliul Concurenței sau de alte instituţii competente.

Prin activitatea noastră am dovedit, de asemenea, că România poate produce, pe teritorul național, semnalizare rutieră la cele mai înalte standarde europene de calitate. Considerăm cu tărie că orice indicator sau marcaj rutier neconform poate duce la pierderea de vieți omenești.

Respingem cu fermitate această campanie de fake news promovată de firme concurente și precizăm că vom urma toate căile legale pentru a proteja imaginea publică a companiei și bună noastră reputație, câștigată în 27 de ani de muncă asiduă.

Faptul că o companie românească este liderul sectorului de semnalizare rutieră din România este, pentru noi, un motiv de mândrie care ne va da energia și determinarea necesare pentru a apăra imaginea companiei și cele 250 de locuri de muncă pe care am reușit să le creăm în România.”, se arată în comunicatul menționat.

 

Citește mai departe

Business

Cum marile companii petroliere transferă miliarde din profituri în paradisuri fiscale insulare

Publicat cu

pe

(Reuters) Bermuda și Bahamas nu sunt tocmai mari jucători în lumea petrolului și a gazului. Nu produc deloc combustibili. Cu toate acestea, insulele sunt fântâni adânci de profit pentru gigantul petrolier european Royal Dutch Shell Plc.

În 2018 și 2019, Shell a câștigat mai mult de 2,7 miliarde de dolari – aproximativ 7% din venitul său total în acei ani – scutit de impozite prin raportarea profiturilor în companii situate în Bermuda și Bahamas, care au angajat doar 39 de persoane și au generat cea mai mare parte a veniturilor lor din alte entități Shell, arată înregistrările companiei.

Dacă compania de petrol și gaze ar fi înregistrat profiturile prin sediul său din Olanda, s-ar fi putut confrunta cu o factură fiscală de aproximativ 700 de milioane de dolari, pe baza ratei impozitului pe profit din Olanda de 25%. Proiectul de lege ar fi fost mult mai abrupt dacă veniturile ar fi raportate în țările producătoare de petrol – dintre care unele rate de prelevare care depășesc 80%.

și alte companii petroliere evită sute de milioane de dolari în impozite în țările în care realizează transferul profiturilor către afiliații cu asigurări și finanțare cu personal redus, cu sediul în paradisuri fiscale, potrivit unei revizuiri a Reuters a depunerilor corporative și a rapoartelor agențiilor de rating. Shell, BP Plc, Chevron și Total utilizează filiale din Bahamas, Elveția, Bermuda, Insulele Canalului Regatului Unit și Irlanda pentru a-și furniza operațiunile globale cu servicii bancare, de asigurări și de comercializare a petrolului, arată documentele. Aceste filiale, la rândul lor, înregistrează profituri ușor impozitate sau în totalitate scutite de impozite.

Astfel de aranjamente nu sunt ilegale. Dar evidențiază capacitatea corporațiilor petroliere internaționale de a juca sistemele de impozitare globale și de a evita predarea veniturilor națiunilor în care își desfășoară activitatea de bază, potrivit academicienilor care studiază impozitarea societăților.

Profiturile generate de acele unități offshore sunt enorme, în ciuda operațiunilor lor minuscule. Așa-numitul asigurător captiv al BP – ceea ce înseamnă că deservește doar alte entități BP – avea la dispoziție 6,5 miliarde de dolari în numerar la sfârșitul anului 2018, după ani de profituri anuale solide, potrivit agenției de rating de asigurări AM Best Co. Asiguratorul, Jupiter Insurance Ltd, a reprezentat până la 14% din profiturile anuale globale ale BP în ultimii ani, conform cifrelor AM Best și situațiilor financiare ale BP. Jupiter are șase directori, dar nu are angajați; BP externalizează administrarea asigurărilor către un brokeraj situat în Guernsey, un paradis fiscal din Insulele Canalului Regatului Unit.

Asiguratorii captivi ai marilor companii petroliere sunt mult mai profitabili decât o companie de asigurări tipică. Acest lucru se datorează faptului că suma pe care o plătesc în daune reprezintă o proporție mult mai mică din banii colectați în prime – toți de la alți afiliați ai giganților petroliferi – decât este cazul altor asigurători, arată datele din industrie. Asta înseamnă că unitățile de asigurare captive absorb o parte din veniturile realizate de filialele companiilor petroliere din alte părți – adesea în țările cu impozite mari în care extrag petrol și gaze – și le transferă la operațiuni situate în jurisdicții cu impozite reduse sau fără impozite.

Companiile petroliere au transferat, de asemenea, capitalul în paradisuri fiscale pentru a stabili unități bancare care împrumută bani companiilor surori. Shell a înființat un comerciant de petrol în Bahamas care generează venituri în principal prin cumpărarea și vânzarea de petrol printre alți filiali Shell.

Toate companiile numite în această poveste au spus că au respectat regulile fiscale ale națiunilor în care își desfășoară activitatea. Filialele lor din paradisurile fiscale, au spus companiile, erau situate acolo din motive comerciale sau operaționale, mai degrabă decât pentru a evita impozitarea.

Shell a negat faptul că aranjamentele sale constituiau evaziune fiscală și a spus că locația filialelor sale a fost determinată mai degrabă de afaceri decât de motive fiscale. BP a refuzat să răspundă la întrebări cu privire la filiala sa de asigurări , dar un purtător de cuvânt a îndreptat Reuters către o declarație de politică fiscală din 2018 – publicată pentru a îndeplini o cerință de reglementare – care a declarat că compania nu se angajează în schimbarea profitului.

Schimbarea profitului este de multă vreme o preocupare în rândul grupului de 20 de națiuni, care au solicitat Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care ajută la coordonarea elaborării regulilor de impozitare internațională, să găsească modalități de a limita evitarea impozitului pe profit. În februarie, organizația a emis noi orientări cu privire la tratamentul tranzacțiilor financiare intragrup, sfătuind națiunile să limiteze deducerile pentru astfel de plăți.

Criticii planificării impozitului pe profit spun că schimbarea profitului întreprinderilor petroliere subminează pretențiile lor la o guvernanță corporativă responsabilă și exacerbează problemele bugetare profunde cu care se confruntă multe țări producătoare de petrol pe fondul pandemiei coronavirusului și al scăderii aferente a prețului petrolului.

„Aceste companii exploatează în mod deliberat lacunele din legislația fiscală și aplicarea slabă și fac acest lucru pentru a obține profituri enorme”, a declarat Raymond Baker, președintele Global Financial Integrity, o organizație non-profit din Washington DC. a făcut lobby pentru acțiuni internaționale mai stricte împotriva evitării impozitului pe profit. „Victimele sunt țările, bugetele și oamenii lor.”

Națiuni precum Angola, Brazilia și Trinidad, care se bazează foarte mult pe veniturile din impozitele pe petrol, au trebuit să modereze cheltuielile și să crească împrumuturile pentru a răspunde crizei sănătății.

Nigeria este o altă țară care se bazează foarte mult pe veniturile din impozitul pe petrol. Waziri Adio – secretar executiv al Inițiativei de transparență a industriilor extractive din Nigeria, care susține o guvernanță mai puternică a veniturilor din petrol – a spus că practicile companiilor petroliere pot fi legale, dar nu sunt corecte.

„Acesta este un lucru care îi răpește Nigeria veniturile legitime și care va afecta capacitatea guvernului de a furniza cetățenilor săi serviciile de care este foarte nevoie”, a spus Adio.

Guvernele din Nigeria, Angola, Brazilia și Trinidad nu au răspuns la solicitările de comentarii.

Consilierii fiscali au declarat că companiile datorează acționarilor să plătească cea mai mică factură fiscală posibilă.

„Planificarea fiscală este o parte legitimă a afacerilor”, a spus Bryan Kelly, partener al firmei de avocatură Withers din Los Angeles. „Consiliul de administrație are datoria fiduciară de a maximiza profiturile.”

„CIFRELE NU AU SENS”

Shell a înregistrat profituri de 1,3 miliarde de dolari în 2018 și 2019 prin intermediul filialelor bancare și de asigurări din Bermuda, care împreună au angajat trei persoane, conform „Rapoartelor privind contribuțiile fiscale” ale companiei, publicate în noiembrie anul acesta și în decembrie 2019, care detaliază plățile fiscale.

Firmele minuscule oferă asigurări și împrumuturi către instalațiile producătoare de petrol Shell din întreaga lume, deși Shell a declarat în cel mai recent raport fiscal, publicat luna trecută, că a încetat împrumuturile intragrup din Bermuda în 2020 din motive pe care compania nu le-a dezvăluit. În 2018, companiile au obținut 96% din veniturile lor de la alte Shell.

Operațiunile par să existe în principal în scopuri fiscale, a spus Richard Murphy, profesor de economie politică la City University of London. Rentabilitatea ridicată a unităților din Bermuda – împreună cu dependența lor mare de veniturile afiliaților – sugerează că acestea sunt concepute pentru a transfera profiturile către jurisdicții cu impozite reduse, a spus el.

„Numerele nu au sens. Dacă Shell este atât de bun în a câștiga bani în asigurări și împrumuturi, de ce nu își vinde serviciile către companii externe și câștigă și mai mulți bani?” spune Murphy.

Shell a negat că operațiunile sale din Bermuda sunt concepute pentru evitarea impozitelor. „În cazul în care entitățile Shell își desfășoară activitatea în jurisdicții cu impozite reduse, acestea sunt prezente din motive comerciale și de fond”, a spus compania într-un comunicat.

Peste 1,8 miliarde de dolari din profiturile paradisurilor fiscale din 2018 și 2019 au fost înregistrate de Shell Western Supply and Trading Ltd, o operațiune de comercializare a petrolului cu sediul în Bahamas, care angajează 36 de persoane, a spus Shell în rapoartele sale fiscale. Compania cumpără petrol de la câmpurile Shell și de la alți producători din Africa de Vest, Brazilia și Guyana și vinde două treimi din brut către alte filiale Shell.

Comerciantul intern de petrol depășește alți mari comercianți de petrol. Profiturile sale anuale au fost aproape egale cu totalul de 992 milioane de dolari câștigat până la sfârșitul lunii septembrie 2019 de către comerciantul petrolier independent Trafigura Group PTE Ltd – care a angajat 5.106 de angajați în acel an, arată situațiile financiare ale Trafigura. Shell Western s-a bucurat de o marjă de profit de 4,1% în 2018 și 2019, potrivit raportului său fiscal. Aceasta este de peste patru ori mai mare decât raportează de obicei comercianții independenți de petrol, conform situațiilor financiare ale celor mai mari trei jucători din industrie – Vitol Group, Trafigura și Mercuria Energy Trading BV.

Margaret Cooper, cercetător la Henley Business School din Londra, care studiază strategiile de planificare fiscală ale firmelor multinaționale, a declarat că locația internă a comerciantului de petrol, profiturile sale relativ mari și dependența de tranzacționarea cu firmele afiliate sugerează că tranzacțiile sale sunt concepute pentru a evita impozitele .

„Nu mă pot gândi la niciun alt motiv în afară de motive fiscale pentru care compania se află acolo unde se află”, a spus Cooper.

Shell a refuzat să comenteze dacă Shell Western plătește impozite sau să răspundă la întrebări dacă operațiunea sa de comercializare a petrolului este concepută pentru evitarea impozitelor. Compania a declarat într-un comunicat că profiturile Shell Western sunt proporționale cu activitățile sale comerciale.

PROFITURI MARI DE ASIGURARE, IMPOZITE MICI PENTRU BP

Asiguratorul neobișnuit de profitabil al BP este găzduit în pitorescul port St Peters, cel mai mare oraș de pe insula Guernsey din Canalul Mânecii.

Un raport din 2019 al agenției de rating de asigurări AM Best a remarcat profituri puternice de subscriere și rezultate operaționale în ultimii cinci ani, rezultând într-un bilanț „foarte puternic”, cu 6,5 miliarde de dolari în numerar la sfârșitul anului 2018.

Rapoartele AM ​​Best din anii precedenți includ mai multe detalii despre operațiune – inclusiv profituri imense care ar fi invidia oricărui asigurător.

În 2014, Jupiter a avut un raport operațional – care include plăți și alte costuri ca pondere a primelor – de doar 1,3%. Acest lucru se compară cu mai mult de 90% pentru majoritatea asigurătorilor americani, potrivit datelor de la Insurance Information Institute, un grup comercial din industrie. Jupiter a înregistrat profituri în valoare totală de 5,8 miliarde de dolari în perioada 2010-2013, ultimul an pentru care AM Best a publicat cifre de profit. În 2013, câștigurile Jupiter s-au ridicat la 14% din profitul operațional raportat de BP în prezentările financiare.

Marjele de profit ale lui Jupiter au rămas excepționale în acei ani, în ciuda exploziei platformei Deepwater Horizon a BP și a scurgerii ulterioare de petrol în Golful Mexic în 2010, unul dintre cele mai grave accidente industriale din istorie. Incidentul a cauzat daune de 70 de miliarde de dolari, dar plățile lui Jupiter către companiile afiliate au fost limitate la 1,5 miliarde de dolari pentru orice eveniment. Deci, asigurătorul a păstrat un raport de pierderi sub 15% din veniturile din prime pentru anii 2009-2013, potrivit unui raport AM Best din 2014.

Grupul BP a păstrat accesul la grămada de numerar a lui Jupiter, deoarece asigurătorul captiv împrumută 98% din rezervele sale părintelui lui Jupiter, BP International Ltd, cu sediul în Londra, pentru termeni de un an sau mai puțin, potrivit AM Best. BP plătește dobânzi pentru banii înapoi lui Jupiter, adăugând profiturile scăzute la impozitul asiguratorului. Murphy , profesor la Universitatea din Londra, estimează că Jupiter ar putea economisi BP sute de milioane de dolari anual, având în vedere rentabilitatea sa ridicată și ratele ridicate de impozitare pe care le au multe țări locul pe producția de petrol.

Guernsey, la aproximativ 75 de mile sud de coasta britanică, nu face parte din Marea Britanie, dar este o dependență a coroanei britanice și își stabilește propriile rate de impozitare. Nu percepe niciun impozit pe profiturile corporative derivate din veniturile generate în afara insulei.

BP a refuzat să răspundă la întrebări despre operațiunile lui Jupiter și cât de mult plătește asigurătorul, dacă este cazul. Purtătorul de cuvânt al companiei, David Nicholas, a trimis Reuters la publicația din decembrie 2018 privind politica fiscală, care afirmă că nu „se angajează în aranjamente fiscale artificiale”.

Sediul social al lui Jupiter se află la primul etaj al Albert House de pe Esplanadă, cu vedere la portul din Portul Peter. Birourile nu sunt BP, dar aparțin unei companii multinaționale de brokeraj și consultanță în asigurări, Willis Towers.

Richard Parris Smith, șef de birou la Willis Towers Management Guernsey, a declarat că firma sa administrează Jupiter în numele BP și are 30 de angajați care deservesc toți clienții săi. Willis Towers enumeră alți 35 de asigurători captivi drept clienți pe un indicator aflat în fața ușii biroului său.

ASIGURATORUL DIN BERMUDA AL CHEVRON

Chevron Corp din California operează un asigurator captiv în Bermuda. Până în 2015, AM Best a emis rapoarte cu privire la Heddington Insurance Ltd și a apreciat-o în mare măsură datorită „istoricului său de pierderi bune” și „veniturilor investiționale foarte puternice” acordate prin împrumuturi cu dobândă ridicată către alte companii Chevron. Agenția de rating nu a raportat cifre specifice de profit sau rapoarte operaționale pentru asigurătorul Chevron.

Chevron a declarat că a format Heddington pentru a reduce costurile asigurărilor și pentru a oferi o acoperire mai largă decât cea disponibilă pe piața asigurărilor comerciale. Compania a declarat că asigurătorul a plătit impozite în SUA, dar a refuzat să precizeze cât de mult sau rata efectivă.

Alte companii petroliere au filiale de paradis fiscal prin care își asigură propriile facilități. Total SA din Franța operează Omnium Reinsurance Company SA cu sediul în Elveția, arată documentele sale financiare. Total nu a răspuns la solicitările de comentarii despre Omnium. Elveția oferă asigurătorilor captivi un tratament fiscal special și rate mai mici de 10%.

Eni SpA din Italia operează un asigurător din Irlanda, care acoperă facilitățile companiei în locuri precum Algeria și Nigeria. La fel ca asigurătorii Shell și BP, Eni Insurance DAC, cu sediul în Dublin, se bucură de costuri de plată mai mici ca procent din venituri decât media industriei de asigurări. Acesta a raportat un profit de 56 de milioane de euro în 2018, pe care a plătit impozite la o rată de doar 12,5% – jumătate din rata italiană și o fracțiune din suma cu care s-ar confrunta în țările producătoare de petrol.

Eni Insurance DAC spune în situațiile sale financiare că își propune să reducă costurile de asigurare pentru grupul Eni. Eni a declarat că asigurătorul său generează profituri puternice, deoarece nu are costuri de marketing pentru a recruta clienți ca majoritatea asigurătorilor. Compania a declarat într-un comunicat că primele asigurătorului sunt în concordanță cu ratele pieței și a negat faptul că afacerea este concepută pentru evitarea impozitelor.

„Decizia de a stabili sediul Eni Captive în Irlanda a fost determinată exclusiv din motive de afaceri”, a spus compania.

 

Citește mai departe

Business

Vești bune pentru agricultorii din Ialomița: Statul va deconta 35% din sumele plătite zilierilor din agricultură

Publicat cu

pe

Agricultorii, crescătorii de animale, acvacultorii și silvicultorii afectați de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor coronavirusului vor beneficia de un sprijin constând în decontarea a 35% din remunerația plătită zilierilor din aceste ramuri. Ajutorul va fi acoperit din bugetul de stat pentru o perioadă de 3 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.
Documentele necesare decontării se pot încărca electronic până pe data de 5 a fiecărei luni pe platforma aici.gov.ro. Decontarea sumelor se realizează de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județene în termen de 10 zile de la depunerea cererii.
Realizat de SC Arthur and Regents SRL la comanda PNL filiala Ialomita
COD AEP: 11200025
Citește mai departe

Facebook

Articole Populare