NATO decide miercuri la Bruxelles înființarea unor noi grupuri de lupta in tarile de pe flancul estic, pentru eventualitatea in care conflictul din Ucraina ar putea degenera.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunțat că alianța nord-atlantică va înființa patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia.

Grupurile de luptă ale NATO sunt compuse din circa 1.000 de militari și au rolul de a ajuta statele să își crească nivelul de pregătire in caz de atac.

Președintele SUA a avertizat ca rușii pregătesc atacuri cibernetice

Înaintea plecării spre Europa, Joe Biden a declarat ca este foarte îngrijorat că Rusia va lansa noi atacuri cibernetice si a avertizat companiile americane sa se pregătească pentru a contracara aceste atacuri.

Dar nu doar rușii, ci si chinezii pândesc companiile americane.

O adevărata invazie cibernetică a avut loc asupra mai multor state din America in ultimele săptămâni. Cel puțin șase state americane au fost lovite cibernetic în ultimele 10 luni de către un grup de hacking susținut de guvernul chinez. Acțiunile sunt parte a unei operațiuni persistente de culegere a informațiilor, au declarat marți anchetatorii de la firma de securitate cibernetică Mandiant, potrivit CNN.

Hackerii au accesat ilegal platformele mai multor ,,agenții de sănătate, transport, muncă (inclusiv sisteme de beneficii de șomaj), învățământ superior, agricultură și rețele și sisteme judiciare”, au precizat FBI și Agenția de Securitate Cibernetică și a Infrastructurii din SUA (CISA) într-un comunicat separat, citat de CNN.

Pentru companiile din două state, hackerii au intrat în rețele folosind o defecțiune majoră a software-ului care a fost dezvăluită în decembrie, exact când administrația Biden se străduia să rezolve incidentul, potrivit Mandiant.

Toate motivele hackerilor nu sunt clare, dar demersurile lor sunt „concordante cu o operațiune de spionaj”, a spus firma. Lista companiilor de stat afectate de hacking ar putea crește pe măsură ce ancheta continuă.

CISA a avertizat public pe 10 decembrie că Log4J – software-ul folosit de marile firme de tehnologie din întreaga lume – are o vulnerabilitate pe care hackerii o pot exploata cu ușurință pentru a obține acces suplimentar la sistemele informatice.

Sute de milioane de computere din întreaga lume au folosit software-ul vulnerabil, spun oficialii americani. Timp de câteva săptămâni aceștia au îndemnat companiile să-și actualizeze software-ul, însă în două state americane hackerii chinezi au început să se folosească de versiunea defectă a Log4J și au pătruns în sistemele informatice ale agențiilor. Companiile din alte patru state au fost piratate prin alte mijloace.

Într-un stat, a spus Mandiant, hackerii au accesat date personale despre unii americani, inclusiv nume, adrese de e-mail și numere de telefon. Mandiant a refuzat să numească statele sau companiile americane afectate.

„Probabil că această campanie este încă în desfășurare. Hackerii probabil că nu și-au îndeplinit misiunea”, a spus Rufus Brown, analist senior de amenințări din cadrul Mandiant.

De asemenea, pe fondul invaziei din Ucraina, analiștii americani urmăresc și amenințările cibernetice rusești.

Președintele rus Vladimir Putin a reușit fără să vrea ceea ce aliații occidentali s-au străduit de multă vreme: să facă Germania să își intensifice rolul de putere globală majoră, cu o politică externă asertivă susținută de o armată puternică, în ciuda vinovăției din cel de-al II-lea război mondial.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat duminică o creștere dramatică a cheltuielilor militare, având în vedere invazia Ucrainei de către Rusia, în ceea ce este considerat a fi un discurs istoric, care marchează o schimbare de paradigmă în politica externă și de apărare a Germaniei.

Scholz a spus că Germania va investi de acum încolo peste 2% din producția economică în apărare, de la aproximativ 1,5% în prezent, după ani de rezistență la cererile aliaților NATO de a face acest lucru și va înființa un fond de 100 de miliarde de euro (112 miliarde de dolari). pentru a reechipa armata. El a subliniat, de asemenea, planuri de reducere a dependenței Germaniei de Rusia pentru jumătate din necesarul de gaze, stimulând speranța că Berlinul ar putea lua în considerare preocupările geo-strategice mai mult în toate relațiile sale comerciale.

„Războiul lui Putin” a marcat o schimbare în politica externă germană, a spus el, adăugând că „cerința este cât mai multă diplomație posibil, fără a fi totuși naivi”.

„Acest discurs istoric marchează o schimbare majoră în politica externă germană”, a declarat Thorsten Benner de la Institutul pentru Politici Publice Globale (GPPi).

„Este un punct de plecare pentru o nouă regândire fundamentală, ca parte a Strategiei de Securitate Națională a Germaniei, care va trebui să includă și provocările prezentate de China, văzute în tandem cu Rusia”.

Germania s-a confruntat de decenii cu critici pentru că nu a jucat un rol pe scena mondială proporțional cu dimensiunea sa ca cea mai mare economie a Europei și pentru că a trecut cu vederea preocupările geo-strategice în căutarea oportunităților economice. Această poziție a fost supusă unei examinări intense de-a lungul crizei din Ucraina, ceea ce i-a determinat pe unii comentatori, în special în cel mai mare aliat al securității, Statele Unite, să numească Germania veriga slabă a alianței militare vestice NATO. Guvernele germane succesive au sprijinit construcția conductei baltice Nord Stream 2 pentru a pompa gaz din Rusia direct în Germania, în ciuda temerilor aliaților occidentali că ar submina securitatea țării de tranzit tradiționale Ucraina.

Peste 400 de mercenari ruşi operează la Kiev, la ordinele Kremlinului, pentru a-l asasina pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenskiy şi pe membrii guvernului său, cu scopul de a pregăti terenul pentru ca Moscova să preia controlul în Ucraina, a dezvăluit luni publicaţia britanică The Times, citată de agenția spaniolă EFE.

În urmă cu cinci săptămâni, Grupul Wagner, o miliţie privată condusă de un aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin şi care operează ca o ramură independentă a statului, a adus mercenari din Africa pentru o misiune de „decapitare” a administraţiei Zelenski în schimbul unei frumoase sume de bani.

Informaţia despre această misiune a ajuns la guvernul ucrainean sâmbătă şi, câteva ore mai târziu, Kievul a decretat o interdicţie de circulaţie strictă, de 36 de ore, pentru a putea „peria” oraşul în căutare de sabotori ruşi, potrivit relatărilor The Times.

Autorităţile ucrainene i-au avertizat pe civili că, odată declarată interdicţia de circulaţie, cei care vor fi văzuţi pe străzi în intervalul orar 17:00-07:00 vor fi consideraţi agenţi ai Kremlinului şi riscă să fie „lichidaţi” dacă ies din case şi din adăposturi.

Potrivit The Times, o sursă apropiată activităţilor Grupului Wagner a confirmat că în ianuarie au sosit în Ucraina între 2.000 şi 4.000 de mercenari.

O parte dintre ei au fost trimişi în regiunile disputate din estul Ucrainei, autoproclamatele „republici” separatiste Doneţk şi Lugansk, în timp ce alţi 400 au intrat din Belarus şi s-au îndreptat către capitala Kiev.

Mercenarilor li s-ar fi spus că Putin vrea o scurtă pauză ca să demonstreze că negociază cu Zelenski, însă i-ar fi asigurat că nu se va ajunge la niciun acord şi că demersul va fi pur şi simplu o păcăleală, potrivit unei surse apropiate de înalţi comandanţi ai Grupului Wagner.

Zelenski a acceptat duminică să trimită o delegaţie pentru a se întâlni cu o echipă rusă la frontiera cu Belarusul, însă şi-a exprimat scepticismul în legătură cu seriozitatea intenţiilor Moscovei.

Mercenarii, scrie publicaţia britanică, aşteaptă un semnal de la Kremlin şi li s-au promis sume mari de bani în următoarele zile dacă îşi duc la bun sfârşit misiunea, şi protecţie pentru a părăsi Ucraina înainte de sfârşitul acestei săptămâni.

În afară de Volodimir Zelenski, pe „lista neagră” sunt incluse alte 23 de persoane, printre care premierul, întreg cabinetul de miniştri, primarul Kievului, Vitali Kliciko, şi fratele său Vladimir.

Mercenarii s-ar lăuda că ştiu exact unde se află preşedintele şi membrii guvernului său în Kiev şi că îi pot localiza prin intermediul telefoanelor mobile.

Wagner este o firmă militară privată strâns asociată „proiectelor” lui Putin în întreaga lume. Firma este proprietatea lui Evgheni Prigojin, un oligarh cunoscut drept „bucătarul lui Putin”, iar grupul a efectuat operaţiuni sub acoperire în Africa şi Orientul Mijlociu, dar a fost considerat responsabil şi de încurajarea tensiunilor din estul Ucrainei în 2014.

„Sunt foarte eficienţi. Apar de nicăieri, fac lucruri foarte violente şi apoi dispar din nou, fără să fie clar cine anume a fost de vină. Nu au o legătură directă cu guvernul rus şi, prin urmare, o pot nega”, a declarat generalul Richard Barrons, fost comandant al forţelor armate britanice.

Sursele citate au indicat că, aparent, Grupul Wagner a fost informat despre invazia planificată în Ucraina încă din decembrie 2021, cu mult înainte ca însăşi armata rusă să fie informată despre acest plan.

La Kiev mai activează și grupe de asasini ai serviciilor secrete ruse, cu obiectivul de a crea o ambuscadă și a-l ucide pe Zelenskiy.