Internațional
Amenzile românești versus amenzile din alte țări europene. Unde se aplică cele mai drastice amenzi?
Încălcarea ordonanțelor militare vine la pachet și cu amenzi cu o valoare destul de ridicată. De la începutul stării de urgență, polițiștii au semnat peste 200.000 de procese-verbale, în valoare totală de mai mult de 400 de milioane de lei. România nu este singura țară unde amenzile sunt mari sau multe. Cu toate astea, cuantumul amenzilor în românia și la vecinii bulgari este disproporționat de mare față de veniturile populației, scrie Digi24.
România
Amenzile pentru încălcarea ordonanțelor militare au crescut prin OUG 34/2020. O amendă, la noi în țară, pornește de la 2.000 de lei (aproape 415 euro) și poate ajunge până la 20.000 de lei (4.150 de euro) pentru persoanele fizice. De asemenea, cel amendat poate plăti în termen de 15 zile jumătate din amenda primită, nu jumătate din minimul unei amenzi, așa cum era înainte.
Persoanele juridice pot fi amendate cu sume cuprinse între 10.000 de lei (peste 2.000 de euro) și 70.000 lei (peste 14.000 de euro).
Amenda minimă de 2.000 de lei reprezintă două treimi din salariul mediu net pe economie, care este de aproape 3.200 de lei (aprox. 670 euro) la nivelul lunii ianuarie, potrivit Institutului Național de Statistică.
În unele cazuri se dau amenzi mari, de 10.000 de lei, cum a fost cazul primarului Robert Negoiță, prins plimbându-se cu bicicleta în parc, sau chiar maximul de 20.000 de lei, cât a primit un preot care a ținut slujbă cu public în biserică, în Vinerea Mare, informează Digi24.
Cel mai des aplicate sunt amenzile minime, de 2.000 de lei. Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, într-un interval de 24 de ore, polițiștii au dat 5.192 de amenzi, în valoare totală de 11.385.528 lei, ceea ce înseamnă că valoarea medie a unei amenzi este de 2.192 de lei, aproape de minimul de 2.000 de lei.
Spania
Amenzile în Spania pornesc de la 100 de euro, pentru nerespectarea regulilor de bază împotriva coronavirusului. Sumele cresc la 600 de euro și pot fi mărite până la 2.000 de euro, dacă „făptașul” are o atitudine nepotrivită față de poliție.
Amenzile urcă la 3.000 de euro pentru amenințarea polițiștilor și pot ajunge la 10.000 de euro în cazul în care cetățenii recurg la agresiune verbală sau fizică asupra organelor de poliție.
Amenzile plătite în interval de 15 zile vor fi reduse la jumătate din valoare.
Salariul mediu net în Spania este de 1.800 de euro.
Italia
În Italia, una dintre țările cel mai greu lovite de pandemia de coronavirus, amenzile pentru nerespectarea regulilor de carantină sunt de la 400 de euro până la 3.000 de euro sau pedeapsă cu închisoarea până la trei luni.
Salariul mediu net în Italia este de aproape 1.900 de euro.
Germania
pe pământ nemțesc, amenzile cele mai mici sunt de 200 de euro, pentru nerespectarea interdicției de adunare în grupuri mai mari de două persoane. Recidiva este taxată cu 400 de euro.
Dacă barurile sau cluburile primesc clienți, deși e interzis, amenzile pornesc de la 3.000 de euro, dar și clienții vor fi amendați cu până la 400 de euro.
Cei care sunt infectați sau cunosc persoane bolnave și nu raportează, precum și cei care încalcă regulile în mod repetat primesc până la 25.000 de euro amendă.
Cele mai drastice pedepse merg până la 25.000 de euro amendă sau 5 ani de închisoare.
În Germania a fost publicat și un catalog cu amenzile valabile în fiecare dintre cele 16 landuri ale federației.
Salariul mediu net în Germania este de peste 2.400 de euro.
Austria
Polițiștii austrieci aplică amenzi de 25 de euro, dacă nu porți mască de protecție în magazin.
Cei care nu pot justifica motivul pentru care au ieșit din casă plătesc între 200 și 1.450 de euro.
Pentru persoanele care merg în grup, fac sport în locuri închise sau intră în restaurante deschise ilegal există amenzi între 600 și 3.600 de euro.
Magazinele sau restaurantele deschise ilegal pot plăti 3.000 de euro, respectiv 30.000 de euro, dacă recidivează.
Salariul mediu net în Austria este de 2.700 de euro.
Marea Britanie
Amenzile englezești pe timp de pandemie pornesc de la 60 de lire sterline (aproape 70 de euro) și se poate plăti doar jumătate din valoarea acestora în termen de două săptămâni.
Dacă „făptașul” recidivează, amenzile cresc la 120 de lire sterline și pot ajunge la 960 de lire sterline (aproape 1.100 de euro).
Salariul mediu net în Marea Britanie este de 2.600 de euro.
Franța
Amenda franceză pentru încălcarea regulilor de combatere a coronavirusului pornește de la 135 de euro, cu majorare posibilă până la 375 de euro la prima abatere.
Dacă cel amendat recidivează în următoarele 15 zile, amenda este de 200 de euro, cu majorare posibilă până la 450 de euro.
La a treia recidivă în 30 de zile, încălcarea legii se transformă în delict și se aplică amendă de 3.750 de euro și maxim 6 luni de pușcărie.
Salariul mediu net în Franța este de peste 2.300 de euro.
Belgia
Cea mai mică amendă belgiană pentru încălcarea interdicțiilor legate de coronavirusul este de 250 de euro.
Dacă cel care a fost amendat o dată recidivează, ajunge în fața judecătorului, care îi poate da o amendă începând de la 750 de euro sau până la 30 de zile de muncă în folosul comunității.
Salariul mediu net în Belgia este de 2.250 de euro.
Danemarca
Amenda pentru încălcarea interdicției de întâlnire în grupuri mai mari de 10 persoane sau pentru nerespectarea ordinelor poliției este de 2.500 de koroane (aproximativ 335 de euro). În cazuri de recidivă, amenda crește.
Pentru comercianții care au voie să-și desfășoare activitatea, dar încalcă regulile impuse de Covid-19, se dau amenzi pornind de la 3.000 de koroane (aproximativ 400 de euro).
Magazinele și restaurantele deschise ilegal plătesc amenzi de 10.000 de koroane (aproximativ 1.350 de euro).
Amenzile pentru agenții economici se dau în funție de dimensiunea firmei (companie mică, mijlocie sau mare) și pot ajunge până la 150.000 de koroane (aproximativ 20.000 de euro).
Salariul mediu net în Danemarca este de 3.400 de euro.
Norvegia
În Norvegia, amenda pentru încălcarea regulilor stabilite pentru perioada carantinei ajunge la 20.000 de koroane (aproape 1.750 de euro).
Norvegienii care părăsesc reședința oficială pentru a se muta la țară riscă o amendă de 15.000 de koroane (1.300 de euro).
Salariul mediu net în Norvegia este de peste 3.400 de euro.
Bulgaria
Bulgaria a modificat Codul penal pentru a introduce sancțiuni legate de nerespectarea regulilor impuse de coronavirus și diseminarea de știri false.
Pedepsele pornesc de la 1.000 de leva (500 de euro), pentru nepurtatea măștii pe față sau plimbarea în parc, și pot ajunge până la 50.000 de leva (25.000 de euro) sau 5 ani de închisoare, în cazuri considerate grave.
Salariul mediu net în Bulgaria este de 510 euro.
În România (populație de circa 20 de milioane de oameni) s-au dat peste 200.000 de amenzi de la începutul stării de urgență, a căror valoare totală depășește 400 de milioane de lei. Făcând media, se constată că marea lor majoritate au fost la nivelul minim de 2.000 de lei.
Franța și Spania sunt alte țări în care s-au dat multe amenzi: în Franța – circa 800.000 (la o populație de 67 de milioane de oameni), respectiv 500.000 în Spania (la o populație de 47 de milioane de oameni).
La polul opus, se află marea Britanie, unde, potrivit BBC, s-au dat 3.500 de amenzi, la o populație de peste 66 de milioane de oameni.
Internațional
Preţul petrolului depăşeşte 80 de dolari pe baril după izbucnirea conflictului în Orientul Mijlociu
Preţul ţiţeiului a urcat peste 80 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor recente din Orientul Mijlociu. La deschiderea burselor asiatice, cotaţia ţiţeiului Brent cu livrare în aprilie a crescut cu 14%, ajungând la 82,37 dolari pe baril — cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025. Şi ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat o creştere de două cifre, potrivit Reuters și Agerpres.
După saltul iniţial, preţurile au pierdut o parte din câştiguri, menţinând totuşi o creştere de aproximativ 6% faţă de valorile de vineri seara. Majorarea bruscă survine după atacurile Israelului şi Statelor Unite asupra Iranului, soldate cu moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei, urmate de contraatacuri iraniene şi restricţii asupra transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz — o rută vitală pentru aproximativ o cincime din transporturile zilnice de petrol la nivel mondial.
„Dacă nu apar rapid semnale de dezescaladare, ne aşteptăm la o reevaluare semnificativă a preţurilor petrolului”, a declarat Jorge Leon, şeful departamentului de analiză geopolitică de la Rystad Energy.
O creştere prelungită a preţurilor riscă să intensifice presiunile inflaţioniste globale şi să acţioneze ca o povară pentru consumatori şi afaceri, reducând cererea. În încercarea de a limita creşterile excesive, opt ţări membre ale OPEC+ au decis să majoreze producţia zilnică, însă transportul petrolului rămâne dependent de Strâmtoarea Ormuz.
Internațional
Zeci de zboruri anulate la București din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a anunțat că 35 de curse aeriene au fost anulate luni, ca urmare a escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Este vorba despre 17 decolări și 18 aterizări spre și dinspre Israel, Dubai, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Egipt și Iordania, operate de FlyDubai, HiSky Europe, Israir Airlines, Qatar Airways, TAROM și Wizz Air Malta.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a recomandat cetățenilor români să anuleze sau să reprogrameze călătoriile către Israel și statele limitrofe direct afectate de conflict.
Situația a degenerat după ce Israelul și Statele Unite au lansat atacuri împotriva Iranului, fiind raportate explozii în Teheran, Tabriz și Isfahan. Ca răspuns, Iranul a lansat rachete și drone către baze americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, dar și către centre militare de pe teritoriul israelian, potrivit agenției EFE.
CNAB avertizează că situația este fluidă, iar pasagerii sunt sfătuiți să urmărească anunțurile companiilor aeriene pentru actualizări și eventuale modificări ale zborurilor.
Internațional
Escaladare militară în Orientul Mijlociu: conflictul se extinde în Liban și statele din Golf
Conflictul din Orientul Mijlociu a intrat în cea de-a treia zi a operațiunii militare comune desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iran. Confruntările s-au extins dincolo de granițele iraniene, ajungând în Liban și în mai multe state din Golful Persic, în contextul unor represalii în lanț.
Armata israeliană a lansat noi atacuri aeriene asupra capitalei iraniene, Teheran, în timp ce gruparea Hezbollah a intrat direct în conflict, lansând atacuri asupra nordului Israelului din sudul Libanului. Ca răspuns, Israelul a bombardat capitala libaneză, Beirut, și alte ținte asociate Hezbollah, inclusiv depozite de armament și infrastructură militară. Potrivit unui prim bilanț, cel puțin 31 de persoane au murit și 149 au fost rănite în Liban.
Situația umanitară se degradează rapid. Ministerul Sănătății iranian a anunțat că 180 de persoane au murit într-un atac asupra unei școli din Minab, dintre care peste 100 ar fi copii. În plus, Spitalul Gandhi din Teheran a fost avariat în urma bombardamentelor. Organizația Mondială a Sănătății a calificat aceste informații drept „extrem de îngrijorătoare” și a cerut respectarea infrastructurii medicale în timpul conflictelor.
Pe plan militar, presa iraniană susține că a fost doborât un avion de vânătoare F-15 aparținând SUA, care s-ar fi prăbușit în Kuweit. Autoritățile din Kuweit au confirmat incidente aeriene, precizând însă că echipajele au supraviețuit.
Conflictul afectează tot mai mult regiunea Golfului. Bahrain a raportat primul deces în urma atacurilor iraniene, iar explozii au fost semnalate în orașe precum Dubai, Abu Dhabi, Doha și Manama. De asemenea, un nor dens de fum a fost observat deasupra ambasadei SUA din Kuweit, în contextul în care autoritățile au interceptat drone.
Pe plan diplomatic, premierul indian Narendra Modi și-a exprimat îngrijorarea față de escaladare în discuții cu omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, subliniind necesitatea protejării civililor și condamnând atacurile asupra Emiratele Arabe Unite.
În paralel, oficiali europeni au confirmat că mii de cetățeni ai Uniunii Europene se află încă în Iran, unii dintre aceștia având dublă cetățenie și neexprimând dorința de evacuare.
Situația este complicată și de evoluțiile politice interne din Iran. Președintele american Donald Trump a declarat că liderul suprem iranian, Ali Khamenei, a fost ucis în atacuri, împreună cu potențiali succesori identificați de Washington — afirmații care amplifică incertitudinea privind stabilitatea regimului de la Teheran.
În lipsa unor semne clare de dezescaladare, conflictul riscă să se transforme într-o confruntare regională de amploare, cu consecințe grave pentru securitatea internațională și populația civilă.
-
Business7 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business8 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Politică11 luni înainteRaluca Turcan solicită reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor
-
Business8 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului

You must be logged in to post a comment Login