Amenzile românești versus amenzile din alte țări europene. Unde se aplică cele mai drastice amenzi?
Încălcarea ordonanțelor militare vine la pachet și cu amenzi cu o valoare destul de ridicată. De la începutul stării de urgență, polițiștii au semnat peste 200.000 de procese-verbale, în valoare totală de mai mult de 400 de milioane de lei. România nu este singura țară unde amenzile sunt mari sau multe. Cu toate astea, cuantumul amenzilor în românia și la vecinii bulgari este disproporționat de mare față de veniturile populației, scrie Digi24.
România
Amenzile pentru încălcarea ordonanțelor militare au crescut prin OUG 34/2020. O amendă, la noi în țară, pornește de la 2.000 de lei (aproape 415 euro) și poate ajunge până la 20.000 de lei (4.150 de euro) pentru persoanele fizice. De asemenea, cel amendat poate plăti în termen de 15 zile jumătate din amenda primită, nu jumătate din minimul unei amenzi, așa cum era înainte.
Persoanele juridice pot fi amendate cu sume cuprinse între 10.000 de lei (peste 2.000 de euro) și 70.000 lei (peste 14.000 de euro).
Amenda minimă de 2.000 de lei reprezintă două treimi din salariul mediu net pe economie, care este de aproape 3.200 de lei (aprox. 670 euro) la nivelul lunii ianuarie, potrivit Institutului Național de Statistică.
În unele cazuri se dau amenzi mari, de 10.000 de lei, cum a fost cazul primarului Robert Negoiță, prins plimbându-se cu bicicleta în parc, sau chiar maximul de 20.000 de lei, cât a primit un preot care a ținut slujbă cu public în biserică, în Vinerea Mare, informează Digi24.
Cel mai des aplicate sunt amenzile minime, de 2.000 de lei. Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, într-un interval de 24 de ore, polițiștii au dat 5.192 de amenzi, în valoare totală de 11.385.528 lei, ceea ce înseamnă că valoarea medie a unei amenzi este de 2.192 de lei, aproape de minimul de 2.000 de lei.
Spania
Amenzile în Spania pornesc de la 100 de euro, pentru nerespectarea regulilor de bază împotriva coronavirusului. Sumele cresc la 600 de euro și pot fi mărite până la 2.000 de euro, dacă „făptașul” are o atitudine nepotrivită față de poliție.
Amenzile urcă la 3.000 de euro pentru amenințarea polițiștilor și pot ajunge la 10.000 de euro în cazul în care cetățenii recurg la agresiune verbală sau fizică asupra organelor de poliție.
Amenzile plătite în interval de 15 zile vor fi reduse la jumătate din valoare.
Salariul mediu net în Spania este de 1.800 de euro.
Italia
În Italia, una dintre țările cel mai greu lovite de pandemia de coronavirus, amenzile pentru nerespectarea regulilor de carantină sunt de la 400 de euro până la 3.000 de euro sau pedeapsă cu închisoarea până la trei luni.
Salariul mediu net în Italia este de aproape 1.900 de euro.
Germania
pe pământ nemțesc, amenzile cele mai mici sunt de 200 de euro, pentru nerespectarea interdicției de adunare în grupuri mai mari de două persoane. Recidiva este taxată cu 400 de euro.
Dacă barurile sau cluburile primesc clienți, deși e interzis, amenzile pornesc de la 3.000 de euro, dar și clienții vor fi amendați cu până la 400 de euro.
Cei care sunt infectați sau cunosc persoane bolnave și nu raportează, precum și cei care încalcă regulile în mod repetat primesc până la 25.000 de euro amendă.
Cele mai drastice pedepse merg până la 25.000 de euro amendă sau 5 ani de închisoare.
În Germania a fost publicat și un catalog cu amenzile valabile în fiecare dintre cele 16 landuri ale federației.
Salariul mediu net în Germania este de peste 2.400 de euro.
Austria
Polițiștii austrieci aplică amenzi de 25 de euro, dacă nu porți mască de protecție în magazin.
Cei care nu pot justifica motivul pentru care au ieșit din casă plătesc între 200 și 1.450 de euro.
Pentru persoanele care merg în grup, fac sport în locuri închise sau intră în restaurante deschise ilegal există amenzi între 600 și 3.600 de euro.
Magazinele sau restaurantele deschise ilegal pot plăti 3.000 de euro, respectiv 30.000 de euro, dacă recidivează.
Salariul mediu net în Austria este de 2.700 de euro.
Marea Britanie
Amenzile englezești pe timp de pandemie pornesc de la 60 de lire sterline (aproape 70 de euro) și se poate plăti doar jumătate din valoarea acestora în termen de două săptămâni.
Dacă „făptașul” recidivează, amenzile cresc la 120 de lire sterline și pot ajunge la 960 de lire sterline (aproape 1.100 de euro).
Salariul mediu net în Marea Britanie este de 2.600 de euro.
Franța
Amenda franceză pentru încălcarea regulilor de combatere a coronavirusului pornește de la 135 de euro, cu majorare posibilă până la 375 de euro la prima abatere.
Dacă cel amendat recidivează în următoarele 15 zile, amenda este de 200 de euro, cu majorare posibilă până la 450 de euro.
La a treia recidivă în 30 de zile, încălcarea legii se transformă în delict și se aplică amendă de 3.750 de euro și maxim 6 luni de pușcărie.
Salariul mediu net în Franța este de peste 2.300 de euro.
Belgia
Cea mai mică amendă belgiană pentru încălcarea interdicțiilor legate de coronavirusul este de 250 de euro.
Dacă cel care a fost amendat o dată recidivează, ajunge în fața judecătorului, care îi poate da o amendă începând de la 750 de euro sau până la 30 de zile de muncă în folosul comunității.
Salariul mediu net în Belgia este de 2.250 de euro.
Danemarca
Amenda pentru încălcarea interdicției de întâlnire în grupuri mai mari de 10 persoane sau pentru nerespectarea ordinelor poliției este de 2.500 de koroane (aproximativ 335 de euro). În cazuri de recidivă, amenda crește.
Pentru comercianții care au voie să-și desfășoare activitatea, dar încalcă regulile impuse de Covid-19, se dau amenzi pornind de la 3.000 de koroane (aproximativ 400 de euro).
Magazinele și restaurantele deschise ilegal plătesc amenzi de 10.000 de koroane (aproximativ 1.350 de euro).
Amenzile pentru agenții economici se dau în funție de dimensiunea firmei (companie mică, mijlocie sau mare) și pot ajunge până la 150.000 de koroane (aproximativ 20.000 de euro).
Salariul mediu net în Danemarca este de 3.400 de euro.
Norvegia
În Norvegia, amenda pentru încălcarea regulilor stabilite pentru perioada carantinei ajunge la 20.000 de koroane (aproape 1.750 de euro).
Norvegienii care părăsesc reședința oficială pentru a se muta la țară riscă o amendă de 15.000 de koroane (1.300 de euro).
Salariul mediu net în Norvegia este de peste 3.400 de euro.
Bulgaria
Bulgaria a modificat Codul penal pentru a introduce sancțiuni legate de nerespectarea regulilor impuse de coronavirus și diseminarea de știri false.
Pedepsele pornesc de la 1.000 de leva (500 de euro), pentru nepurtatea măștii pe față sau plimbarea în parc, și pot ajunge până la 50.000 de leva (25.000 de euro) sau 5 ani de închisoare, în cazuri considerate grave.
Salariul mediu net în Bulgaria este de 510 euro.
În România (populație de circa 20 de milioane de oameni) s-au dat peste 200.000 de amenzi de la începutul stării de urgență, a căror valoare totală depășește 400 de milioane de lei. Făcând media, se constată că marea lor majoritate au fost la nivelul minim de 2.000 de lei.
Franța și Spania sunt alte țări în care s-au dat multe amenzi: în Franța – circa 800.000 (la o populație de 67 de milioane de oameni), respectiv 500.000 în Spania (la o populație de 47 de milioane de oameni).
La polul opus, se află marea Britanie, unde, potrivit BBC, s-au dat 3.500 de amenzi, la o populație de peste 66 de milioane de oameni.
Internațional
Reactoarele modulare mici, soluția pentru cererea crescută de energie curată. Dar ministrul Sebastian Burduja ascunde realitatea. Costurile finale ale unui asemenea proiect sunt greu de calculat
Centralele nucleare ar putea deveni mai mici, mai simplu de construit și mai ușor de integrat în rețelele de energie în viitor, oferind o soluție critică pentru tranziția de la combustibilii fosili.
Noile reactoare modulare mici (SMR), cu o capacitate de până la 300 de megawați, promit să accelereze construcția de centrale nucleare într-un moment în care cererea de energie curată crește semnificativ, ca urmare a cresterii unor domenii precum inteligența artificială, producția industriala și vehiculele electrice, potrivit postului american de televiziune CNBC.
Reactoarele modulare mici, soluția pentru cererea crescută de energie curată
Companiile de utilități din întreaga lume închid centralele pe cărbune pentru a reduce emisiile de carbon, ceea ce pune presiune pe identificarea unor noi surse de energie fiabile. Energia nucleară, fiind una dintre cele mai sigure și constante opțiuni, devine o soluție din ce în ce mai atractivă. Totuși, construirea centralelor mari este extrem de costisitoare și de durată. De exemplu, proiectul Southern Co. din Georgia, care a implicat primele reactoare nucleare noi din ultimele decenii, a avut întârzieri majore și un cost final de peste 30 de miliarde de dolari.
SMR-urile sunt considerate o alternativă mai accesibilă și mai rapidă, putând fi asamblate pe loc din piese fabricate în fabrici. Doug True, directorul nuclear al Institutului de Energie Nucleară, a declarat pentru CNBC că aceste reactoare mai mici sunt ideale pentru a înlocui centralele pe cărbune închise, având dimensiuni comparabile.
Cu toate acestea, adevărata provocare rămâne construirea primului SMR în SUA. Până acum, doar trei astfel de reactoare funcționează la nivel global, în China, Rusia și Japonia. Deși există un interes major pentru această tehnologie, costurile și complexitatea primelor proiecte sunt obstacole semnificative. De exemplu, un proiect ambitions de a instala reactoare mici în statul Idaho, proiect al companiei NuScale, a fost anulat după ce bugetul său s-a umflat, de la 5 la 9 miliarde de dolari din cauza inflației si a dobanzilor.
Compania Dominion Energy explorează posibilitatea de a instala un SMR la centrala North Anna din Virginia, pentru a face față creșterii cererii de energie în regiune, în special din partea centrelor de date. Deși nu a luat o decizie finală, compania consideră SMR-urile o soluție promițătoare pentru a răspunde nevoilor viitoare de energie curată.
Alte companii, precum Holtec International și Constellation Energy, fac pași similari. Holtec lucrează la repornirea centralei nucleare Palisades din Michigan și intenționează să instaleze două reactoare mici până la începutul anilor 2030, în timp ce Constellation explorează integrarea SMR-urilor în centralele sale existente, potrivit CNBC.
Pe măsură ce tehnologia evoluează, SMR-urile ar putea deveni o soluție esențială pentru a sprijini tranziția către o energie mai curată și mai fiabilă. Totuși, succesul lor va depinde de sprijinul politic și de colaborarea între companii și autorități, într-un efort comun de a reduce costurile și de a accelera implementarea acestei tehnologii inovatoare.
Internațional
Turiștii ar putea da bani pentru vizitarea Fontana di Trevi. Primăria Romei se gândește să pună o taxă de acces
Primăria Romei se gândește să introducă o taxă de acces pentru Fontana di Trevi. Acest obiectiv este vizitat anual de milioane de persoane, iar măsura precizată se află în analiză și are scopul de a combate turismul excesiv.
Fontana di Trevi ar putea fi vizitată contra-cost de turiști
Alessandro Onorato, adjunctul responsabil de turism la Primăria Romei, ia în considerare impunerea unor ore de acces pentru vizitatorii care doresc să vadă emblematica fântână, conform AFP, citat de Agerpres.
„Aş fi în favoarea ideii de examinare a unui nou tip de acces, limitat în timp şi cu un număr fix (de vizitatori), cu un sistem de rezervare”, a declarat el pentru cotidianul Corriere della Sera.
Cât ar putea costa biletul de acces la Fontana di Trevi
Biletul de acces ar urma să fie gratuit pentru locuitorii din Roma, iar pentru turiști să se vândă la prețul de un euro.
Măsurile menționate nu au scopul de a atrage câștiguri, mai ales de pe urma introducerii taxei, ci de a controla aglomerația.
Un purtător de cuvânt al municipalității a declarat pentru AFP că posibilitatea introducerii taxei de acces este doar o „idee inițială” și „nu există încă nimic concret”.
„Este o chestiune delicată şi dificilă, dar mai devreme sau mai târziu va trebui abordată. Turismul la Roma, care înregistrează cifre record, trebuie să fie sustenabil pentru oraş şi pentru mediu”, a mai spus acesta.
Internațional
OpenAI: Între ambiții comerciale și provocările siguranței în Inteligența Artificială
Într-o perioadă în care inteligența artificială (AI) devine tot mai centrală în strategia globală a companiilor de tehnologie, OpenAI, una dintre cele mai proeminente organizații din domeniu, se află într-un moment critic.
Fondată inițial ca un laborator de cercetare non-profit, dedicat dezvoltării unei inteligențe artificiale generale (AGI) care să fie benefică umanității, OpenAI trece printr-o tranziție complexă, în care încearcă să își redefinească identitatea și prioritățile.
O tranziție cu provocări interne
În ultimii ani, OpenAI a cunoscut o creștere rapidă, transformându-se într-un jucător important pe scena tehnologică globală. De la lansarea ChatGPT în noiembrie 2022, compania a angajat peste 1.700 de persoane, 80% dintre acestea alăturându-se după succesul răsunător al chatbotului online, conform The New York Times.
Cu toate acestea, tranziția către o companie orientată spre profit a fost marcată de tensiuni interne și plecări notabile.
O serie de angajări recente, inclusiv cea a lui Sarah Friar ca director financiar și a lui Kevin Weil ca director de produs, semnalează intenția OpenAI de a se poziționa ferm ca lider în industria AI. De asemenea, compania a atras figuri influente în consiliul de administrație, cum ar fi Paul M. Nakasone, fost general al armatei SUA și fost șef al NSA, demonstrând că securitatea și protecția sunt esențiale în strategia sa de dezvoltare.
Cu toate acestea, pe măsură ce noi lideri au intrat în scenă, unii dintre pionierii care au contribuit la fondarea OpenAI au ales să plece. Ilya Sutskever, unul dintre cofondatori și cercetător-șef, a părăsit compania în mai 2024 pentru a-și înființa propria firmă de inteligență artificială. În mod similar, Jan Leike, un alt cercetător de top, a plecat la Anthropic, un rival emergent, exprimându-și îngrijorarea că cultura de siguranță din cadrul OpenAI a fost subordonată presiunilor comerciale.
Riscurile siguranței și dilemele etice în privința AI
Aceste plecări subliniază una dintre cele mai mari dileme ale OpenAI: cum să echilibreze presiunile de a genera profit cu nevoia de a asigura că tehnologiile sale nu vor cauza daune majore. Echipa „Superalignment”, creată de Sutskever și Leike, a avut misiunea de a explora riscurile catastrofale ale AI-ului, însă conflictele interne legate de modul în care aceste eforturi se integrează în viziunea generală a companiei au dus la desființarea echipei.
Într-o companie în care inovația rapidă este adesea prioritară, angajații au început să își exprime temerile. Todor Markov, un cercetător care și-a anunțat demisia în iunie 2024, a acuzat conducerea că nu poate fi de încredere în a dezvolta AGI într-un mod sigur, evocând motivele pentru care consiliul de administrație l-a demis temporar pe Sam Altman, CEO-ul OpenAI, la sfârșitul anului 2023.
Aceste îngrijorări nu sunt izolate. Foștii angajați care au părăsit compania au dezvăluit, sub anonimat, că măsurile coercitive, cum ar fi retragerea acțiunilor OpenAI în caz de critici publice, au amplificat tensiunile interne și au redus încrederea în leadership-ul companiei.
Impactul asupra viitorului Inteligenței Artificiale
În contextul actual, OpenAI este presată să răspundă nu doar la provocările interne, ci și la așteptările externe. Cu venituri anuale de peste 2 miliarde de dolari și mai mult de 200 de milioane de utilizatori săptămânali ai ChatGPT, compania se află la o răscruce. Pe de o parte, investitori precum Microsoft, Apple și Nvidia sunt interesați de potențialul său de creștere. Pe de altă parte, există o nevoie stringentă de reglementare și de stabilire a unor standarde clare pentru a preveni utilizarea greșită a AI-ului.
Paul M. Nakasone, noul membru al consiliului de administrație, a declarat recent că experiența sa la NSA l-a pregătit pentru a gestiona provocările legate de AI, subliniind necesitatea unei abordări ferme în ceea ce privește securitatea. Cu toate acestea, plecarea lui John Schulman, un alt co-fondator al OpenAI, care s-a alăturat și el Anthropic, ridică întrebări despre capacitatea companiei de a menține echilibrul între inovație și responsabilitate.
Pe măsură ce OpenAI navighează prin aceste ape tulburi, rămâne de văzut dacă va reuși să își mențină poziția de lider în industrie, fără a compromite siguranța și etica.
-
Lifestyle3 ani înainte
Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta. Discret, este adoptat de tot mai mulți români cu bani
-
Politică3 ani înainte
Florin Cîțu va câștiga detașat confruntarea cu Ludovic Orban. Iată si de ce
-
Lifestyle3 ani înainte
Un sfat vital din partea medicilor: pentru o viață sănătoasă, dormiți mai mult de 6 ore pe noapte
-
Lifestyle3 ani înainte
În sfârșit te întorci la birou. Cum te vei îmbrăca?