Connect with us

Internațional

Amenzile românești versus amenzile din alte țări europene. Unde se aplică cele mai drastice amenzi?

Publicat cu

pe

Încălcarea ordonanțelor militare vine la pachet și cu amenzi cu o valoare destul de ridicată. De la începutul stării de urgență, polițiștii au semnat peste 200.000 de procese-verbale, în valoare totală de mai mult de 400 de milioane de lei. România nu este singura țară unde amenzile sunt mari sau multe. Cu toate astea, cuantumul amenzilor în românia și la vecinii bulgari este disproporționat de mare față de veniturile populației, scrie Digi24.

România

Amenzile pentru încălcarea ordonanțelor militare au crescut prin OUG 34/2020. O amendă, la noi în țară, pornește de la 2.000 de lei (aproape 415 euro) și poate ajunge până la 20.000 de lei (4.150 de euro) pentru persoanele fizice. De asemenea, cel amendat poate plăti în termen de 15 zile jumătate din amenda primită, nu jumătate din minimul unei amenzi, așa cum era înainte.

Persoanele juridice pot fi amendate cu sume cuprinse între 10.000 de lei (peste 2.000 de euro) și 70.000 lei (peste 14.000 de euro).

Amenda minimă de 2.000 de lei reprezintă două treimi din salariul mediu net pe economie, care este de aproape 3.200 de lei (aprox. 670 euro) la nivelul lunii ianuarie, potrivit Institutului Național de Statistică.

În unele cazuri se dau amenzi mari, de 10.000 de lei, cum a fost cazul primarului Robert Negoiță, prins plimbându-se cu bicicleta în parc, sau chiar maximul de 20.000 de lei, cât a primit un preot care a ținut slujbă cu public în biserică, în Vinerea Mare, informează Digi24.

Cel mai des aplicate sunt amenzile minime, de 2.000 de lei. Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, într-un interval de 24 de ore, polițiștii au dat 5.192 de amenzi, în valoare totală de 11.385.528 lei, ceea ce înseamnă că valoarea medie a unei amenzi este de 2.192 de lei, aproape de minimul de 2.000 de lei.

Spania

Amenzile în Spania pornesc de la 100 de euro, pentru nerespectarea regulilor de bază împotriva coronavirusului. Sumele cresc la 600 de euro și pot fi mărite până la 2.000 de euro, dacă „făptașul” are o atitudine nepotrivită față de poliție.

Amenzile urcă la 3.000 de euro pentru amenințarea polițiștilor și pot ajunge la 10.000 de euro în cazul în care cetățenii recurg la agresiune verbală sau fizică asupra organelor de poliție.

Amenzile plătite în interval de 15 zile vor fi reduse la jumătate din valoare.

Salariul mediu net în Spania este de 1.800 de euro.

Italia

În Italia, una dintre țările cel mai greu lovite de pandemia de coronavirus, amenzile pentru nerespectarea regulilor de carantină sunt de la 400 de euro până la 3.000 de euro sau pedeapsă cu închisoarea până la trei luni.

Salariul mediu net în Italia este de aproape 1.900 de euro.

Germania

pe pământ nemțesc, amenzile cele mai mici sunt de 200 de euro, pentru nerespectarea interdicției de adunare în grupuri mai mari de două persoane. Recidiva este taxată cu 400 de euro.

Dacă barurile sau cluburile primesc clienți, deși e interzis, amenzile pornesc de la 3.000 de euro, dar și clienții vor fi amendați cu până la 400 de euro.

Cei care sunt infectați sau cunosc persoane bolnave și nu raportează, precum și cei care încalcă regulile în mod repetat primesc până la 25.000 de euro amendă.

Cele mai drastice pedepse merg până la 25.000 de euro amendă sau 5 ani de închisoare.

În Germania a fost publicat și un catalog cu amenzile valabile în fiecare dintre cele 16 landuri ale federației.

Salariul mediu net în Germania este de peste 2.400 de euro.

Austria

Polițiștii austrieci aplică amenzi de 25 de euro, dacă nu porți mască de protecție în magazin.

Cei care nu pot justifica motivul pentru care au ieșit din casă plătesc între 200 și 1.450 de euro.

Pentru persoanele care merg în grup, fac sport în locuri închise sau intră în restaurante deschise ilegal există amenzi între 600 și 3.600 de euro.

Magazinele sau restaurantele deschise ilegal pot plăti 3.000 de euro, respectiv 30.000 de euro, dacă recidivează.

Salariul mediu net în Austria este de 2.700 de euro.

Marea Britanie

Amenzile englezești pe timp de pandemie pornesc de la 60 de lire sterline (aproape 70 de euro) și se poate plăti doar jumătate din valoarea acestora în termen de două săptămâni.

Dacă „făptașul” recidivează, amenzile cresc la 120 de lire sterline și pot ajunge la 960 de lire sterline (aproape 1.100 de euro).

Salariul mediu net în Marea Britanie este de 2.600 de euro.

Franța

Amenda franceză pentru încălcarea regulilor de combatere a coronavirusului pornește de la 135 de euro, cu majorare posibilă până la 375 de euro la prima abatere.

Dacă cel amendat recidivează în următoarele 15 zile, amenda este de 200 de euro, cu majorare posibilă până la 450 de euro.

La a treia recidivă în 30 de zile, încălcarea legii se transformă în delict și se aplică amendă de 3.750 de euro și maxim 6 luni de pușcărie.

Salariul mediu net în Franța este de peste 2.300 de euro.

Belgia

Cea mai mică amendă belgiană pentru încălcarea interdicțiilor legate de coronavirusul este de 250 de euro.

Dacă cel care a fost amendat o dată recidivează, ajunge în fața judecătorului, care îi poate da o amendă începând de la 750 de euro sau până la 30 de zile de muncă în folosul comunității.

Salariul mediu net în Belgia este de 2.250 de euro.

Danemarca

Amenda pentru încălcarea interdicției de întâlnire în grupuri mai mari de 10 persoane sau pentru nerespectarea ordinelor poliției este de 2.500 de koroane (aproximativ 335 de euro). În cazuri de recidivă, amenda crește.

Pentru comercianții care au voie să-și desfășoare activitatea, dar încalcă regulile impuse de Covid-19, se dau amenzi pornind de la 3.000 de koroane (aproximativ 400 de euro).

Magazinele și restaurantele deschise ilegal plătesc amenzi de 10.000 de koroane (aproximativ 1.350 de euro).

Amenzile pentru agenții economici se dau în funție de dimensiunea firmei (companie mică, mijlocie sau mare) și pot ajunge până la 150.000 de koroane (aproximativ 20.000 de euro).

Salariul mediu net în Danemarca este de 3.400 de euro.

Norvegia

În Norvegia, amenda pentru încălcarea regulilor stabilite pentru perioada carantinei ajunge la 20.000 de koroane (aproape 1.750 de euro).

Norvegienii care părăsesc reședința oficială pentru a se muta la țară riscă o amendă de 15.000 de koroane (1.300 de euro).

Salariul mediu net în Norvegia este de peste 3.400 de euro.

Bulgaria

Bulgaria a modificat Codul penal pentru a introduce sancțiuni legate de nerespectarea regulilor impuse de coronavirus și diseminarea de știri false.

Pedepsele pornesc de la 1.000 de leva (500 de euro), pentru nepurtatea măștii pe față sau plimbarea în parc, și pot ajunge până la 50.000 de leva (25.000 de euro) sau 5 ani de închisoare, în cazuri considerate grave.

Salariul mediu net în Bulgaria este de 510 euro.

 

În România (populație de circa 20 de milioane de oameni) s-au dat peste 200.000 de amenzi de la începutul stării de urgență, a căror valoare totală depășește 400 de milioane de lei. Făcând media, se constată că marea lor majoritate au fost la nivelul minim de 2.000 de lei.

Franța și Spania sunt alte țări în care s-au dat multe amenzi: în Franța – circa 800.000 (la o populație de 67 de milioane de oameni), respectiv 500.000 în Spania (la o populație de 47 de milioane de oameni).

La polul opus, se află marea Britanie, unde, potrivit BBC, s-au dat 3.500 de amenzi, la o populație de peste 66 de milioane de oameni.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

Rețelele electrice din UE au nevoie de investiții de mii de miliarde pentru a evita un blackout spaniol

Publicat cu

pe

Rețelele electrice învechite din Europa nu au capacități de stocare a energiei și au nevoie de investiții în valoare de mii de miliarde de dolari pentru a face față creșterii producției de energie regenerabilă, cererii din ce în ce mai mari de electricitate și pentru a evita un blackout precum cel din Spania, transmite Reuters.

‘Blackout-ul a fost un semnal de alarmă. A arătat că este o nevoie urgentă și inevitabilă pentru modernizarea și consolidarea rețelelor electrice ale Europei’, a declarat secretarul general de la Eurelectric, Kristian Ruby.

Cea mai mare parte a rețelelor electrice din Uniunea Europeană datează din secolul trecut și jumătate dintre linii au peste 40 de ani. Creșterea producției de energie cu emisii reduse de carbon și cererea explozivă de energie din partea centrelor de date și a vehiculelor electrice va necesita o modernizare a rețelelor, care au nevoie și de protecție digitală pentru a face față atacurilor cibernetice.

În condițiile în care investițiile globale în regenerabile aproape s-au dublat după 2010, investițiile în rețele abia s-au schimbat la aproape 300 de miliarde de dolari pe an. Această sumă trebuie să se dubleze, până la peste 600 miliarde de dolari pe an în 2030, pentru a acoperi modernizările necesare, potrivit Agenției Internaționale a Energiei.

Datele furnizate de centrul de reflexie Ember arată că ponderea regenerabilelor în mixul de putere al UE a urcat anul trecut până la 47%, de la 34% în 2019, în timp ce ponderea combustibililor fosili a scăzut până la 29%, de la 39%.

Proiectele eoliene și fotovoltaice sunt relativ rapid de construit, comparativ cu rețelele, care au nevoie de mai mult de un deceniu.

O parte a problemei se datorează sumelor mari și complexității îmbunătățirii rețelelor pe distanțe mari.

Comisia Europeană a estimat că Europa are nevoie să investească 2.000-2.300 miliarde de dolari în rețele până în 2050.

Anul trecut, firmele europene au investit 80 de miliarde de euro în rețele, în creștere de la 50-70 miliarde euro în anii anteriori, susțin analiștii de la centrul de reflexie Bruegel, care au adăugat că ar putea fi nevoie ca investițiile să crească până la 100 de miliarde de euro.

O altă problemă este că sistemele energetice din Spania și Portugalia se numără printre aceste sisteme din Europa care nu au suficiente conexiuni cu alte rețele, care să le poată oferi un back up.

Spania are nevoie de mai multe legături cu Franța și Maroc, spune Jose Luis Dominguez Garcia, de la centrul spaniol de cercetare IREC. Potrivit acestuia, Spania are doar 5% din conexiuni în afara Peninsulei iberice.

În condițiile în care și alte state sunt codașe la acest capitol, Comisia Europeană are drept țintă creșterea gradului de interconectare până la 15% în 2030, de la 10% cât țintea anterior, ceea ce înseamnă că fiecare țară membră UE va trebui să fie în măsură să importe cel puțin 15% din necesarul său de electricitate din țările vecine.

În plus, pe măsură ce crește producția de energie fotovoltaică și eoliană, provocările merg dincolo de modernizarea rețelelor până la nevoia de generare de tip back-up.

Centralele fotovoltaice și eoliene generează curent continuu, în timp ce centralele tradiționale pe gaze sau cele nucleare produc curent alternativ. Curentul continuu trebuie convertit în curent alternativ în invertoare la frecvența de 50 de Hertzi pentru rețelele europene și pentru a fi utilizată de gospodării și firme. Dacă producția de energie scade, rețeaua are nevoie de facilități back-up care să producă curent alternativ, pentru a evita scăderea frecvenței.

În cazul în care frecvența scade, mecanismele automate deconectează anumite facilități de producție, pentru a evita supraîncărcarea transformatoarelor și liniile de transmisie. Dacă mult prea multe centrale sunt deconectate în același timp, sistemul poate intra în blackout.

De asemenea, Europa are în prezent capacități de stocare în baterii de 10,8 Gigawați și aceste capacități urmează să ajungă la 50 de GW în 2030, cu mult sub nivelul necesar de 200 de GW, potrivit Asociației europene pentru stocarea energiei (EASE). 

Citește mai departe

Internațional

Sectorul transporturilor maritime se confruntă cu o lipsă de marinari la nivel mondial, ceea ce generează probleme. Ce spun experții din domeniu

Publicat cu

pe

Sectorul transporturilor maritime se confruntă cu o lipsă de marinari la nivel global, ceea ce generează mai multe probleme. Printre acestea se numără accidentele pe mare, creșterile tarifelor de transport, dar și creșterea CV-urilor false, anunță experții, conform CNBC.

Înainte de război, Rusia și Ucraina furnizau o bună parte din forța de muncă maritimă globală

Numărul de nave a crescut semnificativ în ultimii ani, dar, cu toate acestea, în cazul personalului calificat creșterile nu au existat. Înainte de război, Rusia și Ucraina furnizau aproximativ 15% din forța de muncă maritimă globală. Ulterior, după război, cele două țări au înregistrat un declin semnificativ al numărului de marinari disponibili, arată datele Camerei Internaționale de Transport Maritim (ICS), potrivit sursei citate anterior.

ICS estimează că până în 2026 va exista un deficit de aproximativ 90.000 de marinari calificaţi și solicită factorilor de decizie să elaboreze strategii naţionale pentru a rezolva această problemă.

Ce efecte are criza marinarilor asupra siguranței și costurilor

Lipsa personalului calificat a determinat companiile să angajeze marinari cu mai puțină experiență, deci mai slab pregătiți. Acest lucru afectează standardele de siguranță pe mare.

„Nivelul de competenţă al marinarilor scade, deoarece acum este suficient să aibă o licenţă”, a spus un căpitan dintr-o companie maritimă globală, arată sursa citată. Bărbatul a fost nevoit să concedieze mai mulţi membri ai echipajului din cauza lipsei de competenţe.

Totodată, criza personalului calificat amenință să perturbe lanțurile globale de aprovizionare, deoarece lipsa echipajelor poate întârzia navele în porturi.

Salariile marinarilor rămân ridicate. Acestea reprezintă o mare parte din costurile de operare ale unei nave, totodată. În acest context, se mențin tarife mari de transport și presiunile inflaționiste.

Oboseala îi doboară pe marinarii cu experiență și afectează siguranța – studiu

Marinarii existenţi sunt adesea obligaţi să petreacă perioade mai lungi pe mare, fără zile libere, ceea ce duce la oboseală şi stres mental.

Potrivit unui studiu realizat în 2024 de World Maritime University, peste 93% dintre marinarii chestionaţi au identificat oboseala ca fiind cea mai frecventă problemă legată de siguranţă, iar 78% au raportat că nu au avut o zi liberă pe întreaga durată a contractului.

Lipsa personalului calificat este asociat și cu dorințele profesionale ale tinerilor, care sunt din ce în ce mai puțin atrași de o astfel de carieră, pe mare. Cei mai mulți sunt atrași de joburile care oferă echilibru între viața profesională și cea personală. Nici măcar salariile mari nu îi mai determină să devină marinari.

Citește mai departe

Internațional

Studiu: Poluarea aerului cauzată de incendii este asociată cu 1,5 milioane de decese anual, la nivel mondial

Publicat cu

pe

Poluarea aerului cauzată de incendii este legată de peste 1,5 milioane de decese anual, la nivel mondial, potrivit unui studiu publicat în The Lancet, citat de dw.com.

Majoritatea deceselor sunt înregistrate în țările în curs de dezvoltare, se mai arată în studiu.

Numărul deceselor cauzate de poluarea aerului va crește în următorii ani

Numărul deceselor va crește în următorii ani pe fondul schimbărilor climatice, care fac ca incendiile de pădure să fie mai frecvente și mai intense.

Cercetătorii internaționali au analizat datele existente, cu privire la incendiile de pădure care fac adevărate ravagii în natură, dar și datele referitoare la arderile de teren practicate în agricultură pentru curățarea câmpurilor.

Peste 1,5 milioane de decese sunt asociate, anual, cu poluarea aerului din cauza incendiilor

Timp de 19 ani, mai exact din anul 2000 și până în 2019, cercetătorii au constatat că aproximativ 450.000 de decese pe an din cauza bolilor de inimă au fost strâns legate de poluarea aerului cauzată de incendii.

Totodată, alte 220.000 de decese din cauza bolilor respiratorii ar putea fi atribuite fumului și particulelor eliberate în aer de incendii.

La nivel mondial, un total de 1,53 milioane de decese din toate cauzele au fost asociate cu poluarea aerului cauzată de incendii, potrivit studiului.

 Cele mai frecvente decese au loc în țările sărace

Peste 90% dintre decesele cauzate de poluarea aerului din cauza incendiilor au loc în țările cu venituri mici și medii, iar aproape 40% dintre acestea sunt înregistrate doar în Africa subsahariană.  Cele mai multe decese de acest fel au loc în Republica Democrată Congo, China, India, Nigeria și Indonezia.

Spre exemplu, un număr record de arderi ilegale ale terenurilor agricole din nordul Indiei este parţial responsabil pentru norul de poluare cu aspect apocaliptic, cu concentraţii de microparticule nocive mult peste standardele internaţionale de sănătate, care acoperă capitala indiană, mai arată studiul.

Autorii studiului atrag atenția că ar trebui să se ia în calcul „acțiuni urgente” pentru a face față numărului mare de decese cauzate de incendii. Totodată, aceștia vorbesc și despre „nedreptatea climatică” cu care se confruntă țările sărace.

Câteva mijloace de evitare a fumului de la incendii sunt îndepărtarea de zona cea mai poluată, utilizarea purificatoarelor de aer și a măștilor, precum și rămânerea în casă. Chiar și așa, aceste mijloace nu sunt accesibile locuitorilor din aceste țări, mai arată cercetătorii.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare