Connect with us

Publicat cu

pe

Guvernul dorește să modifice Legea audiovizualului, prin controlarea platformelor cu materiale video, precum YouTube și altele similare, de către Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). În acest sens, Guvernul va putea să elimine sau să restricționeze accesul la anumite conținuturi video, informează Profit.ro

Proiectul ce ar modifica forma actuală a Legii audiovizualului urmărește transpunerea în legislația națională a Directivei UE nr. 1808/2018 cu privire la serviciile media audiovizuale, care a avut ca scop, printre altele, „nivelarea terenului de joc” al pieței de profil din punctul de vedere al poverii reglementării, audiovizualul clasic considerându-se nedreptățit din acest punct de vedere în comparație cu noii jucători online, inclusiv din Social Media.

Potrivit documentului citat, furnizorii de servicii de platformă de partajare a materialelor video au obligația să ia masuri corespunzătoare pentru a proteja:

a) minorii de programele, de materialele video generate de utilizatori și de comunicările comerciale audiovizuale care le pot afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală, în special de programele care conțin pornografie sau violență nejustificată;

b) publicul larg de programele, de materialele video generate de utilizatori și de comunicările comerciale audiovizuale care conțin incitări la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane ori a unui membru al unui grup, bazate pe motiv precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală;

c) publicul larg de programele, de materialele video generate de utilizatori și de comunicările comerciale audiovizuale având un conținut a cărui difuzare constituie instigare publică la săvârșirea unei infracțiuni de terorism, infracțiuni legate de pornografia infantilă sau infracțiuni de natură rasistă și xenofobă.

„În cazul în care conținutul unei platforme de partajare a materialelor video încălcă dispozițiile art. (…) și nu sunt disponibile alte mijloace eficace pentru a pune capăt sau a interzice încălcarea și pentru a evita riscul unor prejudicii grave aduse intereselor colective ale publicului, Consiliul poate solicita:

a) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video să îndepărteze conținutul ilegal sau restricționarea accesului la aceasta sau afișarea explicită a unui avertisment către utilizatori în momentul accesării acestui conținut;

b) furnizorilor de servicii de găzduire să înlăture, să dezactiveze sau să restricționeze accesul la o platformă de partajare a materialelor video;

c) operatorilor de registre să elimine numele de domeniu al platformei de partajare a materialelor video”, stipulează proiectul de modificare a Legii audiovizualului.

CNA va putea solicita furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video să îndepărteze sau restricționeze conținut numai în baza unei decizii motivate, iar decizia trebuie să fie suficient de precisă și argumentată în mod corespunzător, astfel încât să permită furnizorului să ia o decizie avizată și cu toată diligența necesară în ceea ce privește acțiunile care trebuie întreprinse pentru a da curs notificării primite. Decizia va putea fi atacată la instanța de contencios administrativ, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

În expunerea de motive a draftului de modificare a Legii audiovizualului se arată că au apărut noi tipuri de conținut, cum ar fi videoclipurile sau conținutul generat de utilizatori, care au devenit tot mai importante și care au determinat apariția unor noi actori în piața serviciilor, inclusiv a furnizorilor de servicii video la cerere și de platforme de partajare a materialelor video, unii fiind în prezent deja consacrați, iar această convergență media necesită un cadru juridic actualizat pentru a reflecta evoluțiile de pe această piață în continuă expansiune și pentru a atinge un echilibru între accesul la serviciile de conținut online, protecția consumatorilor și competitivitate.

„Un segment important al pieței actuale este reprezentat de serviciile de platformă de partajare a materialelor video care oferă conținut audiovizual, care este accesat din ce în ce mai mult de către publicul larg, în special de către tânăra generație. În această categorie intră și serviciile oferite de mijloacele de comunicare socială, care au devenit un mediu important pentru schimbul de informații, divertisment și pentru educație, inclusiv prin asigurarea accesului la programe și la materiale video generate de utilizatori. Este necesar ca respectivelor servicii să le fie aplicabil cadrul legal specific domeniului audiovizual, deoarece concurează pentru același public și aceleași venituri ca serviciile media audiovizuale. În plus, acestea au, de asemenea, un impact considerabil prin faptul că facilitează posibilitatea utilizatorilor de a modela și influența opiniile altor utilizatori, inclusiv a minorilor. Prin urmare, pentru a-i proteja pe minori de conținutul dăunător și pe toți cetățenii de incitarea la ură, la violență și la terorism, serviciile respective ar trebui să fie reglementate și supuse unor reguli și restricții, astfel încât să fie asigurată apărarea obiectivelor de interes public general, precum și dreptul la libertatea de exprimare”, argumentează Guvernul.

Proiectul reglementează unele aspecte cu privire la modul de stabilire a juridisdicției furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video, stabilind totodată și un mecanism de determinare a jurisdicției, în funcție de anumite elemente sau particularități ale furnizorului respectiv. În privința furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video se impun o serie de obligații și măsuri, cu privire la conținutul difuzat, astfel încât să fie respectate prevederile legale aplicabile, în general, serviciilor media audiovizuale.

Restul articolului poate fi citit accesând următorul link.

 

Social

Raluca Turcan: Există un clivaj uriaş între ceea ce se pregăteşte în sistemul de educaţie şi ceea ce iese din sistemul de educaţie. Este o fractură între ceea ce se predă şi ceea ce aşteaptă piaţa muncii

Publicat cu

pe

Ministrul interimar al Muncii, Raluca Turcan, susţine că există un clivaj între ceea ce se pregăteşte în sistemul de educaţie şi ceea ce iese din acesta, menţionând că este o fractură între ceea se predă în unităţi de învăţământ şi ceea ce aşteaptă piaţa muncii.

„Finanţarea educaţiei nu poate fi privită separat de calitate şi echitate în educaţie pentru că altfel ne uităm doar la cifre, care sunt din ce în ce mai bune, dar problema e acele cifre se dispersează în societate echitabil, sunt la modul real sprijin pentru cei care participă la întregul sistem de educaţie? Dacă mă uit la partea de asistenţă socială (…) pot să confirm şi să întăresc ideea că există un clivaj uriaş între ceea ce se pregăteşte în sistemul de educaţie şi ceea ce iese din sistemul de educaţie. Este o fractură între ceea ce se predă şi ceea ce aşteaptă piaţa muncii”, a declarat, marţi, Raluca Turcan, conform G4media.ro.

Ea a precizat că toate cursurile oferite prin Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă trebuie adaptate noilor cerinţe de pe piaţa muncii.

„Aceste cursuri de calificare pe care noi le oferim prin Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă trebuie adaptate noilor cerinţe de pe piaţa muncii. România se dezvoltă, intră într-o competiţie internaţională, nu mai poţi să mergi doar cu dulgheri şi cu tâmplari, cu toate că este o meserie foarte bine plătită în străinătate, dar apar meserii ale viitorului pe care dacă noi nu le acceptăm şi nu le pregătim, o să ne prindă viitorul nepregătiţi”, a explicat Turcan.

Ea a mai declarat că în privinţa competenţelor digitale ale tinerilor între 16 şi 24 de ani România se află departe de media europeană.

„În ceea ce priveşte competenţele digitale ale tinerilor între 16 şi 24 de ani, România se află la 56% faţă de media europeană de 80%, iar la nivelul întregii populaţii competenţele digitale sunt de 10%, în timp ce la nivel european sunt de 33%. Asta înseamnă meserii noi, calificări noi, pe care noi începem să le pregătim prin actualizarea codului ocupaţiilor din România unde deja am identificat aproximativ 100 de meserii noi, din care 50 de ocupaţii vin să răspundă evoluţiilor din domeniile IT şi digitalizare. De exemplu, analist de testare software, auditor de securitate cibernetică, investigaţii digitale, expert în securitate cibernetică. Sunt meserii noi. Iar pe altele, care nu se mai folosesc de ani de zile, de cel puţin nouă ani de zile le scoatem din Codul ocupaţiilor pentru că nu are rost să focalizezi resurse pe lucruri care nu mai au legătură cu piaţa muncii”, a mai transmis ministrul Muncii.

Ministrul a participat, marţi, la evenimentul de lansare a studiului „Costul educaţiei: Investiţie, randament, impact”, realizat la solicitarea Fundaţiei World Vision România.

Citește mai departe

Social

Dezinteres criminal! Directoarea CNAIR, Mariana Ioniță, ignoră starea proastă a marcajelor și a semnalizărilor din România

Publicat cu

pe

Într-o postare pe Facebook, jurnalistul Mircea Marian atrage atentția cu privire la starea proastă a marcajelor și a semnalizărilor din România, din cauza cărora se produc anual mii de accidente rutiere grave.

“După ce Primăria sectorului 2 a descoperit o mega-fraudă în ceea ce privește semnalizarea rutieră, conducerea CNAIR stă acum pe ace, știind ce mega-fraudă există la nivel național, de o mie de ori mai mare decât ce s-a găsit la S2.

CNAIR crede că n-o să se afle că principala cauza a deceselor pe drumurile publice din România o reprezintă falsificarea calității marcajelor și a semnalizării rutiere!!! Mariana Ionita este mai hotărâtă ca niciodată să ascundă mizeria sub pres. 

O investigație de presă ar scoate la iveala lucrări de mântuială, marcaje care nu vibrează sub roți si care nu se vad noaptea sau care, mai grav, nici nu exista in realitate, indicatoare decolorate si parapeți desfăcuți.

Atitudinea CNAIR pe această speță este una lipsită de transparență, dubioasă…

Mă îndoiesc că există o verificare temeinică a semnalizării, având în vedere comunicatul CNAIR din data de 25 august, transmis de PROTV, prin care CNAIR a găsit rezolvarea prin crearea unei platforme online la care șoferii să sune și să semnaleze lipsurile în materie de semnalizare.

Acestea în condițiile în care, conform SICAP, există un anunț de atribuire din data de 11.12.2020, prin care CNAIR a semnat un contract de achiziție a unui sistem de inventariere cantitativ si calitativ, de digitalizare a semnalizării rutiere verticale, orizontale și a elementelor pasive de siguranță rutieră (parapeți, puncte negre).

Din surse CNAIR aflu că s-a dat ordin de începere, după care a fost suspendat, în așteptarea bugetului pe 2021. Bugetul a fost aprobat in iulie (!), dar ridicarea suspendării este in continuare tergiversata de directoarea Mariana Ioniță. 

Culmea e ca aceasta companie, CNAIR, ar trebui să fie prima interesată să se afle starea reală a semnalizării, întrucât administratorul drumului răspunde penal în condițiile producerii unui accident din cauza lipsei semnalizării și a semnalizării necorespunzătoare – vezi art. 5 din OUG 195 din 2002 (Codul Rutier).

Din câte se pare însă, interesele personale ale doamnei Mariana Ioniță au prioritate în fața interesului public.

Aș putea să dau în scris că peste 50% din marcajele de pe drumurile naționale nu corespund din punctul de vedere al retro reflecției. Cu alte cuvinte, marcajele se văd ziua, dar nu se văd noaptea, pe întuneric sau pe timp de ceață”, scrie Mircea Marian pe Facebook. 

Dezinteresul criminal legat de starea marcajelor și a semnalizării rutiere se vede în numărul deceselor de pe drumurile publice

Potrivit Romania.europalibera.org, România se situează pe primul loc în UE în două clasamente negative din domeniul transportului rutier: numărul de decese de pe șosele și calitatea proastă a infrastructurii rutiere. Autoritățile nu văd însă o legătură între cele două. Aproape 1.650 de oameni – șoferi, pasageri sau pietoni – au murit doar 2020. În ultimul deceniu, cifra e de aproximativ 24.000.

Multe indicatoare rutiere nu se văd noaptea, pentru că vopseaua folosită nu are caracteristicile de retroreflexie necesare, materialele fiind astfel neconforme, deci ilegale, dar CNAIR nu face nimic pentru rezolvarea acestei situații. 

Cătălin Codescu, preşedintele Asociaţiei Victimelor Accidentelor Rutiere, spune că lipsa marcajelor rezonatoare contribuie la producerea multor tragedii. 

 ”Orice detaliu poate face diferenţa între viaţă şi moarte”, a declarat Cătălin Codescu, președintele Asociației Victimelor Accidentelor de Circulație, potrivit Pro TV.

Citește mai departe

Social

188 de persoane audiate şi 12 jandarmi răniţi, în urma protestului de luni seara din Bucureşti

Publicat cu

pe

Un număr de 188 de persoane au fost conduse la secţii de Poliţie în urma protestului de luni seara din Bucureşti, a informat, marţi, şeful Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Bogdan Berechet, conform Agerpres.ro.

Directorul general al Jandarmeriei Capitalei, Ionel-Cătălin Stegăroiu, a precizat că 12 jandarmi au fost răniţi, trei dintre aceştia mergând la spital.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare