Connect with us

Publicat cu

pe

Încălcarea ordonanțelor militare vine la pachet și cu amenzi cu o valoare destul de ridicată. De la începutul stării de urgență, polițiștii au semnat peste 200.000 de procese-verbale, în valoare totală de mai mult de 400 de milioane de lei. România nu este singura țară unde amenzile sunt mari sau multe. Cu toate astea, cuantumul amenzilor în românia și la vecinii bulgari este disproporționat de mare față de veniturile populației, scrie Digi24.

România

Amenzile pentru încălcarea ordonanțelor militare au crescut prin OUG 34/2020. O amendă, la noi în țară, pornește de la 2.000 de lei (aproape 415 euro) și poate ajunge până la 20.000 de lei (4.150 de euro) pentru persoanele fizice. De asemenea, cel amendat poate plăti în termen de 15 zile jumătate din amenda primită, nu jumătate din minimul unei amenzi, așa cum era înainte.

Persoanele juridice pot fi amendate cu sume cuprinse între 10.000 de lei (peste 2.000 de euro) și 70.000 lei (peste 14.000 de euro).

Amenda minimă de 2.000 de lei reprezintă două treimi din salariul mediu net pe economie, care este de aproape 3.200 de lei (aprox. 670 euro) la nivelul lunii ianuarie, potrivit Institutului Național de Statistică.

În unele cazuri se dau amenzi mari, de 10.000 de lei, cum a fost cazul primarului Robert Negoiță, prins plimbându-se cu bicicleta în parc, sau chiar maximul de 20.000 de lei, cât a primit un preot care a ținut slujbă cu public în biserică, în Vinerea Mare, informează Digi24.

Cel mai des aplicate sunt amenzile minime, de 2.000 de lei. Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, într-un interval de 24 de ore, polițiștii au dat 5.192 de amenzi, în valoare totală de 11.385.528 lei, ceea ce înseamnă că valoarea medie a unei amenzi este de 2.192 de lei, aproape de minimul de 2.000 de lei.

Spania

Amenzile în Spania pornesc de la 100 de euro, pentru nerespectarea regulilor de bază împotriva coronavirusului. Sumele cresc la 600 de euro și pot fi mărite până la 2.000 de euro, dacă „făptașul” are o atitudine nepotrivită față de poliție.

Amenzile urcă la 3.000 de euro pentru amenințarea polițiștilor și pot ajunge la 10.000 de euro în cazul în care cetățenii recurg la agresiune verbală sau fizică asupra organelor de poliție.

Amenzile plătite în interval de 15 zile vor fi reduse la jumătate din valoare.

Salariul mediu net în Spania este de 1.800 de euro.

Italia

În Italia, una dintre țările cel mai greu lovite de pandemia de coronavirus, amenzile pentru nerespectarea regulilor de carantină sunt de la 400 de euro până la 3.000 de euro sau pedeapsă cu închisoarea până la trei luni.

Salariul mediu net în Italia este de aproape 1.900 de euro.

Germania

pe pământ nemțesc, amenzile cele mai mici sunt de 200 de euro, pentru nerespectarea interdicției de adunare în grupuri mai mari de două persoane. Recidiva este taxată cu 400 de euro.

Dacă barurile sau cluburile primesc clienți, deși e interzis, amenzile pornesc de la 3.000 de euro, dar și clienții vor fi amendați cu până la 400 de euro.

Cei care sunt infectați sau cunosc persoane bolnave și nu raportează, precum și cei care încalcă regulile în mod repetat primesc până la 25.000 de euro amendă.

Cele mai drastice pedepse merg până la 25.000 de euro amendă sau 5 ani de închisoare.

În Germania a fost publicat și un catalog cu amenzile valabile în fiecare dintre cele 16 landuri ale federației.

Salariul mediu net în Germania este de peste 2.400 de euro.

Austria

Polițiștii austrieci aplică amenzi de 25 de euro, dacă nu porți mască de protecție în magazin.

Cei care nu pot justifica motivul pentru care au ieșit din casă plătesc între 200 și 1.450 de euro.

Pentru persoanele care merg în grup, fac sport în locuri închise sau intră în restaurante deschise ilegal există amenzi între 600 și 3.600 de euro.

Magazinele sau restaurantele deschise ilegal pot plăti 3.000 de euro, respectiv 30.000 de euro, dacă recidivează.

Salariul mediu net în Austria este de 2.700 de euro.

Marea Britanie

Amenzile englezești pe timp de pandemie pornesc de la 60 de lire sterline (aproape 70 de euro) și se poate plăti doar jumătate din valoarea acestora în termen de două săptămâni.

Dacă „făptașul” recidivează, amenzile cresc la 120 de lire sterline și pot ajunge la 960 de lire sterline (aproape 1.100 de euro).

Salariul mediu net în Marea Britanie este de 2.600 de euro.

Franța

Amenda franceză pentru încălcarea regulilor de combatere a coronavirusului pornește de la 135 de euro, cu majorare posibilă până la 375 de euro la prima abatere.

Dacă cel amendat recidivează în următoarele 15 zile, amenda este de 200 de euro, cu majorare posibilă până la 450 de euro.

La a treia recidivă în 30 de zile, încălcarea legii se transformă în delict și se aplică amendă de 3.750 de euro și maxim 6 luni de pușcărie.

Salariul mediu net în Franța este de peste 2.300 de euro.

Belgia

Cea mai mică amendă belgiană pentru încălcarea interdicțiilor legate de coronavirusul este de 250 de euro.

Dacă cel care a fost amendat o dată recidivează, ajunge în fața judecătorului, care îi poate da o amendă începând de la 750 de euro sau până la 30 de zile de muncă în folosul comunității.

Salariul mediu net în Belgia este de 2.250 de euro.

Danemarca

Amenda pentru încălcarea interdicției de întâlnire în grupuri mai mari de 10 persoane sau pentru nerespectarea ordinelor poliției este de 2.500 de koroane (aproximativ 335 de euro). În cazuri de recidivă, amenda crește.

Pentru comercianții care au voie să-și desfășoare activitatea, dar încalcă regulile impuse de Covid-19, se dau amenzi pornind de la 3.000 de koroane (aproximativ 400 de euro).

Magazinele și restaurantele deschise ilegal plătesc amenzi de 10.000 de koroane (aproximativ 1.350 de euro).

Amenzile pentru agenții economici se dau în funție de dimensiunea firmei (companie mică, mijlocie sau mare) și pot ajunge până la 150.000 de koroane (aproximativ 20.000 de euro).

Salariul mediu net în Danemarca este de 3.400 de euro.

Norvegia

În Norvegia, amenda pentru încălcarea regulilor stabilite pentru perioada carantinei ajunge la 20.000 de koroane (aproape 1.750 de euro).

Norvegienii care părăsesc reședința oficială pentru a se muta la țară riscă o amendă de 15.000 de koroane (1.300 de euro).

Salariul mediu net în Norvegia este de peste 3.400 de euro.

Bulgaria

Bulgaria a modificat Codul penal pentru a introduce sancțiuni legate de nerespectarea regulilor impuse de coronavirus și diseminarea de știri false.

Pedepsele pornesc de la 1.000 de leva (500 de euro), pentru nepurtatea măștii pe față sau plimbarea în parc, și pot ajunge până la 50.000 de leva (25.000 de euro) sau 5 ani de închisoare, în cazuri considerate grave.

Salariul mediu net în Bulgaria este de 510 euro.

 

În România (populație de circa 20 de milioane de oameni) s-au dat peste 200.000 de amenzi de la începutul stării de urgență, a căror valoare totală depășește 400 de milioane de lei. Făcând media, se constată că marea lor majoritate au fost la nivelul minim de 2.000 de lei.

Franța și Spania sunt alte țări în care s-au dat multe amenzi: în Franța – circa 800.000 (la o populație de 67 de milioane de oameni), respectiv 500.000 în Spania (la o populație de 47 de milioane de oameni).

La polul opus, se află marea Britanie, unde, potrivit BBC, s-au dat 3.500 de amenzi, la o populație de peste 66 de milioane de oameni.

Internațional

NATO înființează noi grupuri de lupta pe flancul estic. Rusii se pregătesc sa atace cibernetic companii din NATO si UE

Publicat cu

pe

NATO decide miercuri la Bruxelles înființarea unor noi grupuri de lupta in tarile de pe flancul estic, pentru eventualitatea in care conflictul din Ucraina ar putea degenera.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunțat că alianța nord-atlantică va înființa patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia.

Grupurile de luptă ale NATO sunt compuse din circa 1.000 de militari și au rolul de a ajuta statele să își crească nivelul de pregătire in caz de atac.

Președintele SUA a avertizat ca rușii pregătesc atacuri cibernetice

Înaintea plecării spre Europa, Joe Biden a declarat ca este foarte îngrijorat că Rusia va lansa noi atacuri cibernetice si a avertizat companiile americane sa se pregătească pentru a contracara aceste atacuri.

Dar nu doar rușii, ci si chinezii pândesc companiile americane.

O adevărata invazie cibernetică a avut loc asupra mai multor state din America in ultimele săptămâni. Cel puțin șase state americane au fost lovite cibernetic în ultimele 10 luni de către un grup de hacking susținut de guvernul chinez. Acțiunile sunt parte a unei operațiuni persistente de culegere a informațiilor, au declarat marți anchetatorii de la firma de securitate cibernetică Mandiant, potrivit CNN.

Hackerii au accesat ilegal platformele mai multor ,,agenții de sănătate, transport, muncă (inclusiv sisteme de beneficii de șomaj), învățământ superior, agricultură și rețele și sisteme judiciare”, au precizat FBI și Agenția de Securitate Cibernetică și a Infrastructurii din SUA (CISA) într-un comunicat separat, citat de CNN.

Pentru companiile din două state, hackerii au intrat în rețele folosind o defecțiune majoră a software-ului care a fost dezvăluită în decembrie, exact când administrația Biden se străduia să rezolve incidentul, potrivit Mandiant.

Toate motivele hackerilor nu sunt clare, dar demersurile lor sunt „concordante cu o operațiune de spionaj”, a spus firma. Lista companiilor de stat afectate de hacking ar putea crește pe măsură ce ancheta continuă.

CISA a avertizat public pe 10 decembrie că Log4J – software-ul folosit de marile firme de tehnologie din întreaga lume – are o vulnerabilitate pe care hackerii o pot exploata cu ușurință pentru a obține acces suplimentar la sistemele informatice.

Sute de milioane de computere din întreaga lume au folosit software-ul vulnerabil, spun oficialii americani. Timp de câteva săptămâni aceștia au îndemnat companiile să-și actualizeze software-ul, însă în două state americane hackerii chinezi au început să se folosească de versiunea defectă a Log4J și au pătruns în sistemele informatice ale agențiilor. Companiile din alte patru state au fost piratate prin alte mijloace.

Într-un stat, a spus Mandiant, hackerii au accesat date personale despre unii americani, inclusiv nume, adrese de e-mail și numere de telefon. Mandiant a refuzat să numească statele sau companiile americane afectate.

„Probabil că această campanie este încă în desfășurare. Hackerii probabil că nu și-au îndeplinit misiunea”, a spus Rufus Brown, analist senior de amenințări din cadrul Mandiant.

De asemenea, pe fondul invaziei din Ucraina, analiștii americani urmăresc și amenințările cibernetice rusești.

Citește mai departe

Internațional

Putin forțează Germania să își asume rolul de putere globală, potrivit Reuters

Publicat cu

pe

Președintele rus Vladimir Putin a reușit fără să vrea ceea ce aliații occidentali s-au străduit de multă vreme: să facă Germania să își intensifice rolul de putere globală majoră, cu o politică externă asertivă susținută de o armată puternică, în ciuda vinovăției din cel de-al II-lea război mondial.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat duminică o creștere dramatică a cheltuielilor militare, având în vedere invazia Ucrainei de către Rusia, în ceea ce este considerat a fi un discurs istoric, care marchează o schimbare de paradigmă în politica externă și de apărare a Germaniei.

Scholz a spus că Germania va investi de acum încolo peste 2% din producția economică în apărare, de la aproximativ 1,5% în prezent, după ani de rezistență la cererile aliaților NATO de a face acest lucru și va înființa un fond de 100 de miliarde de euro (112 miliarde de dolari). pentru a reechipa armata. El a subliniat, de asemenea, planuri de reducere a dependenței Germaniei de Rusia pentru jumătate din necesarul de gaze, stimulând speranța că Berlinul ar putea lua în considerare preocupările geo-strategice mai mult în toate relațiile sale comerciale.

„Războiul lui Putin” a marcat o schimbare în politica externă germană, a spus el, adăugând că „cerința este cât mai multă diplomație posibil, fără a fi totuși naivi”.

„Acest discurs istoric marchează o schimbare majoră în politica externă germană”, a declarat Thorsten Benner de la Institutul pentru Politici Publice Globale (GPPi).

„Este un punct de plecare pentru o nouă regândire fundamentală, ca parte a Strategiei de Securitate Națională a Germaniei, care va trebui să includă și provocările prezentate de China, văzute în tandem cu Rusia”.

Germania s-a confruntat de decenii cu critici pentru că nu a jucat un rol pe scena mondială proporțional cu dimensiunea sa ca cea mai mare economie a Europei și pentru că a trecut cu vederea preocupările geo-strategice în căutarea oportunităților economice. Această poziție a fost supusă unei examinări intense de-a lungul crizei din Ucraina, ceea ce i-a determinat pe unii comentatori, în special în cel mai mare aliat al securității, Statele Unite, să numească Germania veriga slabă a alianței militare vestice NATO. Guvernele germane succesive au sprijinit construcția conductei baltice Nord Stream 2 pentru a pompa gaz din Rusia direct în Germania, în ciuda temerilor aliaților occidentali că ar submina securitatea țării de tranzit tradiționale Ucraina.

Citește mai departe

Internațional

Rușii au trimis asasini din serviiciile secrete și mercenari să-l ucidă pe președintele Ucrainei

Publicat cu

pe

Peste 400 de mercenari ruşi operează la Kiev, la ordinele Kremlinului, pentru a-l asasina pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenskiy şi pe membrii guvernului său, cu scopul de a pregăti terenul pentru ca Moscova să preia controlul în Ucraina, a dezvăluit luni publicaţia britanică The Times, citată de agenția spaniolă EFE.

În urmă cu cinci săptămâni, Grupul Wagner, o miliţie privată condusă de un aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin şi care operează ca o ramură independentă a statului, a adus mercenari din Africa pentru o misiune de „decapitare” a administraţiei Zelenski în schimbul unei frumoase sume de bani.

Informaţia despre această misiune a ajuns la guvernul ucrainean sâmbătă şi, câteva ore mai târziu, Kievul a decretat o interdicţie de circulaţie strictă, de 36 de ore, pentru a putea „peria” oraşul în căutare de sabotori ruşi, potrivit relatărilor The Times.

Autorităţile ucrainene i-au avertizat pe civili că, odată declarată interdicţia de circulaţie, cei care vor fi văzuţi pe străzi în intervalul orar 17:00-07:00 vor fi consideraţi agenţi ai Kremlinului şi riscă să fie „lichidaţi” dacă ies din case şi din adăposturi.

Potrivit The Times, o sursă apropiată activităţilor Grupului Wagner a confirmat că în ianuarie au sosit în Ucraina între 2.000 şi 4.000 de mercenari.

O parte dintre ei au fost trimişi în regiunile disputate din estul Ucrainei, autoproclamatele „republici” separatiste Doneţk şi Lugansk, în timp ce alţi 400 au intrat din Belarus şi s-au îndreptat către capitala Kiev.

Mercenarilor li s-ar fi spus că Putin vrea o scurtă pauză ca să demonstreze că negociază cu Zelenski, însă i-ar fi asigurat că nu se va ajunge la niciun acord şi că demersul va fi pur şi simplu o păcăleală, potrivit unei surse apropiate de înalţi comandanţi ai Grupului Wagner.

Zelenski a acceptat duminică să trimită o delegaţie pentru a se întâlni cu o echipă rusă la frontiera cu Belarusul, însă şi-a exprimat scepticismul în legătură cu seriozitatea intenţiilor Moscovei.

Mercenarii, scrie publicaţia britanică, aşteaptă un semnal de la Kremlin şi li s-au promis sume mari de bani în următoarele zile dacă îşi duc la bun sfârşit misiunea, şi protecţie pentru a părăsi Ucraina înainte de sfârşitul acestei săptămâni.

În afară de Volodimir Zelenski, pe „lista neagră” sunt incluse alte 23 de persoane, printre care premierul, întreg cabinetul de miniştri, primarul Kievului, Vitali Kliciko, şi fratele său Vladimir.

Mercenarii s-ar lăuda că ştiu exact unde se află preşedintele şi membrii guvernului său în Kiev şi că îi pot localiza prin intermediul telefoanelor mobile.

Wagner este o firmă militară privată strâns asociată „proiectelor” lui Putin în întreaga lume. Firma este proprietatea lui Evgheni Prigojin, un oligarh cunoscut drept „bucătarul lui Putin”, iar grupul a efectuat operaţiuni sub acoperire în Africa şi Orientul Mijlociu, dar a fost considerat responsabil şi de încurajarea tensiunilor din estul Ucrainei în 2014.

„Sunt foarte eficienţi. Apar de nicăieri, fac lucruri foarte violente şi apoi dispar din nou, fără să fie clar cine anume a fost de vină. Nu au o legătură directă cu guvernul rus şi, prin urmare, o pot nega”, a declarat generalul Richard Barrons, fost comandant al forţelor armate britanice.

Sursele citate au indicat că, aparent, Grupul Wagner a fost informat despre invazia planificată în Ucraina încă din decembrie 2021, cu mult înainte ca însăşi armata rusă să fie informată despre acest plan.

La Kiev mai activează și grupe de asasini ai serviciilor secrete ruse, cu obiectivul de a crea o ambuscadă și a-l ucide pe Zelenskiy.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare