Connect with us

Business

Alexandru Coșbuc, SIMAVI: Anul 2024, sub semnul inteligenței artificiale (Video)

Publicat cu

pe

Alexandru Coșbuc-Ionescu, vicepreședinte și director al Diviziei Comerciale în cadrul companiei Software Imagination & Vision (SIMAVI), a vorbit într-un interviu acordat Spotmedia.ro la finalul anului trecut, despre proiectele pentru Comisia Europeană, participarea companiei în consorții internaționale de cercetare și dezvoltare, dar și despre planurile SIMAVI pentru 2024 și integrarea inteligenței artificiale în soluțiile companiei.

Lucrați foarte mult cu Comisia Europeană. Care sunt principalele proiecte pe care le derulați la Bruxelles?

Suntem o organizație construită pe model european, avem centre de competență unice și angajați specializați la nivel internațional. Și de 16 ani furnizăm servicii informatice direct către instituțiile Comisiei Europene.

În unele cazuri, relația noastră cu aceste organizații depășește un deceniu. De exemplu, asigurăm păstrarea, gestionarea și arhivarea tuturor datelor Biroului de Publicații ale Comisiei Europene, în cadrul unui program cadru numit Cordis. Pentru aceeași instituție, am dezvoltat soluția informatică ce se ocupă de publicarea tuturor comunicatelor oficiale ale Comisiei Europene, precum și de toate serviciile asociate, printr-un portal în cadrul proiectului OPOCE. Aici oferim și expertiză în tehnologia Liferay.

Suntem mândri și privilegiați să fim parte din cel mai mare contract-cadru al Comisiei Europene, în domeniul informaticii, care depășește 1 miliard de euro. Acest miliard este disponibil mai multor operatori economici, mai multor consorții plasate într-o cascadă, unde noi deținem un loc fruntaș şi furnizăm personal calificat pentru realizarea de servicii informatice. Este vorba despre proiectul DIGIT-TM II, beneficiarul fiind Directoratul General pentru Informatică al Comisiei Europene.

La același beneficiar suntem parte din programul-cadru BEACON, cel mai mare program de consultanță din istoria Comisiei Europene, unde se realizează activități de benchmarking, analiză, consultanță și dezvoltare în domeniul informaticii. Noi lucram cu Price Water House Coopers din Belgia, cu care deja am implementat importante campanii de instruire eLearning în domeniul inteligenței artificiale.

Aş mai menționa, de asemenea, proiectele noastre de la Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare Europeană, OECD, acolo unde suntem lideri de consorții și furnizăm soluții informatice și expertiză în servicii de dezvoltare software.

SIMAVI este implicată, în țară, și în proiectul privind crearea a mii de lecții online, care ar urma să fie folosite în toate școlile gimnaziale. Care este stadiul acestui proiect și care a fost gradul de complexitate?

Am încheiat cu succes proiectul EduLib, în cadrul căruia am dezvoltat zeci de mii de resurse educaționale în format digital, pentru materii precum Limba Română, Fizică, Geografie, Istorie, Biologie.

Este vorba de aproape 2.000 de lecții digitale interactive, care vor ajuta pe parcursul procesului de învățare-predare aproape 24.000 de profesori și aproape 750.000 de elevi din toate cele 5.400 de școli gimnaziale din România.

Pe lângă faptul că vor avea acces la conținut educațional de înaltă calitate gata de a fi folosit, profesorii vor putea să își creeze cu ușurință conținut educațional interactiv, cu ajutorul platformei Wand.education, furnizată de SIMAVI.

Cred că EduLib este un proiect major în digitalizarea învățământului românesc, care va rămâne în istorie prin efectele pozitive pe care le va avea la nivelul creșterii calității educației.

Și nu numai în România facem aceste eforturi pentru digitalizarea învățământului. În Cipru, implementăm la nivel național un sistem de management școlar pentru Ministerul Educației, Culturii, Sportului și Tineretului. Nu este nici pe departe primul nostru proiect de acest calibru.

Companiile romanești de IT în general implementează proiecte pentru clienții lor, puține au timpul și resursele necesare să se implice și în proiecte de cercetare. SIMAVI este una dintre puţinele companii de IT care este parte din consorții internaționale de cercetare. Ar fi de maxim interes să știm care sunt câteva astfel de proiecte de cercetare.

Anul 2023 a reprezentat o provocare pentru noi, din punctul de vedere al proiectelor de cercetare-dezvoltare. Am semnat 10 contracte noi în Horizon Europe, Digital Europe European Defence Fund și Citizens. Domeniile sunt diferite și abordează problematici de actualitate, de la Educație, Sănătate, Vamă, Apărare și Securitate Cibernetică.

Ca să înțelegeți impactul acestor proiecte în viitorul nostru, ca și cetățeni ai acestei planete, vă povestesc doar despre două proiecte noi Horizon Europe, la care suntem chiar coordonatori.

ACCURATE dezvoltă noi concepte de Manufacturing as a Service si Digital Twinspentru industria 5.0. Obiectivul proiectului este acela de a crește competența, flexibilitatea și reziliența companiilor europene pe întregul lanț de aprovizionare, chiar și în situații în care aceste lanțuri de aprovizionare funcționează deficitar.

În timpul pandemiei, procesele erau corect puse la punct, erau la locul lor, dar oamenii lipseau. Și atunci lanțurile de aprovizionare s-au întrerupt, ceea ce a creat o mare deficiență în industrie.

Obiectivul proiectului ACCURATE este prevenirea și corecția acestui gen de situații.

Un al doilea proiect, care are un nume mai complicat, CVDLINK – vine de la cardiovascular diseases link, vizează cercetarea și managementul bolilor cardiovasculare (CVD). În cadrul acestui contract, SIMAVI va colecta toate datele disponibile în domeniu și le va integra într-o singură platformă paneuropeană și, mai important decât atât, va folosi un set de instrumente bazate pe inteligență artificială și Big Data, pentru a rafina și stratifica mai bine riscurile, diagnosticele și a tratamentele bolilor cardiovasculare.

Pentru că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a decesului în Europa, vă puteți imagina miza pe care aceste proiecte o au pentru noi. Iar nivelul de expertiză necesar pentru a câștiga un rol de partener tehnologic într-un consorțiu prin dificilele competiții organizate cu Comisia Europeană este foarte ridicat. Iar noi am reușit să fim chiar coordonatori ai consorțiilor.

Suntem foarte conștienți de importanța proiectelor, ne luam rolul în serios și sperăm ca implementarea lor cu succes să dea un impuls puternic economiei europene și sănătății la nivel mondial.

Am semnat bineînțeles și contracte de cercetare în domenii noi pentru noi, de pildă:
Pe European Defence Fund, în domeniul apărării – proiectul FEDERATES, unde coordonăm 31 parteneri din 11 țări. Este o desfășurare de forțe foarte mare.

Pe lângă noile contracte abia semnate, în 2023 am finalizat 14 proiecte și am semnat 13 alte proiecte în Horizon Europe.

Cum vedeți anul 2024 și care sunt proiectele în care va fi implicată SIMAVI?

Avem planuri foarte bogate pentru 2024. Voi începe cu subiectul trainingului profesional, cu care de fapt am și demarat discuția noastră.

În 2024 pregătim implementări importante pentru Parlamentul European, Comisia Europeana, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și pentru Banca Mondială. Sunt implementări de soluții informatice de instruire, de tip eLearning, unde noi venim cu platforme moderne și cursuri digitale organizate conform ultimelor tendințe în domeniu, care să sprijine dezvoltarea profesională a angajaților din aceste instituții.

Mai lucrăm la integrarea matură a inteligenței artificiale în soluțiile noastre de dezvoltare de conținut. Și aici vom avea un dublu avantaj, atât prin furnizarea de conținut de mai bună calitate, mai relevant pentru cursanți, mai personalizat lui, dar vom și reuși producția la un cost mai scăzut.

Dacă tot vorbim de tehnologiile emergente, atunci merită să spunem că vom continua să extindem utilizarea realității augmentate în cadrul soluțiilor noastre de instruire, mai ales pentru instruirea de complianță a angajaților, dar și la înrolarea lor în organizații.

Vom folosi în continuare realitatea virtuală, care s-a dezvoltat foarte mult și poate crea medii imersive de instruire, care se pretează excelent, mai ales în industriile care presupun activități în anumite domenii de risc.

Vom continua, de asemenea, cu integrarea inteligenței artificiale generative, cea despre care auzim vorbindu-se foarte frecvent în ultima vreme, în cardul serviciilor de asistență și suport pentru angajați la birou. Pentru că un asistent virtual poate fi învățat, poate fi instruit să cunoască zeci de mii de pagini de documentații tehnice și să răspundă în doar câteva secunde, la obiect, cu un sfat personalizat, oricărei întrebări din domeniu.

Și, de asemenea, dorim să continuăm elaborarea unei platforme care să permită personalizarea învățării la un nivel superior și să devină un Learning Experience Platform (LxP), adică variantă superioară tradiționalelor Learning Management System (LMS).

În domeniul cercetării, avem în vizor 200 de apeluri în Horizon Europe, European Defence Funds, în Digital Europe, în Citizens și alte programe mari de finanțare, în domenii dintre cele mai diverse, mergând de la îmbunătățirea sistemelor vamale până la digitalizare, climă, mediu, alimentație, securitate pentru societatea civilă.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Business

Mihai Daraban: România poate deveni o platformă ideală pentru investitorii japonezi

Publicat cu

pe

În cadrul misiunii economice desfășurate în Japonia, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a avut o serie de întâlniri oficiale cu unele dintre cele mai importante instituții economice nipone, în scopul identificării unor noi oportunități de cooperare în contextul Parteneriatului Strategic România-Japonia.

Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, s-a întâlnit la sediul din Tokyo cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Japoniei, în prezența dlui Hitoshi Ito, președintele organizației, și a echipei de management din Divizia Internațională, condusă de domnul Katsuya Igarashi, director general.

„România poate deveni o platformă ideală pentru investitorii japonezi, având în vedere deschiderea consumatorilor români către brandurile japoneze și poziția noastră geografică strategică. Portul Constanța oferă acces direct la piețele din Sud-Estul Europei și reprezintă o poartă de intrare ideală pentru produsele japoneze către întreaga regiune. Relația noastră cu Camera de Comerț și Industrie a Japoniei, consolidată prin acordul de colaborare din 1997, reprezintă o fundație solidă pentru extinderea cooperării economice bilaterale”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.

În cadrul aceleiași misiuni economice, președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a avut o întâlnire oficială cu reprezentanții Japan Institute for Overseas Investment (JIOI), organizație care se ocupă de promovarea și facilitarea investițiilor japoneze în străinătate. Discuțiile s-au concentrat pe poziția strategică a României în regiunea Mării Negre, precum și pe rolul Portului Constanța ca hub pentru reconstrucția Ucrainei. „Avem o colaborare excelentă cu JIOI în ceea ce privește promovarea României ca destinație de investiții pentru companiile nipone. Este foarte bine cunoscută implicarea Japoniei în industria navală, prin investițiile în lucrările de construcție a terminalului de containere din Portul Constanța, dar și în proiectarea și execuția podului de peste Dunăre de la Brăila. În contextul reconstrucției Ucrainei, această experiență anterioară poate fi un catalizator pentru noi investiții japoneze în România”, a subliniat președintele CCIR.

Citește mai departe

Business

Parlamentul European a votat o rezoluție care include propuneri pentru modernizarea rețelelor electrice din UE

Publicat cu

pe

Parlamentul European a votat joi o rezoluție ce include o serie de propuneri pentru modernizarea rețelelor de electricitate din Uniunea Europeană, pentru integrarea energiilor regenerabile și pentru încurajarea investițiilor în infrastructura în vederea creșterii capacității de transmitere transfrontalieră, scrie Agerpres.

Rezoluția, redactată pe baza unui raport elaborat de eurodeputata austriacă Anna Sturgh (Renew Europe) și adoptată cu 418 voturi pentru, 112 voturi contra și 45 de abțineri, subliniază că sunt necesare investiții semnificative pentru a spori capacitatea la nivel național și pentru a moderniza infrastructura energetică.

Eurodeputații cer reguli și proceduri mai clare și mai eficiente pentru a atrage investiții private, suplimentar față de finanțarea publică, și pentru a garanta că tarifele rețelei reflectă costurile reale.

În plus, membrii PE subliniază importanța unei planificări mai europene pentru a conecta frontiere, sectoare și regiuni și afirmă că sursele de energie regenerabilă trebuie să fie integrate mai bine în rețelele de electricitate.

De asemenea, ei insistă că ar trebui să existe mai multe interconectări transfrontaliere.

Asigurarea acceptării de către public și comunicarea eficientă cu cetățenii sunt, potrivit eurodeputaților, esențiale pentru implementarea cu succes a noilor proiecte privind rețelele de electricitate.

„Pana de curent din peninsula Iberică a fost o dovadă dureroasă a vulnerabilității rețelelor noastre de electricitate și a reamintit că tranziția energetică a Europei va eșua dacă nu investim în infrastructură într-un mod strategic, așa cum facem și în energiile regenerabile. Pana nu a arătat eșecul Uniunii Energiei, ci din contră. Grație interconectărilor transfrontaliere, Franța a putut să intervină imediat. Acum, Comisia Europeană trebuie să acționeze în mod decisiv pentru a prioritiza planificarea și coordonarea în privința rețelelor și stocării – altfel vom continua să ne împiedicăm dintr-o criză în alta”, a declarat raportoarea Anna Sturgkh.

”Trimitem un mesaj clar și puternic Comisiei să mențină Instrumentul Conectarea Europei pentru Energie în viitoarea sa propunere privind bugetul multianual”, a adăugat ea.

Citește mai departe

Business

Mihai Daraban: Decidenții politici ar trebui să trateze în mod special investitorii din Republica Coreea

Publicat cu

pe

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat, în data de 19 iunie a.c., Forumul economic Romania-Korea Defense Industry Day, marcând un moment foarte important în continuarea dezvoltării relațiilor economice dintre România și Republica Coreea.

Evenimentul, centrat pe sectorul industriei de apărare, a pus în evidență progresele semnificative realizate în ultimul timp de către cele două state, în ceea ce privește oficializarea mai multor proiecte importante în acest domeniu economic.

Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a remarcat faptul că „în acest moment, relațiile dintre România și Republica Coreea sunt foarte bune. Noi, cei de la CCIR, am fost cei care, în plină pandemie, am reușit să-i aducem în România pe cei mai importanți jucători coreeni din industria de apărare. Ca urmare, anul trecut au fost oficializate foarte multe proiecte în acest domeniu, fiind semnate acorduri cu cel puțin 30 de societăți românești care produc diferite subansamble care, ulterior, vor face parte din produsul finit. Vorbim, astfel, despre producție în România, despre locuri de muncă noi și despre implicarea companiilor românești în proiecte comune de amploare. Sper ca autoritățile române să înțeleagă acest lucru. Republica Coreea de Sud trebuie tratată în mod special, având în vedere dorința de a investi în România. La nivelul CCIR, vom monitoriza buna dezvoltare a contractelor dintre cele două state și vom face în așa fel încât activitatea companiilor coreene în România să nu fie blocată de birocrație. Un lucru e sigur: dacă pierdem și această oportunitate, înseamnă că suntem și noi pierduți”.

Prezent la forum, dl Byungro Choi, vicepreședintele Korea Defense Industry Association (KDIA) a subliniat faptul că „acest eveniment este foarte important pentru schimbul de experiență între companiile din cele două state, care pot identifica, astfel, noi oportunități pentru proiecte economice comune. România este membru NATO și UE și joacă un rol central în securitatea europeană, în timp ce Republica Coreea își consolidează rolul ca partener global în industria de apărare, prin tehnologia și capacitățile de achiziție pe care le deține. Împreună cu CCIR, sunt convins că vom dezvolta un model de cooperare strategică între planul de modernizare al apărării României și tehnologiile industriei de apărare coreene”.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare