Ministrul interimar al Muncii, Raluca Turcan, susţine că există un clivaj între ceea ce se pregăteşte în sistemul de educaţie şi ceea ce iese din acesta, menţionând că este o fractură între ceea se predă în unităţi de învăţământ şi ceea ce aşteaptă piaţa muncii.

„Finanţarea educaţiei nu poate fi privită separat de calitate şi echitate în educaţie pentru că altfel ne uităm doar la cifre, care sunt din ce în ce mai bune, dar problema e acele cifre se dispersează în societate echitabil, sunt la modul real sprijin pentru cei care participă la întregul sistem de educaţie? Dacă mă uit la partea de asistenţă socială (…) pot să confirm şi să întăresc ideea că există un clivaj uriaş între ceea ce se pregăteşte în sistemul de educaţie şi ceea ce iese din sistemul de educaţie. Este o fractură între ceea ce se predă şi ceea ce aşteaptă piaţa muncii”, a declarat, marţi, Raluca Turcan, conform G4media.ro.

Ea a precizat că toate cursurile oferite prin Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă trebuie adaptate noilor cerinţe de pe piaţa muncii.

„Aceste cursuri de calificare pe care noi le oferim prin Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă trebuie adaptate noilor cerinţe de pe piaţa muncii. România se dezvoltă, intră într-o competiţie internaţională, nu mai poţi să mergi doar cu dulgheri şi cu tâmplari, cu toate că este o meserie foarte bine plătită în străinătate, dar apar meserii ale viitorului pe care dacă noi nu le acceptăm şi nu le pregătim, o să ne prindă viitorul nepregătiţi”, a explicat Turcan.

Ea a mai declarat că în privinţa competenţelor digitale ale tinerilor între 16 şi 24 de ani România se află departe de media europeană.

„În ceea ce priveşte competenţele digitale ale tinerilor între 16 şi 24 de ani, România se află la 56% faţă de media europeană de 80%, iar la nivelul întregii populaţii competenţele digitale sunt de 10%, în timp ce la nivel european sunt de 33%. Asta înseamnă meserii noi, calificări noi, pe care noi începem să le pregătim prin actualizarea codului ocupaţiilor din România unde deja am identificat aproximativ 100 de meserii noi, din care 50 de ocupaţii vin să răspundă evoluţiilor din domeniile IT şi digitalizare. De exemplu, analist de testare software, auditor de securitate cibernetică, investigaţii digitale, expert în securitate cibernetică. Sunt meserii noi. Iar pe altele, care nu se mai folosesc de ani de zile, de cel puţin nouă ani de zile le scoatem din Codul ocupaţiilor pentru că nu are rost să focalizezi resurse pe lucruri care nu mai au legătură cu piaţa muncii”, a mai transmis ministrul Muncii.

Ministrul a participat, marţi, la evenimentul de lansare a studiului „Costul educaţiei: Investiţie, randament, impact”, realizat la solicitarea Fundaţiei World Vision România.

Într-o postare pe Facebook, jurnalistul Mircea Marian atrage atentția cu privire la starea proastă a marcajelor și a semnalizărilor din România, din cauza cărora se produc anual mii de accidente rutiere grave.

“După ce Primăria sectorului 2 a descoperit o mega-fraudă în ceea ce privește semnalizarea rutieră, conducerea CNAIR stă acum pe ace, știind ce mega-fraudă există la nivel național, de o mie de ori mai mare decât ce s-a găsit la S2.

CNAIR crede că n-o să se afle că principala cauza a deceselor pe drumurile publice din România o reprezintă falsificarea calității marcajelor și a semnalizării rutiere!!! Mariana Ionita este mai hotărâtă ca niciodată să ascundă mizeria sub pres. 

O investigație de presă ar scoate la iveala lucrări de mântuială, marcaje care nu vibrează sub roți si care nu se vad noaptea sau care, mai grav, nici nu exista in realitate, indicatoare decolorate si parapeți desfăcuți.

Atitudinea CNAIR pe această speță este una lipsită de transparență, dubioasă…

Mă îndoiesc că există o verificare temeinică a semnalizării, având în vedere comunicatul CNAIR din data de 25 august, transmis de PROTV, prin care CNAIR a găsit rezolvarea prin crearea unei platforme online la care șoferii să sune și să semnaleze lipsurile în materie de semnalizare.

Acestea în condițiile în care, conform SICAP, există un anunț de atribuire din data de 11.12.2020, prin care CNAIR a semnat un contract de achiziție a unui sistem de inventariere cantitativ si calitativ, de digitalizare a semnalizării rutiere verticale, orizontale și a elementelor pasive de siguranță rutieră (parapeți, puncte negre).

Din surse CNAIR aflu că s-a dat ordin de începere, după care a fost suspendat, în așteptarea bugetului pe 2021. Bugetul a fost aprobat in iulie (!), dar ridicarea suspendării este in continuare tergiversata de directoarea Mariana Ioniță. 

Culmea e ca aceasta companie, CNAIR, ar trebui să fie prima interesată să se afle starea reală a semnalizării, întrucât administratorul drumului răspunde penal în condițiile producerii unui accident din cauza lipsei semnalizării și a semnalizării necorespunzătoare – vezi art. 5 din OUG 195 din 2002 (Codul Rutier).

Din câte se pare însă, interesele personale ale doamnei Mariana Ioniță au prioritate în fața interesului public.

Aș putea să dau în scris că peste 50% din marcajele de pe drumurile naționale nu corespund din punctul de vedere al retro reflecției. Cu alte cuvinte, marcajele se văd ziua, dar nu se văd noaptea, pe întuneric sau pe timp de ceață”, scrie Mircea Marian pe Facebook. 

Dezinteresul criminal legat de starea marcajelor și a semnalizării rutiere se vede în numărul deceselor de pe drumurile publice

Potrivit Romania.europalibera.org, România se situează pe primul loc în UE în două clasamente negative din domeniul transportului rutier: numărul de decese de pe șosele și calitatea proastă a infrastructurii rutiere. Autoritățile nu văd însă o legătură între cele două. Aproape 1.650 de oameni – șoferi, pasageri sau pietoni – au murit doar 2020. În ultimul deceniu, cifra e de aproximativ 24.000.

Multe indicatoare rutiere nu se văd noaptea, pentru că vopseaua folosită nu are caracteristicile de retroreflexie necesare, materialele fiind astfel neconforme, deci ilegale, dar CNAIR nu face nimic pentru rezolvarea acestei situații. 

Cătălin Codescu, preşedintele Asociaţiei Victimelor Accidentelor Rutiere, spune că lipsa marcajelor rezonatoare contribuie la producerea multor tragedii. 

 ”Orice detaliu poate face diferenţa între viaţă şi moarte”, a declarat Cătălin Codescu, președintele Asociației Victimelor Accidentelor de Circulație, potrivit Pro TV.

Un număr de 188 de persoane au fost conduse la secţii de Poliţie în urma protestului de luni seara din Bucureşti, a informat, marţi, şeful Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Bogdan Berechet, conform Agerpres.ro.

Directorul general al Jandarmeriei Capitalei, Ionel-Cătălin Stegăroiu, a precizat că 12 jandarmi au fost răniţi, trei dintre aceştia mergând la spital.