Business
Alexandru Coșbuc, SIMAVI: Anul 2024, sub semnul inteligenței artificiale (Video)
Alexandru Coșbuc-Ionescu, vicepreședinte și director al Diviziei Comerciale în cadrul companiei Software Imagination & Vision (SIMAVI), a vorbit într-un interviu acordat Spotmedia.ro la finalul anului trecut, despre proiectele pentru Comisia Europeană, participarea companiei în consorții internaționale de cercetare și dezvoltare, dar și despre planurile SIMAVI pentru 2024 și integrarea inteligenței artificiale în soluțiile companiei.
Lucrați foarte mult cu Comisia Europeană. Care sunt principalele proiecte pe care le derulați la Bruxelles?
Suntem o organizație construită pe model european, avem centre de competență unice și angajați specializați la nivel internațional. Și de 16 ani furnizăm servicii informatice direct către instituțiile Comisiei Europene.
În unele cazuri, relația noastră cu aceste organizații depășește un deceniu. De exemplu, asigurăm păstrarea, gestionarea și arhivarea tuturor datelor Biroului de Publicații ale Comisiei Europene, în cadrul unui program cadru numit Cordis. Pentru aceeași instituție, am dezvoltat soluția informatică ce se ocupă de publicarea tuturor comunicatelor oficiale ale Comisiei Europene, precum și de toate serviciile asociate, printr-un portal în cadrul proiectului OPOCE. Aici oferim și expertiză în tehnologia Liferay.
Suntem mândri și privilegiați să fim parte din cel mai mare contract-cadru al Comisiei Europene, în domeniul informaticii, care depășește 1 miliard de euro. Acest miliard este disponibil mai multor operatori economici, mai multor consorții plasate într-o cascadă, unde noi deținem un loc fruntaș şi furnizăm personal calificat pentru realizarea de servicii informatice. Este vorba despre proiectul DIGIT-TM II, beneficiarul fiind Directoratul General pentru Informatică al Comisiei Europene.
La același beneficiar suntem parte din programul-cadru BEACON, cel mai mare program de consultanță din istoria Comisiei Europene, unde se realizează activități de benchmarking, analiză, consultanță și dezvoltare în domeniul informaticii. Noi lucram cu Price Water House Coopers din Belgia, cu care deja am implementat importante campanii de instruire eLearning în domeniul inteligenței artificiale.
Aş mai menționa, de asemenea, proiectele noastre de la Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare Europeană, OECD, acolo unde suntem lideri de consorții și furnizăm soluții informatice și expertiză în servicii de dezvoltare software.
SIMAVI este implicată, în țară, și în proiectul privind crearea a mii de lecții online, care ar urma să fie folosite în toate școlile gimnaziale. Care este stadiul acestui proiect și care a fost gradul de complexitate?
Am încheiat cu succes proiectul EduLib, în cadrul căruia am dezvoltat zeci de mii de resurse educaționale în format digital, pentru materii precum Limba Română, Fizică, Geografie, Istorie, Biologie.
Este vorba de aproape 2.000 de lecții digitale interactive, care vor ajuta pe parcursul procesului de învățare-predare aproape 24.000 de profesori și aproape 750.000 de elevi din toate cele 5.400 de școli gimnaziale din România.
Pe lângă faptul că vor avea acces la conținut educațional de înaltă calitate gata de a fi folosit, profesorii vor putea să își creeze cu ușurință conținut educațional interactiv, cu ajutorul platformei Wand.education, furnizată de SIMAVI.
Cred că EduLib este un proiect major în digitalizarea învățământului românesc, care va rămâne în istorie prin efectele pozitive pe care le va avea la nivelul creșterii calității educației.
Și nu numai în România facem aceste eforturi pentru digitalizarea învățământului. În Cipru, implementăm la nivel național un sistem de management școlar pentru Ministerul Educației, Culturii, Sportului și Tineretului. Nu este nici pe departe primul nostru proiect de acest calibru.
Companiile romanești de IT în general implementează proiecte pentru clienții lor, puține au timpul și resursele necesare să se implice și în proiecte de cercetare. SIMAVI este una dintre puţinele companii de IT care este parte din consorții internaționale de cercetare. Ar fi de maxim interes să știm care sunt câteva astfel de proiecte de cercetare.
Anul 2023 a reprezentat o provocare pentru noi, din punctul de vedere al proiectelor de cercetare-dezvoltare. Am semnat 10 contracte noi în Horizon Europe, Digital Europe European Defence Fund și Citizens. Domeniile sunt diferite și abordează problematici de actualitate, de la Educație, Sănătate, Vamă, Apărare și Securitate Cibernetică.
Ca să înțelegeți impactul acestor proiecte în viitorul nostru, ca și cetățeni ai acestei planete, vă povestesc doar despre două proiecte noi Horizon Europe, la care suntem chiar coordonatori.
ACCURATE dezvoltă noi concepte de Manufacturing as a Service si Digital Twinspentru industria 5.0. Obiectivul proiectului este acela de a crește competența, flexibilitatea și reziliența companiilor europene pe întregul lanț de aprovizionare, chiar și în situații în care aceste lanțuri de aprovizionare funcționează deficitar.
În timpul pandemiei, procesele erau corect puse la punct, erau la locul lor, dar oamenii lipseau. Și atunci lanțurile de aprovizionare s-au întrerupt, ceea ce a creat o mare deficiență în industrie.
Obiectivul proiectului ACCURATE este prevenirea și corecția acestui gen de situații.
Un al doilea proiect, care are un nume mai complicat, CVDLINK – vine de la cardiovascular diseases link, vizează cercetarea și managementul bolilor cardiovasculare (CVD). În cadrul acestui contract, SIMAVI va colecta toate datele disponibile în domeniu și le va integra într-o singură platformă paneuropeană și, mai important decât atât, va folosi un set de instrumente bazate pe inteligență artificială și Big Data, pentru a rafina și stratifica mai bine riscurile, diagnosticele și a tratamentele bolilor cardiovasculare.
Pentru că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a decesului în Europa, vă puteți imagina miza pe care aceste proiecte o au pentru noi. Iar nivelul de expertiză necesar pentru a câștiga un rol de partener tehnologic într-un consorțiu prin dificilele competiții organizate cu Comisia Europeană este foarte ridicat. Iar noi am reușit să fim chiar coordonatori ai consorțiilor.
Suntem foarte conștienți de importanța proiectelor, ne luam rolul în serios și sperăm ca implementarea lor cu succes să dea un impuls puternic economiei europene și sănătății la nivel mondial.
Am semnat bineînțeles și contracte de cercetare în domenii noi pentru noi, de pildă:
Pe European Defence Fund, în domeniul apărării – proiectul FEDERATES, unde coordonăm 31 parteneri din 11 țări. Este o desfășurare de forțe foarte mare.
Pe lângă noile contracte abia semnate, în 2023 am finalizat 14 proiecte și am semnat 13 alte proiecte în Horizon Europe.
Cum vedeți anul 2024 și care sunt proiectele în care va fi implicată SIMAVI?
Avem planuri foarte bogate pentru 2024. Voi începe cu subiectul trainingului profesional, cu care de fapt am și demarat discuția noastră.
În 2024 pregătim implementări importante pentru Parlamentul European, Comisia Europeana, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și pentru Banca Mondială. Sunt implementări de soluții informatice de instruire, de tip eLearning, unde noi venim cu platforme moderne și cursuri digitale organizate conform ultimelor tendințe în domeniu, care să sprijine dezvoltarea profesională a angajaților din aceste instituții.
Mai lucrăm la integrarea matură a inteligenței artificiale în soluțiile noastre de dezvoltare de conținut. Și aici vom avea un dublu avantaj, atât prin furnizarea de conținut de mai bună calitate, mai relevant pentru cursanți, mai personalizat lui, dar vom și reuși producția la un cost mai scăzut.
Dacă tot vorbim de tehnologiile emergente, atunci merită să spunem că vom continua să extindem utilizarea realității augmentate în cadrul soluțiilor noastre de instruire, mai ales pentru instruirea de complianță a angajaților, dar și la înrolarea lor în organizații.
Vom folosi în continuare realitatea virtuală, care s-a dezvoltat foarte mult și poate crea medii imersive de instruire, care se pretează excelent, mai ales în industriile care presupun activități în anumite domenii de risc.
Vom continua, de asemenea, cu integrarea inteligenței artificiale generative, cea despre care auzim vorbindu-se foarte frecvent în ultima vreme, în cardul serviciilor de asistență și suport pentru angajați la birou. Pentru că un asistent virtual poate fi învățat, poate fi instruit să cunoască zeci de mii de pagini de documentații tehnice și să răspundă în doar câteva secunde, la obiect, cu un sfat personalizat, oricărei întrebări din domeniu.
Și, de asemenea, dorim să continuăm elaborarea unei platforme care să permită personalizarea învățării la un nivel superior și să devină un Learning Experience Platform (LxP), adică variantă superioară tradiționalelor Learning Management System (LMS).
În domeniul cercetării, avem în vizor 200 de apeluri în Horizon Europe, European Defence Funds, în Digital Europe, în Citizens și alte programe mari de finanțare, în domenii dintre cele mai diverse, mergând de la îmbunătățirea sistemelor vamale până la digitalizare, climă, mediu, alimentație, securitate pentru societatea civilă.
Business
România–Pakistan: oportunități de cooperare economică, discutate la Constanța
Relațiile economice dintre România și Pakistan au fost tema unei întâlniri desfășurate astăzi, 8 octombrie a.c., la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), în cadrul misiunii comerciale desfășurate în România de Pakistan–Romania Business Council (PRBC).
Delegația pakistaneză, condusă de Atif S. Farooqi, a fost întâmpinată de Ruxandra Serescu, Director general al CCINA Constanța. La întâlnire au participat Adriana Arghirescu, Viceprimar al municipiului Constanța, și Sohail Shamim Firpo, Președintele Pakistan–Romania Business Council, alături de reprezentanți ai mediului de afaceri.
Vizita delegației în România a inclus București, Constanța, CCINA Constanța și Portul Constanța, precum și Brașov, într-un traseu care a urmărit contactul direct cu importante centre economice și cu mediul de afaceri românesc.
La Constanța, discuțiile s-au concentrat pe potențialul economic al județului și pe identificarea unor direcții concrete de colaborare între companiile românești și cele pakistaneze. Printre domeniile de interes s-au numărat transportul maritim și logistica, agricultura, industria textilă, energia, soluțiile de climatizare, tehnologia informației și securitatea cibernetică.

Un punct important al dialogului l-a reprezentat memorandumul de cooperare semnat în luna martie între Portul Constanța și Portul Karachi, întâlnirea de astăzi constituind o continuare a demersurilor pentru dezvoltarea schimburilor comerciale și logistice dintre România și Pakistan.
Delegația pakistaneză a vizitat și Portul Constanța, unde a avut ocazia să cunoască infrastructura portuară și să discute despre oportunități de cooperare în domeniul transportului și logisticii.
Pentru CCINA Constanța, întâlnirea a fost un prilej de a facilita contactul direct între reprezentanții mediilor de afaceri din România și Pakistan și de a deschide noi direcții de dialog și colaborare.
Business
CCIR a găzduit Forumul de Afaceri România – Pakistan, în marja misiunii economice pakistaneze în România
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Consiliul de Afaceri Pakistan – România (PRBC) și cu Ambasada României în Republica Islamică Pakistan, a organizat, în data de 6 octombrie a.c., Forumul de Afaceri România – Pakistan.
Evenimentul s-a desfășurat în marja misiunii economice pakistaneze în România, condusă de dl. Atif Farooqi, consul onorific desemnat al României în provincia Sindh, și a reunit companii pakistaneze din domenii precum: IA, minerit, logistică, transport maritim, management portuar, textile și agritech, alături de companii, autorități și universități din România.
„Relația economică româno-pakistaneză este una stabilă și în creștere constantă. Lucrătorii pakistanezi din România sunt deja foarte bine integrați, iar competențele lor se regăsesc nu doar în livrări sau în transportul de persoane, ci și în fabricile din industria agroalimentară, a mobilei sau chiar în construcțiile navale. Ei sunt cei care pun baza unei punți între țările noastre, iar pas cu pas această punte va deveni tot mai solidă. Un semnal important în acest sens este și acordul încheiat recent între Portul Constanța și Portul Karachi, care creează un cadru durabil pentru facilitarea comerțului dintre Asia și Europa. Întâlnirile B2B sunt întotdeauna primul pas pentru a face afaceri, iar CCIR și camerele de comerț și industrie județene, susțin aceste inițiative, precum și companiile pakistaneze care aleg România”, a declarat dl Ovidiu Silaghi, secretar general al CCIR.
E.S. dl Ilyas Mehmood Nizami, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan în România, a evocat cooperarea industrială istorică, inclusiv rafinăria construită cu sprijin românesc la Karachi, și a indicat ca direcții de cooperare energia curată, infrastructura, IT-ul, educația și industria de apărare. „Cu peste 240 de milioane de locuitori, Pakistanul este a cincea cea mai populată țară din lume și oferă o piață uriașă, cu oportunități semnificative de import și export, pentru orice om de afaceri. Guvernul Pakistanului este pregătit să îi întâmpine și să îi sprijine pe investitorii români, iar eu și echipa ambasadei ne angajăm să facilităm legăturile dintre comunitățile de afaceri ale celor două țări”, a declarat ambasadorul.
Dl. Atif Farooqi a subliniat complementaritatea celor două economii: „România oferă Pakistanului acces direct la Uniunea Europeană, în timp ce Pakistanul oferă companiilor românești o piață amplă și dinamică, o poziție strategică și oportunități în comerț, investiții, tehnologie, agricultură, logistică, educație și asocieri în participațiune. Trebuie să transformăm acum acest potențial în parteneriate reale, investiții reale și proiecte de afaceri concrete.”
Business
TNF 2026: Cele mai performante companii din România ating o cifră de afaceri cumulată de aproape 300 de miliarde de euro
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a finalizat statisticile referitoare la Topul Național al Firmelor 2026, cel mai important clasament al companiilor performante din România, realizat în baza analizei a 945.739 de bilanțuri financiar-contabile.
Cele 12.943 de companii clasate pe primele 10 poziții, care activează în cele șapte domenii de activitate analizate (industrie, servicii, comerț, turism, cercetare-dezvoltare și high-tech, agricultură-silvicultură-pescuit și construcții) au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de peste 299,47 miliarde euro, în creștere cu 4,34% față de anul anterior.
De asemenea, profitul din exploatare a crescut cu 2,39%, ajungând la 26,5 miliarde euro, reprezentând 8,86% din cifra totală de afaceri. Cele 12.943 de firme incluse în primele 10 poziții angajează un total de 1.373.720 de salariați.
„Se vorbește mult în spațiul public despre o economie românească aflată în dificultate. Cifrele Topului Național al Firmelor 2026 spun însă o altă poveste: situația nu este atât de rea pe cât se vehiculează. Cele mai performante companii din România se apropie de pragul de 300 de miliarde de euro cifră de afaceri, cu o creștere de peste 4% față de anul trecut, iar profitul din exploatare a urcat la 26,5 miliarde de euro. Aceste firme asigură locuri de muncă pentru aproape 1,4 milioane de oameni. Nu spun că nu există probleme reale în economia românească, dar avem companii care investesc, produc și generează profit, iar ele merită să fie văzute, nu ignorate într-un discurs dominat de pesimism”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.
Din perspectiva structurii pe domenii, industria și serviciile domină clasamentul ca număr de companii (34,39%, respectiv 28,77%), în timp ce din punct de vedere al cifrei de afaceri, comerțul deține cea mai mare pondere (43,54%), urmat de industrie (33,31%) și servicii (12,66%). Industria rămâne cel mai profitabil sector, concentrând 36,12% din profitul total al companiilor clasate, cu o marjă de profit de 9,6%.
Despre Topul Național al Firmelor
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări. Pentru ediția 2026, au fost analizate 945.739 de bilanțuri financiar-contabile, dintre care 366.550 au intrat în competiția pentru primele 10 poziții, în conformitate cu metodologia implementată de Camerele de Comerț din toate județele țării. Clasamentul se bazează pe cinci indicatori economici esențiali: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.
-
Business5 luni înainteViitorul Romcab depinde de deciziile instanței, în ciuda acordului cu creditorii
-
Business5 luni înainteCine vrea ca în Mureș să nu mai existe industrie locală? Compania Romcab, dată pe mâna austriecilor de la Meinhart
-
Business4 luni înainteCCIR deschide primul birou de reprezentare externă, în China, la Guangzhou
-
Business11 luni înainteSituație șocantă pe piața de energie. Hidroelectrica vinde mai scump energia către cei care cumpără mai multă și mai ieftin către cei care cumpără mai puțină

You must be logged in to post a comment Login