Connect with us

Publicat cu

pe

Alexandru Cosbuc-Ionescu, vicepresedinte si director al Diviziei Comerciale a Software Imagination & Vision (SIMAVI), a vorbit, intr-un interviu, despre modul în care compania pe care o reprezintă își folosește expertiza în eLearning pentru a sprijini procesul educațional a cărui digitalizare a fost accelerată de situația globală din ultimul an.

I: Ce reprezintă eLearning pentru SIMAVI?

R: Grație unei experiențe unice, sedimentată prin zeci de proiecte naționale și internaționale la care au lucrat specialiștii SIMAVI, putem spune că astăzi deținem cea mai solidă expertiză în materie de eLearning din România.

Dezvoltăm eLearning cu mare pasiune. Nu e nimic mai important decât să sprijinim educația – în fond, aceasta are un impact direct asupra bunăstarii și inteligenței nației peste ani.

 

I: Ce clienți aveți în această perioadă în care oamenii lucrează de acasă și multe cursuri în sală s-au redus?

R: Dezvoltăm eLearning pentru diverse grupe de vârstă, de la copiii din școli, pana la înalt funcționari ai instituțiilor europene. Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Europei, Institutul European de Statistică Eurostat, Oficiul de Publicații Oficiale ale Comisiei Europene OPOCE, Agenția Executivă pentru Protecția Consumatorului și Siguranța Alimentelor, precum și alte agenții europene, folosesc cu succes aplicații de eLearning și cursuri dezvoltate de SIMAVI.

I: Ce oferiți în cadrul acestor proiecte?

SIMAVI este cel mai mare integrator de produse software din România.

Oferim o platformă pentru crearea de conținut educațional interactiv, implementăm sisteme de management al învățării, dezvoltăm cursuri digitale în diverse domenii și pe tehnologii diferite (inclusiv Realitate Augmentată și Virtuală).

I: Piața educației este foarte mare, la nivel global. Sunt foarte multe oferte. Cum vă diferențiați?

R: Strategia noastra constă în atenția pe care o acordăm fundației pedagogice a cursurilor. Indiferent dacă producem micro-learning (o așa numita “pastilă de cunoștințe”) sau un laborator virtual ori o simulare de proces, noi pornim de la principii pedagogice solide, din care decurge proiectarea interacțiunilor și a elementelor multimedia. Provocarea la care trebuie să răspundă  un producător de software educațional de calitate este: cum implic elevul sau respectiv cursantul atât emoțional cât și intelectual și cum reușește aplicația să transmită cunoștințe care să ajungă în memoria de lungă durată, dar să fie și înțelese și, mai ales, aplicate în feluri noi.

I: Ce luați în calcul când proiectați un soft educațional?

R: Avem în vedere, prin softurile noastre, cei 4 C ai pedagogiei moderne așa cum au fost ei menționați de Ministerul Educației din SUA: dezvoltarea creativității, gândirii critice, comunicării și colaborării.

Să le luam pe rând: creativitatea este dezideratul suprem. O minte creativă e mai valoroasă decât orice puț de petrol sau mină de cărbune. Dar creativitatea decurge doar în măsura în care s-au parcurs celelalte trepte ale învățării: memorarea, înțelegerea, aplicarea, analiza, evaluarea.

Gândirea critică: este esențială pentru societatea informațională actuală, care abundă de date, unele reale, altele false, care trebuie filtrate.

Colaborarea: școala ne cere să nu copiem la examene, iar societatea ne obligă la serviciu să lucrăm în echipe. Deci unde învățăm colaborarea? Mai ales că învățarea este în bună măsura un proces social (și de colaborare-învățare de la ceilalți). De aceea softurile noastre includ aplicații de tip proiect, la care conlucreaza echipe de elevi.

Comunicarea dintre profesori și elevi și dintre elevi și elevi: este susținută de platformele noastre. Creăm comunități. Se oferă feed-back imediat. Profesorul este un facilitator.

I: Ce putem considera viitor în eLearning?

R: Mereu am inovat, ca format, ca pedagogie, ca prezentare și interactivitate, iar specialiștii noștri au primit numeroase premii internaționale pentru softurile dezvoltate.

Acum putem spune că viitorul va aparține, cel puțin în învățământul tehnic și profesional, realității virtuale sau augmentate. Cursanții pot vedea acum ceea ce era de nevăzut. Pentagonul tocmai a investit 2 miliarde de USD în noile tehnologii, demonstrând viabilitatea soluțiilor pentru activitățile zilnice de învățare.

În mediul preuniversitar, cred în caile de învățare personalizate, pe care de altfel le oferă și platformele noastre. Elevii sunt diferiți, au profile cognitive diferite și atunci căile de învățare sunt și ele adaptate.

Iar în ceea ce privește instruirea funcționarilor, probabil că se va centra mai mult pe taskuri practice decât pe concepte teoretice – „Task based learning”.

Modalitatea de livrare a materialelor va fi cat mai condensată ca timp și conținut și vizuală ca prezentare.

I: Deci nu vom pune calculatoare în locul profesorilor?

R: Dascălii formează caractere și intelecte. Profesorii au privilegiul să fie vectorii procesului de predare- învățare- evaluare. Omul sfințește locul, se spune. Sigur că așa cum folosesc tabla sau creta ori manualele, tot așa profesorii pot fi mult ajutați în predare și mai ales elevii pot fi mult ajutați în învățare de lecțiile interactive de bună calitate. Profesorii câștigă timp în care in loc să scrie pe tablă pot ghida elevii într-un experiment. Iar elevii au bucuria descoperirii individuale.

Alexandru Coșbuc-Ionescu a condus cu succes proiecte internaționale de eLearning cu zeci de mii de beneficiari, în România, în Emiratele Arabe Unite. În prezent, gestionează proiectele SIMAVI cu componentă educațională digitală pentru Comisia Europeană.

Business

„Preluarea proiectului din Marea Neagră nu este lipsită de riscuri pentru Romgaz” – surse din piața de energie

Publicat cu

pe

Ponta, despre Romgaz şi Transgaz: Gazul este al ţării, taxele locale rămân la Mediaş

„Dacă Romgaz va face greșeli in gestionarea implicării in proiectul legat de exploatarea gazelor din Marea Neagră, nu este exclus falimentul companiei de stat”, avertizează surse autorizate din piața de energie, care atrag atenția asupra faptului ca este un proiect extrem de dificil, chiar si pentru companiile internaționale care au experiență vasta in extragerea de gaze de la mare adâncime.

„Sunt maxim 7 companii la nivel internațional care dețin aceasta capacitate, de aceea ieșirea Exxon Mobil din proiect nu ar trebui sa facă pe nimeni foarte fericit. Experiența Romgaz in astfel de proiecte este zero. Una e sa extragi gaz din podișul Transilvaniei si cu totul altceva de la peste 2.000 de metri adâncime din Marea Neagra. Trebuie maxim de atenție din partea Romgaz, pentru care un astfel de proiect ori duce compania la un alt nivel, ori o baga in faliment”, au mai declarat sursele citate.

Directorul general al Romgaz, Aristotel Jude, a declarat, potrivit site-ului financialintelligence.ro, ca proiectul Neptun Deep reprezintă o oportunitate strategica pentru Romania, reprezentând o resursa importanta de gaze naturale in vederea asigurării securității energetice a tarii.

Consiliul de administrație al SNGC Romgaz a anunțat luni 22 martie ca a avizat încheierea contractului de vânzare a tuturor acțiunilor emise, reprezentând 100% din capitalul social al companiei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited care deține 50% din drepturile si obligațiile acordului petrolier pentru offshore XIX Neptun din Marea Neagra.

Romgaz plătește pentru aceasta achiziție 1.06 miliarde de dolari. Cel puțin alte 2 miliarde de dolari vor fi necesari ca investiții asumate de Romgaz.

Aristotel Jude a mai declarat ca potrivit estimărilor Romgaz, prima producție de gaze naturale din respectivul perimetru va fi obținuta la sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027.

Citește mai departe

Business

Șapte motive din cauza cărora inflația a scumpit traiul zilnic peste tot în lume

Publicat cu

pe

De la achiziționarea produselor de uz casnic și a alimentelor, până la costul încălzirii locuințelor, traiul zilnic este mai scump, nu doar în Anglia, ci și în restul lumii, transmite BBC.

Inflația la nivel global – pragul la care prețurile cresc – a atins cel mai înalt nivel din 2008 până în prezent. Iată câteva motive pentru care s-a întâmplat acest lucru.

1. Creșterea prețurilor plătite pentru energia electrică sau pentru carburanți

  • Prețurile carburanților au scăzut la debutul pandemiei de COVID-19, dar reversul a apărut ulterior și suma plătită de oameni pentru un plin la mașină a ajuns la valoarea maximă atinsă în ultimii 7 ani.
  • Un galon de benzină (3,78 litri) în Statele Unite ale Americii costă, în prezent, aproximativ 3.31$, pe când, în urmă cu un an, avea tariful de 2.39$. Situația a fost similară și în Europa și Anglia.
  • Prețul gazului de consum a crescut, de asemenea, foarte brusc, fapt ce a generat plata unor facturi mai mari pentru încălzirea locuinței pentru oamenii de pretutindeni.
  • Cererea crescută din Asia pentru aceste resurse, dar și iarna geroasă de anul trecut din Europa au afectat rezervele de gaze naturale și au determinat creșterea prețului acestora.

2. Producția insuficientă de bunuri în raport cu cererea de pe piață

  • Prețul multor bunuri de consum a crescut vertiginos în timpul pandemiei.
  • Consumatorii au rămas în case în timpul carantinei, fapt ce a generat o cerere mare pentru bunurile de consum și dorința acestora de a investi mai mult în îmbunătățirea mediului de acasă întrucât nu puteau pleca în vacanțe sau nu puteau ieși la restaurante.
  • Mulți producători din zone precum Asia au fost nevoiți să își închidă afacerile în timpul carantinei din cauza restricțiilor împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2, iar cei ce au rămas pe piață au avut dificultăți în a satisface nevoia clienților din punct de vedere al cantității de bunuri produse.
  • Cauza scumpirilor este reprezentată de insuficiența materiei prime precum: plasticul, cimentul sau oțelul. Lemnul folosit în construcții costă acum cu 80% mai mult decât în anul 2021 în Anglia, dar și-a dublat prețul și în Statele Unite ale Americii.
  • Retaileri mari precum Nike și Costco din America au fost nevoiți să își crească prețurile din cauza costurilor mai mari necesare pentru a susține lanțul de aprovizionare.
  • Și mai este vorba și despre un deficit al producției microcipurilor, componente esențiale pentru mașini, calculatoare sau anumite electrocasnice.

3. Costurile de livrare

  • Companiile internaționale de livrare – cele care transportă bunurile de larg consum la destinație – au fost copleșite de cererea mare apărută în timpul pandemiei.
  • Expedierea unul singur container de dimensiuni medii preluat din Asia, cu destinația Europa, costă acum 17,000$, de 10 ori mai mult decât în anul precedent (1500$).
  • Această criză a fost influențată și de creșterea bruscă a taxelor de livrare în mediul aerian și problema a devenit și mai mare în momentul în care s-a declanșat o criză de personal în cazul șoferilor de tiruri în Europa.
  •  Neajunsurile transportului bunurilor au părut că se disipă în luna decembrie, moment în care Statele Unite ale Americii si-au revenit, având parte de importuri masive.
  • Totuși, noua tulpină de virus, Omicron, dar și viitoarele versiuni de COVID-19 ce ar putea apărea amenință aceste reușite.

4. Salariile crescute

  • Mulți oameni au părăsit câmpul muncii sau și-au schimbat jobul în timpul pandemiei de COVID-19.
  • În Statele Unite ale Americii, luna aprilie a reprezentat perioada în care patru milioane de angajați au demisionat de la locul de muncă – potrivit Departamentului Forței de Muncă – acesta fiind cel mai mare record înregistrat până acum.
  • În consecință, firmele au întâmpinat probleme în recrutarea personalului pentru funcții precum șoferi, muncitori în industria alimentară sau ospătari.
  • Un studiu realizat pe un eșantion de 50 de mari retaileri a căror activitate se desfășoară pe teritoriul Statelor Unite ale Americii a relevat faptul că 94% dintre aceștia au întâmpinat probleme în a găsi alți angajați pentru acele posturi.
  • Astfel, companiile au fost nevoite să crească salariile și să ofere bonusuri de angajare pentru a atrage și a păstra angajații. McDonald’s și Amazon au oferit bonusuri de angajare cuprinse în intervalul 200$ – 1000$.
  • Toate aceste costuri adiționale cu salariile angajaților ajung să fie suportate, la final, tot de către consumatori. Brandul Next, cunoscut la nivel global, a pus creșterile prețurilor din incipitul anul 2022 pe baza salariilor ce au atins cote record în ultima perioadă.

5. Impactul climatic

  • Vremea extremă din unele zone ale globului a contribuit și ea la fenomenul inflației.
  • Furnizorii de uleiuri au fost afectați de tornadele Ida și Nicholas ce au trecut pe lângă golful Mexicului și au impietat infrastructura acestei ramuri industriale din Statele Unite ale Americii.
  • Și problemele legate de cererea pentru microcipuri au fost agravate de furtuna puternică  ce s-a abătut asupra Texasului în iarna lui 2021  și, implicit, a fabricilor din zona respectivă, în ultimul an.
  • Costul cafelei a crescut brusc după ce Brazilia, cel mai mare producător din lume, a avut o recoltă săracă, aceasta fiind cauzată de cea mai severă secetă din ultimul secol.

6. Costurile vamale

  • Mai multe costuri de import au contribuit și ele la creșterea prețurilor produselor. Regulile de transport internațional în urma Brexitului implică reducerea importurilor din Europa către Anglia cu aproximativ un sfert în prima jumătate a anului 2021.
  • Taxele de roaming vor fi aplicate pentru cetățenii britanici care călătoresc în Europa.
  • Concomitent, Statele Unite ale Americii au inclus tarife de import pentru bunurile aduse din China în prețul plătit de consumator sub forma unor sume mai mari achitate de clienți la casa de marcat.
  • Sancțiunile impuse de America pentru gigantul producător de telefoane Huawei au afectat prețurile și lanțul de distribuție al produselor vândute către americani de această companie.

7. Finalul alocării fondurilor de ajutor pentru a face față pandemiei

  • Guvernele din întreaga lume au oferit un sprijin financiar afacerilor pentru a le ajuta să facă față impactului pandemiei de COVID-19 asupra economiei.
  • Cheltuielile publice au crescut și împrumuturile guvernamentale au avut o rată mai mare în această perioadă, fapt ce a dus la creșteri ale prețurilor, contribuind, astfel, la generarea unui nivel de trai mai scăzut, întrucât salariile majorității angajaților au rămas constante.
  • Multe economii dezvoltate aveau deja implementate politici menite să protejeze angajații precum acordarea unor concedii sau a unor ajutoare sociale menite să îi ajute pe cei cu salarii mai mici.
  • Unii economiști avertizează că aceste politici ar putea crește gradul inflației pe măsură ce programele de sprijin și ajutor pentru afaceri se apropie de final.

 

 

 

Citește mai departe

Business

Firma de avocatură LDDP, victorie pentru statul român în procesul de la Washington cu frații Micula

Publicat cu

pe

Printr-o decizie emisă la data de 4 ianuarie 2022 de Comitetul ad-hoc de anulare constituit sub auspiciile Centrului internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții (ICSID) de pe lângă Banca Mondială, a fost respinsă cererea de anulare a hotărârii arbitrale din 5 Martie 2020, prin care un tribunal arbitral internațional a respins pretențiile împotriva României în valoare de peste 9 miliarde de lei, formulate de Ioan și Viorel Micula și de mai multe societăți române asociate acestora, inclusiv S.C. Scandic Distilleries SA („Reclamanții”).

Decizia comitetului de anulare închide final procedurile arbitrale inițiate de Reclamanți în anul 2014 în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor („Tratatul”). În cadrul arbitrajului, Reclamanții au susținut că România și-a încălcat obligațiile internaționale în temeiul Tratatului, nereușind să aplice în mod adecvat legile privind impozitarea băuturilor spirtoase și prin adoptarea unui nou regim de prețuri pentru apa minerală.  Tribunalul arbitral a respins cererea Reclamanților și a constatat că „România s-a angajat în eforturi serioase și vizibile pentru a își aplica legile privind impozitarea în legătură cu alcoolul.” și că România „a arătat că are un mecanism complex pentru aplicarea legilor sale, o strategie prin care se asigură aplicarea în mod eficient din perspectiva costurilor și o structură de executare atât la nivel de gospodărie individuală, cât și la nivel de producător industrial, implicând ANAF, Vama și DG Antifraudă.”. La rândul său, prin decizia din 4 ianuarie 2022, Comitetul ad-hoc a decis, în mod contrar susținerilor Reclamanților, că tribunalul arbitral nu a încălcat regulile fundamentale de procedură și s-a referit la toate susținerile formulate de Reclamanți în arbitraj.

România a fost apărată în cadrul arbitrajului de un consorțiu format din firmele de avocatură „Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP” din București și „LALIVE” din Geneva, Elveția. Echipele de avocați au fost formate din prof. Crenguța Leaua, dr. Gheorghe Matei, prof. Stefan Deaconu, Marius Grigorescu, Raluca Popa și Corina Tănase, din cadrul LDDP, și de Dr. Veijo Heiskanen, Matthias Scherer, Laura Halonen (consultant), Sam Moss și Alptug Tokeser, din cadrul LALIVE.

Cu privire la hotărârea arbitrală, Crenguța Leaua, din cadrul LDDP, a declarat: „Suntem foarte mulțumiți de rezultatul pozitiv al dosarului, prin care Comitetul ad-hoc a respins cererea de anulare formulată de reclamanți și a confirmat hotărârea arbitrală anterioară prin care se arăta că România nu a încălcat Tratatul Suedia-România. Suntem la finalul unei dispute care a durat peste 7 ani, fiind unul dintre cele mai complexe dosare, în care probleme de drept fiscal substanțial   și procedural, din perspectivă macroeconomică, au fost introduse într-un arbitraj de investiții. De asemenea, suntem foarte bucuroși că aceasta este cea de a cincea victorie a echipelor Lalive și Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP în apărarea României în arbitraje investiționale. ”

Dr. Veijo Heiskanen și Matthias Scherer de la LALIVE SA au declarat: „Echipa noastră a fost onorată să reprezinte România în această chestiune importantă și suntem foarte mulțumiți de rezultat, care nu s-ar fi putut realiza fără colaborarea armonioasă cu Ministerul Finanțelor și cu alte agenții guvernamentale române, precum și cu colega noastră Crenguța Leaua și echipa ei de la LDDP.

Despre LDDP și LALIVE SA

Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP are sediul în București și se clasează în GAR 100 ca o firmă de avocatură de arbitraj de nivel mondial, mulți dintre avocații săi fiind clasați ca specialiști de top în arbitraj comercial și investițional. Alte domenii de expertiză includ dreptul fiscal, dreptul construcțiilor, dreptul tehnologiei, energia și resursele naturale, dreptul mediului, dreptul aviației, dreptul comercial și dreptul administrativ.

LALIVE este o firmă de avocatură internațională și independentă, cu birouri la Geneva, Zurich și Londra, și este un lider global în arbitrajul internațional. Aceasta consiliază și reprezintă clienții în procedurile desfășurate în conformitate cu toate regulile internaționale de arbitraj într-o varietate de domenii și este clasată în mod constant printre principalele practici de arbitraj din întreaga lume. Implicarea firmei într-o serie de dispute importante de mai multe miliarde între stat și investitori i-a adus recunoașterea drept una dintre societățile de vârf din acest domeniu. Specialiștii în arbitrajul de investiții ai societății acționează în mod regulat ca avocați pentru state și investitori la nivel mondial și sunt desemnați ca arbitri în litigiile care apar din tratate de investiții bilaterale și multilaterale, contracte de investiții și alte instrumente și implică o gamă largă de industrii, inclusiv energie, construcții, minerit, telecomunicații și transport.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare