Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti desfășoară duminică, 26 iulie 2020, începând cu ora 09:00, la Centrul Expozițional Romexpo, concursul de admitere în condiții special create pentru a preveni răspândirea COVID-19.

În acest an, s-au înscris 3.326 de candidați, dintre care 28 sunt absolvenți de liceu care au obținut media 10 la examenul de bacalaureat, iar 46 sunt olimpici naționali și internaționali. Aceştia, cu excepția celor 46 de olimpici care sunt declarați deja admiși, vor concura pentru ocuparea celor 1.114 locuri, din totalul de 1.160, finanţate de la bugetul de stat și 292 locuri cu taxă scoase la concurs, transmite Universitatea de Medicină și Farmacie.

Candidații trebuie să poarte mască pe tot timpul examenului și este necesară o declarația pe proprie răspundere cu privire la starea lor de sănătate.

Tribunalul Bucuresti a a constatat luni seara, 20 iulie, nulitatea absoluta a interceptarilor convorbirilor si comunicarilor telefonice, efectuate in baza unor mandate pe siguranta nationala (MSN) sau mandate de supraveghere tehnica (MST), in dosarul carpatica, in care sunt judecati, printre altii, fostul presedinte al Consiliului de Administratie al societatii Carpatica Asig Angela Toncescu si Dan Hosu, sotul procuror-sef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu, scrie Ziare.com.

Judecatorii au exclus din dosar toate interceparile din acest caz. Tribunalul a fixat pe 4 august termen pentru pledoariile finale in acest caz, potrivit portalului instantelor.

Dosarul se afla pe rolul instantelor din februarie 2017. Excluderea interceptarilor are legatura cu o decizie CCR. In februarie 2020, CCR a admis o exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de fostul presedinte al Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, privind o prevedere din Codul de procedura penala, legata de folosirea interceptarilor in procesele penale. In urma acesteia, SRI nu mai poate sesiza procurorii daca in timpul interceptarii pe mandate de siguranta nationala sesizeaza infractiuni de drept comun.

Iata minuta instantei

Minuta Tribunalului Bucuresti: Admite, cererile formulate de inculpatii Toncescu Angela si Tatu Ion Sorin, prin aparatori alesi.

1. Constata nulitatea absoluta a punerii in executare a masurilor de supraveghere tehnica incuviintate, respectiv prelungite prin incheierile pronuntate de judecatorii de drepturi si libertati in cadrul Tribunalului Sibiu in dosarul de urmarire penala nr.56/D/P/2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie DIICOT-Biroul Teritorial Sibiu, (preluate in prezenta cauza) efectuate in baza mandatelor de supraveghere tehnica nr.121/UP, 122/UP, 123/UP, 124/UP, 125/UP, 126/UP, 127/UP, 128/UP, 129/UP, 130/UP,- toate din 11.11.2015, mandatelor de supraveghere tehnica nr.150/UP, 151/UP, 152/UP, -toate din 10.12.2015 si mandatelor de supraveghere tehnica nr.19/UP, 20/UP, -din 4 februarie 2016.

Exclude din materialul probator toate procesele-verbale de redare a rezultatelor activitatilor de supraveghere tehnica sus-mentionate. In baza deciziei nr.22/2018 a CCR dispune indepartarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de proba si a suportilor care contin rezultatul masurilor care contin rezultatul masurilor de supraveghere tehnica mai sus-mentionate.

2. Constata nulitatea absoluta a procedeului probator si a mijloacelor de proba obtinute in baza mandatelor de siguranta nationala nr.002100 din 23 martie 2015, nr.004648 din 21 septembrie 2015 si nr.002232 din 22 martie 2016, emise in baza incheierilor prin care au fost autorizate masuri de supraveghere tehnica de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Exclude din materialul probator notele de redare a rezultatelor activitatilor de supraveghere tehnica sus-mentionate. In baza deciziei nr.22/2018 a CCR dispune indepartarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de proba si a suportilor care contin rezultatul masurilor care contin rezultatul masurilor de supraveghere tehnica mai sus-mentionate. Prezenta incheiere se ataca cu fondul. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 20 iulie 2020.

Acuzatiile DNA

Procurorii Directiei Nationale Anticopruptie ii acuza pe Angela Toncescu de trei infractiuni de cumparare de influenta si pe Dan Hosu, administrator la unei societati comerciale, fost sef al Serviciului de combatere a traficului cu migranti din cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate, de trafic de influenta, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, in forma continuata, instigare la folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, in forma continuata si de dare de mita.

Ion Sorin Tatu, administrator al unei societati comerciale, este judecat pentru de trafic de influenta, iar Catalin Marian Catarama, la data faptelor seful Serviciului de combatere a traficului cu migranti din cadrul Politiei Romane, pentru acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, toate in forma continuata, precum si pentru luare de mita.

Acuzatiile la adresa Angelei Toncescu

Potrivit rechizitoriului procurorilor, in perioada martie 2015 – martie 2016, Angela Toncescu, atunci membru in Consiliul de Administratie al SC Carpatica Asig SA, a actionat in mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terte persoane aflate in cercul sau relational, in vederea influentarii deciziilor de la nivelul Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) in favoarea intereselor sale personale si ale societatii de asigurari.

„Demersurile acesteia au fost realizate atat pentru obtinerea avizului necesar numirii sale in functia de presedinte Consiliului de Administratie al Carpatica Asig SA, cat si pentru ca ASF sa nu adopte unele decizii nefavorabile societatii de asigurari SC Carpatica Asig SA”, au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

Procurorii ii acuza pe Sorin Tatu, Dan Hosu si Adrian Gurzau ca au favorizat sau au sustinut interesele Angelei Toncescu. Acestia ar fi pretins si primit indemnizatii lunare de la SC Carpatica Asig SA, in schimbul influentei asupra unor persoane din conducerea ASF.

„Primirea banilor era mascata prin incheierea, cu societatile administrate de inculpati sau interpusi ai acestora, a unor contracte paguboase pentru societatea de asigurari, valoarea acestora ajungand in unele cazuri pana la 480.000 de euro fara TVA”, sustin procurorii.

Actiunile celor trei au vizat influentarea voturilor exprimate in sedintele Consiliului ASF, astfel incat: sa fie demarata procedura de avizare a Angelei Toncescu si a lui Liviu Andrei Stoicescu in functia de presedinte al Consiliului de Administratie al societatii Carpatica Asig, respectiv in functia de director general al firmei, in conditiile in care acestia nu indeplineau conditiile legale pentru ocuparea functiilor respective; sa fie adoptate decizii favorabile atat societatii Carpatica Asig, cat si persoanelor din conducerea acesteia (de exemplu, sa fie mentinuta, in mod artificial, masura de redresare pe baza de plan a societatii, in contextul in care aceasta, inca din luna iulie 2015, avea o situatie financiara care impunea inchiderea procedurii de redresare financiara, retragerea autorizarii de functionare si constatarea starii de insolventa urmare a necapitalizarii acesteia cu o suma de circa 100 milioane de euro), a mai aratat DNA in rechizitoriu.

Intelegerile

Procurorii il mai acuza pe Dan Hosu ca, in 3 august 2016, prevalandu-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra lui Catalin Catarama, ca fost sef al Serviciului de combatere a traficului cu migranti, l-a instigat pe acesta sa acceseze sistemul informatic administrat de Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date si sa-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate.

„In baza acestor informatii, inculpatul Hosu Dan a urmarit sa incheie mai multe intelegeri patrimoniale cu urmasii persoanelor decedate, cu scopul obtinerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de catre societatile de asigurari responsabile civilmente”, sustin procurorii.

In 26 august 2016, pentru „ajutorul” acordat, Dan Hosu i-a oferit un sejur intr-o statiune de pe litoralul romanesc lui Catalin Catarama, iar acesta a acceptat.

Acordurile cu DNA

In 26 august 2016, pentru „ajutorul” acordat, Dan Hosu i-a oferit un sejur intr-o statiune de pe litoralul romanesc lui Catalin Catarama, iar acesta a acceptat.

In acelasi dosar, anterior, procurorii anticoruptie au incheiat un acord de recunoastere a vinovatiei cu fostul deputat Adrian Gurzau, acuzat de trafic de influenta si cu Liviu Andrei Stoicescu, acuzat de complicitate la cumparare de influenta.

In baza acestui acord, procurorii propun instantei condamnarea lui Adrian Gurzau la doi ani si opt luni de inchisoare cu suspendare si a lui Liviu Andrei Stoicescu la un an si opt luni de inchisoare cu suspendare. In acord se mai prevede ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatii vor presta o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 60 de zile, in conditiile stabilite de instanta, afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, nu pot presta aceasta munca.

Teleormanul este şi la ora actuală unul dintre județele promițătoare ale României. Aflat la granița cu Bulgaria şi delimitat în partea sudică de către Dunăre, cu pământuri fertile şi centre urbane distribuite uniform pe suprafața sa, județul prezintă posibilități de dezvoltare socio-economică.

Însă Teleorman trebuie să treacă printr-o serie de analize şi planuri de dezvoltare pentru ca acesta să devină un județ prosper.

Marile plusuri ale județului- de la specificul regional la pilonii industriali

Situat în sudul ţării, în partea centrală a Câmpiei Române, județul Teleorman este încadrat de către județele Argeș şi Dâmbovița în nord, Giurgiu la est şi Olt la vest, având o suprafață de aproximativ 5.790 kmp. Extremitatea sudică a acestuia este delimitată de către fluviul Dunărea, care constituie granița naturală a României cu Bulgaria. De asemenea, teritoriul județului este traversat de mai multe râuri, între care Teleorman, Olt, Vedea şi Călmăţui.

Cele două trepte principale de relief, câmpie şi luncă, respectiv Câmpia Munteniei de Vest, Lunca Dunării şi Lunca Oltului beneficiază de o climă temperat-continentală, cu potențial caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului şi precipitații reduse. Atât factorul climatic cât şi solurile de tip cernoziomuri, care au un grad ridicat de fertilitate naturală, contribuie la dezvoltarea agriculturii. Totuși, Teleorman este mai mult decât un județ cu potențial agricol.

În nord-est există zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale. Perimetrul în care pot fi găsite resursele de subsol este Videle- Olteni- Poieni- Siliştea Nouă.

Pe teritoriul judeţului se află trei municipii- Alexandria, care este reşedinţa de județ, Turnu Măgurele şi Roșiorii de Vede, două orașe- Zimnicea, cel mai sudic punct al ţării şi Videle. Numărul de așezări rurale este de 231, potrivit Strategiei de Dezvoltare a Județului Teleorman. Centrele urbane sunt distribuite uniform pe întreaga suprafață a sa. Pe cuprinsul municipiului Turnu Măgurele există unul dintre cele mai mari combinate chimice din România, Donau Chem S.R.L care aparține grupului InterAgro. Nici Alexandria nu este lipsită de fabrici care să ruleze afaceri mari. Firma Koyo, fosta “Rulmentul Alexandria” continuă să execute componente pentru automobile. Mai mult, pe toată întinderea județului există numeroase fabrici de industrializare a laptelui şi unități de fabricare a produselor de morărit şi panificație.

Rețeaua de drumuri este dezvoltată iar prezenţa Dunării la sud facilitează accesul la coridorul pan-european Vll.

Despre Teleorman este scris pe site-ul Consiliului Județean că nu posedă un potențial turistic impresionant. Cu toate acestea, pe întregul teritoriu există zone pitorești, între care Insula Belina şi Brațul Pavel, Balta Suhaia, comuna Islaz şi rezervaţia naturală Ostrovul Mare, toate situate în partea sudică a județului. Tot în sudul său sunt amenajate o serie de iazuri aflate, la ora actuală, în proprietate privată. În partea de nord, câmpiile sunt separate de către râuri mici, care formeaza văi adânci.

Însă specificul regional fără planuri şi strategii de dezvoltare puse în aplicare nu poate ajuta dezvoltarea socio-economică a unui județ. O stagnare pe termen lung determină populația tânără să reconsidere opțiunile şi să migreze către zone în care există un nivel ridicat al condițiilor de trai.

Consecințele nepăsării față de județ şi de locuitorii săi

Considerat un județ în care doar baronii locali pot face averi, Teleorman şi-a pierdut treptat numărul de locuitori. Dinamica populației a cunoscut un trend descendent în ultimii ani, în 2019 înregistrându-se 368 mii de persoane, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Însă, publicații precum PressOne scriu despre diferența dintre numărul locuitorilor trecut în acte şi realitatea de la fața locului. Pentru comuna din sudul Teleormanului care poartă numele de Traian, numărul de locuitori publicat în documente este 1400. În realitate, jurnaliştii de la PressOne scriu că teritoriul numără aproximativ 1000 persoane, semnele depopulării fiind extrem de vizibile.

În ceea ce privește populația ocupată, indicele acesteia este extrem de scăzut. Numai 35% din totalul locuitorilor deține un loc de muncă. Dintre aceștia, foarte puțini au studii superioare, lucru care împiedică specializările punctuale în actorii industriali.

Pentru Teleorman, interesul tinerilor a scăzut considerabil. Majoritatea persoanelor cu studii superioare aleg să se stabilească în județe mult mai dezvoltate unde gradul de urbanizare este ridicat iar infrastructura, stațiile de epurare, rețelele de canalizare şi cele de distribuție termică se află într-o stare bună de funcționare. Județul cu ieșire la Dunăre nu prezintă un grad ridicat de urbanizare iar municipiile şi oraşele cuprind blocuri aflate în stări diferite ale degradării. În Teleorman există locuințe atât în mediul urban cât şi în mediul rural care nu au acces la sistemul de alimentare cu apă. Mai mult, rețelele de canalizare şi cele de distribuție termică, precum şi infrastructura sunt foarte vechi. Despre rețeaua de gaze, locuitorii spun că aceasta a fost promisă ani la rândul, însă până în momentul de față ea nu a fost realizată.

Tot localnicii sunt cei care descriu instituțiile de învățământ ca fiind slab dotate, cu interioare de dimensiuni reduse şi mobilier vechi. De asemenea, interioarele multor şcoli şi grădinițe din mediul rural sunt lipsite de spații sanitare.

Însă comunele şi satele de pe întregul județului se confruntă şi cu riscul inundațiilor deoarece starea şanţurilor pentru colectarea apelor pluviale este una deosebit de precară.

Deşi aflat în proximitatea fluviului Dunărea, Teleorman folosește la capacități minime avantajele oferite de poziția geografică. Una dintre activitățile economice care nu fructifică amplasarea județului este turismul. În momentul de față, sectorul turistic la nivelul Teleormanului este slab dezvoltat şi nu beneficiază de o promovare adecvată.

Ce trebuie făcut pentru ca Teleorman să devină un judeţ de top al României?

Teleorman dispune de un potenţial ridicat de dezvoltare, însă pentru ca acesta să poată fi inclus în rândul judeţelor puternice ale ţării, el trebuie mai întâi să treacă printr-o serie de proiecte destinate creşterii nivelului de trai. Pentru judeţul cu ieșire la Dunăre este nevoie de modernizarea rețelelor de apă, gaze şi canalizare folosind fonduri europene. Modernizate trebuie şi spaţiile sanitare din instituţiile de învăţământ iar pe termen lung este nevoie de reînființarea şcolilor şi liceelor cu profil industrial-agricol care pot furniza personalul calificat necesar în activitatea economică a judeţului. Totodată trebuie regândit profilul instituțiilor superioare de învățământ pentru asigurarea necesarului de cadre didactice specializate la nivelul şcolilor din localităţi. Acest lucru va duce la eliminarea personalului fără titularizare din şcoli şi implicit la creșterea calității actului de învățământ.

La nivelul sănătății publice este necesară modernizarea spitalelor existente pe raza județului şi asigurarea unor facilități pentru personalul medical, astfel încât acesta să se poata stabili în localitățile în care profesează.

Cum efectele privatizării sectorului agricol încep să îşi facă simțite prezenţa- producțiile de cereale, legume şi plante industriale înregistrând creșteri de la ani la ani; sectorul zootehnic fiind în plină expansiune prin fermele de bovine, ovine, suine si păsări- este primordială încurajarea acestuia. Totodată este nevoie de un cadrul legislativ de subvenționare a producătorilor din domeniul agriculturii, spre exemplu “Programul Tomata”. Dar în afara de subvenții mari este necesară şi asigurarea unei piețe de desfacere, astfel încât producătorii să aibă certitudinea unor câștiguri de pe urma valorificării produselor agricole.

Pentru evitarea perioadelor de secetă şi asigurarea unui nivel constant de producție pe raza Teleormanului este indispensabilă modernizarea şi extinderea sistemelor de irigații. Resursele de apă provenite din cel de-al doilea fluviu al Europei, precum şi cele ale râurilor care străbat teritoriul județului- Vedea, Teleorman, Călmăţui-, pot fi folosite pentru irigații.

În domeniul industrial, o prioritate legată de agricultura din Teleorman este dezvoltarea industriei alimentare şi încurajarea inițiativei private în industrializarea produselor agricole- fabrici de conserve, fabrici de industrializare a laptelui, abatoare modernizate şi fabrici de prelucrare a cărnii. În domeniul industriei chimice, combinatul de îngrăşăminte Donau Chem S.R.L, care şi-a reluat activitatea la data de 29 iunie a.c., conform Bursa.ro, poate fi un pol de dezvoltare al județului datorită capacității sale mari de producție a substanțelor de fertilizare. Amplasarea la Dunăre a combinatului facilitează transportul produselor în întreaga Câmpie Română şi în Dobrogea.

Un alt pol de dezvoltare industrial este Alexandria unde firma Koyo, în parteneriat cu Japonia, produce o gamă variată de subansamble pentru automobile. Considerată cea mai mare companie județeană, aceasta a atras anul trecut investiții de 125 mil. euro pentru extinderea producției, potrivit ZiarulFinanciar. În continuare, trebuie încurajată activitatea sa pentru dezvoltarea economică a Teleormanului.

Cum industria extractivă a ţiţeiului se află acum pe o pantă descendentă din cauza declinului natural al zăcămintelor exploatate timp de aproximativ 50 de ani, planurile de viitor trebuie sa vorbească despre implementarea noilor tehnologii care pot atenua declinul prin creșterea factorului de recuperare.

Pentru sfera transporturilor, care pe raza județului este dezvoltată, pentru viitor este necesară finalizarea drumului expres București- Craiova care urmează să traverseze şi Teleormanul. Acest lucru ar putea aduce sporirea gradului de atractivitate pentru investitori în zonele pe care le va parcurge magistrala. Deopotrivă, realizarea podului Turnu Măgurele- Nicopole va însemna facilitarea relațiilor economice cu malul sudic al Dunării. Astfel se poate crea o zonă economică transfrontalieră Turnu Măgurele- Nicopole care poate acționa ca un pol de dezvoltare pentru întregul județ.

Când vine vorba despre potențialul turistic, întrebarea fundamentală pentru județ este „poate Teleorman să devină un jucător în domeniul turismului?” Județul dispune de locații pitorești, în care pot fi practicate activități de pescuit, agrement şi relaxare.

Un prim exponent pentru acest scop este Insula Belina. Proaspăt reintrată în proprietatea statului, Insula Belina dispune de „un potențial turistic ridicat” potrivit declarațiilor Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe pentru Agerpres. La o primă vedere, insula situată în albia Dunării, la doar câțiva kilometri de Turnu Măgurele este ideală pentru activități de pescuit, agrement şi relaxare. Istoria acesteia este destul de curioasă. Belina a aparținut Apelor Române, dar a fost transferată la Consiliul Județean Teleorman în perioada în care președintele acestuia era Liviu Dragnea. Ulterior, Consiliul Județean Teleorman a concesionat-o Societății TelDrum. În urma anchetelor DNA, anul acesta, insula a revenit în proprietatea Apelor Române, contractul cu TelDrum fiind reziliat. Ministrul Mediului a declarat că „tot ce s-a construit pe Insula Belina- de la unități de cazare până la foișoare, ponton şi toate celelalte anexe- s-a ridicat ilegal fără autorizație de construcție” şi a solicitat radierea contractelor de închiriere ale celor care au în administrare complexul şi zona respectivă.

Acum, localnicii din comuna vecină numită Seaca speră ca zona să fie pusă în valoare.

O altă destinație cu potențial turistic este zona comunei Islaz, localizată în sud-vestul județului Teleorman. Considerată de către localnici „un muzeu viu”, Rezervația Naturală care poartă numele de Ostrovul Mare adăpostește specii de floră şi faună protejate prin lege. Între speciile de floră prezente pe suprafața ariei naturale se numără plopul alb şi cel negru iar speciile de faună sunt reprezentate de către cormoranul pitic şi raţa roșie.  Ostrovul Mare poate fi o zonă de interes pentru cercetătorii în domeniu ştiinţelor naturii, dar şi pentru turiștii obișnuiţi care doresc să descopere mediul înconjurător.

În același scop poate fi vizitată şi Balta Suhaia, care este o arie naturală de importanță acvifaunistică. Aici pot fi găsite specii protejate precum călifarul, barza albă şi cea neagră, egreta mică şi stârcul.

Pe râurile Vedea şi Teleorman sunt amenajate, la ora actuală, o serie de iazuri şi lacuri artificiale aflate în proprietate privată şi folosite în activități pişcicole. Acestea reprezintă un potențial puțin exploatat în domeniul turismului de agrement.

Şi orașul port Turnu Măgurele trebuie evidențiat pe o hartă turistică. Pe lângă plaja cu nisip foarte fin, municipiul are pe întinderea sa şi cetatea medievală care a fost construită pe ruinele cetății romane Turris.

Dar cetatea încărcată cu istorie, precum şi locațiile pitorești au nevoie de reabilitare şi de o promovare adecvată. Realizarea unor materiale audio-video precum şi conceperea unor hărți turistice numai pentru județul Teleorman ar putea ajuta la atragerea turiștilor români şi bulgari.

Teleorman, județul care a fost ţinut în sărăcie timp de ani buni poate renaște în urma punerii în aplicare a unei strategii reale de dezvoltare. Acesta are nevoie de conducători care să acționeze în interesul cetățenilor şi nu în interesul propriu. Este necesară intervenția statului pentru efectuarea de investiții în infrastructură şi crearea unui cadru legislativ care să stimuleze investițiile private în sectoarele economice.