Business
Alexandru Coșbuc, SIMAVI: Anul 2024, sub semnul inteligenței artificiale (Video)
Alexandru Coșbuc-Ionescu, vicepreședinte și director al Diviziei Comerciale în cadrul companiei Software Imagination & Vision (SIMAVI), a vorbit într-un interviu acordat Spotmedia.ro la finalul anului trecut, despre proiectele pentru Comisia Europeană, participarea companiei în consorții internaționale de cercetare și dezvoltare, dar și despre planurile SIMAVI pentru 2024 și integrarea inteligenței artificiale în soluțiile companiei.
Lucrați foarte mult cu Comisia Europeană. Care sunt principalele proiecte pe care le derulați la Bruxelles?
Suntem o organizație construită pe model european, avem centre de competență unice și angajați specializați la nivel internațional. Și de 16 ani furnizăm servicii informatice direct către instituțiile Comisiei Europene.
În unele cazuri, relația noastră cu aceste organizații depășește un deceniu. De exemplu, asigurăm păstrarea, gestionarea și arhivarea tuturor datelor Biroului de Publicații ale Comisiei Europene, în cadrul unui program cadru numit Cordis. Pentru aceeași instituție, am dezvoltat soluția informatică ce se ocupă de publicarea tuturor comunicatelor oficiale ale Comisiei Europene, precum și de toate serviciile asociate, printr-un portal în cadrul proiectului OPOCE. Aici oferim și expertiză în tehnologia Liferay.
Suntem mândri și privilegiați să fim parte din cel mai mare contract-cadru al Comisiei Europene, în domeniul informaticii, care depășește 1 miliard de euro. Acest miliard este disponibil mai multor operatori economici, mai multor consorții plasate într-o cascadă, unde noi deținem un loc fruntaș şi furnizăm personal calificat pentru realizarea de servicii informatice. Este vorba despre proiectul DIGIT-TM II, beneficiarul fiind Directoratul General pentru Informatică al Comisiei Europene.
La același beneficiar suntem parte din programul-cadru BEACON, cel mai mare program de consultanță din istoria Comisiei Europene, unde se realizează activități de benchmarking, analiză, consultanță și dezvoltare în domeniul informaticii. Noi lucram cu Price Water House Coopers din Belgia, cu care deja am implementat importante campanii de instruire eLearning în domeniul inteligenței artificiale.
Aş mai menționa, de asemenea, proiectele noastre de la Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare Europeană, OECD, acolo unde suntem lideri de consorții și furnizăm soluții informatice și expertiză în servicii de dezvoltare software.
SIMAVI este implicată, în țară, și în proiectul privind crearea a mii de lecții online, care ar urma să fie folosite în toate școlile gimnaziale. Care este stadiul acestui proiect și care a fost gradul de complexitate?
Am încheiat cu succes proiectul EduLib, în cadrul căruia am dezvoltat zeci de mii de resurse educaționale în format digital, pentru materii precum Limba Română, Fizică, Geografie, Istorie, Biologie.
Este vorba de aproape 2.000 de lecții digitale interactive, care vor ajuta pe parcursul procesului de învățare-predare aproape 24.000 de profesori și aproape 750.000 de elevi din toate cele 5.400 de școli gimnaziale din România.
Pe lângă faptul că vor avea acces la conținut educațional de înaltă calitate gata de a fi folosit, profesorii vor putea să își creeze cu ușurință conținut educațional interactiv, cu ajutorul platformei Wand.education, furnizată de SIMAVI.
Cred că EduLib este un proiect major în digitalizarea învățământului românesc, care va rămâne în istorie prin efectele pozitive pe care le va avea la nivelul creșterii calității educației.
Și nu numai în România facem aceste eforturi pentru digitalizarea învățământului. În Cipru, implementăm la nivel național un sistem de management școlar pentru Ministerul Educației, Culturii, Sportului și Tineretului. Nu este nici pe departe primul nostru proiect de acest calibru.
Companiile romanești de IT în general implementează proiecte pentru clienții lor, puține au timpul și resursele necesare să se implice și în proiecte de cercetare. SIMAVI este una dintre puţinele companii de IT care este parte din consorții internaționale de cercetare. Ar fi de maxim interes să știm care sunt câteva astfel de proiecte de cercetare.
Anul 2023 a reprezentat o provocare pentru noi, din punctul de vedere al proiectelor de cercetare-dezvoltare. Am semnat 10 contracte noi în Horizon Europe, Digital Europe European Defence Fund și Citizens. Domeniile sunt diferite și abordează problematici de actualitate, de la Educație, Sănătate, Vamă, Apărare și Securitate Cibernetică.
Ca să înțelegeți impactul acestor proiecte în viitorul nostru, ca și cetățeni ai acestei planete, vă povestesc doar despre două proiecte noi Horizon Europe, la care suntem chiar coordonatori.
ACCURATE dezvoltă noi concepte de Manufacturing as a Service si Digital Twinspentru industria 5.0. Obiectivul proiectului este acela de a crește competența, flexibilitatea și reziliența companiilor europene pe întregul lanț de aprovizionare, chiar și în situații în care aceste lanțuri de aprovizionare funcționează deficitar.
În timpul pandemiei, procesele erau corect puse la punct, erau la locul lor, dar oamenii lipseau. Și atunci lanțurile de aprovizionare s-au întrerupt, ceea ce a creat o mare deficiență în industrie.
Obiectivul proiectului ACCURATE este prevenirea și corecția acestui gen de situații.
Un al doilea proiect, care are un nume mai complicat, CVDLINK – vine de la cardiovascular diseases link, vizează cercetarea și managementul bolilor cardiovasculare (CVD). În cadrul acestui contract, SIMAVI va colecta toate datele disponibile în domeniu și le va integra într-o singură platformă paneuropeană și, mai important decât atât, va folosi un set de instrumente bazate pe inteligență artificială și Big Data, pentru a rafina și stratifica mai bine riscurile, diagnosticele și a tratamentele bolilor cardiovasculare.
Pentru că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a decesului în Europa, vă puteți imagina miza pe care aceste proiecte o au pentru noi. Iar nivelul de expertiză necesar pentru a câștiga un rol de partener tehnologic într-un consorțiu prin dificilele competiții organizate cu Comisia Europeană este foarte ridicat. Iar noi am reușit să fim chiar coordonatori ai consorțiilor.
Suntem foarte conștienți de importanța proiectelor, ne luam rolul în serios și sperăm ca implementarea lor cu succes să dea un impuls puternic economiei europene și sănătății la nivel mondial.
Am semnat bineînțeles și contracte de cercetare în domenii noi pentru noi, de pildă:
Pe European Defence Fund, în domeniul apărării – proiectul FEDERATES, unde coordonăm 31 parteneri din 11 țări. Este o desfășurare de forțe foarte mare.
Pe lângă noile contracte abia semnate, în 2023 am finalizat 14 proiecte și am semnat 13 alte proiecte în Horizon Europe.
Cum vedeți anul 2024 și care sunt proiectele în care va fi implicată SIMAVI?
Avem planuri foarte bogate pentru 2024. Voi începe cu subiectul trainingului profesional, cu care de fapt am și demarat discuția noastră.
În 2024 pregătim implementări importante pentru Parlamentul European, Comisia Europeana, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și pentru Banca Mondială. Sunt implementări de soluții informatice de instruire, de tip eLearning, unde noi venim cu platforme moderne și cursuri digitale organizate conform ultimelor tendințe în domeniu, care să sprijine dezvoltarea profesională a angajaților din aceste instituții.
Mai lucrăm la integrarea matură a inteligenței artificiale în soluțiile noastre de dezvoltare de conținut. Și aici vom avea un dublu avantaj, atât prin furnizarea de conținut de mai bună calitate, mai relevant pentru cursanți, mai personalizat lui, dar vom și reuși producția la un cost mai scăzut.
Dacă tot vorbim de tehnologiile emergente, atunci merită să spunem că vom continua să extindem utilizarea realității augmentate în cadrul soluțiilor noastre de instruire, mai ales pentru instruirea de complianță a angajaților, dar și la înrolarea lor în organizații.
Vom folosi în continuare realitatea virtuală, care s-a dezvoltat foarte mult și poate crea medii imersive de instruire, care se pretează excelent, mai ales în industriile care presupun activități în anumite domenii de risc.
Vom continua, de asemenea, cu integrarea inteligenței artificiale generative, cea despre care auzim vorbindu-se foarte frecvent în ultima vreme, în cardul serviciilor de asistență și suport pentru angajați la birou. Pentru că un asistent virtual poate fi învățat, poate fi instruit să cunoască zeci de mii de pagini de documentații tehnice și să răspundă în doar câteva secunde, la obiect, cu un sfat personalizat, oricărei întrebări din domeniu.
Și, de asemenea, dorim să continuăm elaborarea unei platforme care să permită personalizarea învățării la un nivel superior și să devină un Learning Experience Platform (LxP), adică variantă superioară tradiționalelor Learning Management System (LMS).
În domeniul cercetării, avem în vizor 200 de apeluri în Horizon Europe, European Defence Funds, în Digital Europe, în Citizens și alte programe mari de finanțare, în domenii dintre cele mai diverse, mergând de la îmbunătățirea sistemelor vamale până la digitalizare, climă, mediu, alimentație, securitate pentru societatea civilă.
Business
De peste 20 de ani, HS Timber Group duce mai departe vechea tradiție locală a prelucrării lemnului
Prezentă în România de peste 20 de ani, compania HS Timber Group duce mai departe vechea tradiție locală a prelucrării lemnului.
La Comănești, după falimentul combinatului de stat imediat după Revoluția din decembrie 1989, tradiția recunoscută a prelucrării lemnului a fost salvată și continuată prin investiția de peste 35 de milioane de euro a HS Timber Group. Tehnologiile de vârf utilizate au făcut ca fabrica HS Baco Panels din Comănești să devină cea mai mare fabrică de panel într-un singur loc din lume.
Aici nu se pierde nimic din cheresteaua care intră pe poarta fabricii. Chiar dacă lemnul de calitate inferioară nu ar putea fi valorificat în alte locuri, acesta se transformă la Comănești în materiale folosite în industria mobilei, a designului interior sau a construcțiilor.
De la preluarea în 2010 de către HS Timber Group, fabrica de la Comănești și-a triplat capacitatea de producție și și-a dublat forța de muncă. Deși în anii 90, șomajul era uriaș în Comănești și nimeni nu mai spera să poată fi salvată vreo secție a combinatului, HS Group a reușit imposibilul.
Astăzi, HS Baco Panels este unul dintre cei mai mari angajatori din județul Bacău și asigură peste 700 de locuri de muncă pentru oamenii din comunitate și din zonele limitrofe. Pentru unii angajați, aceasta a fost șansa să revină în țară după o lungă perioadă în străinătate și de a putea fi acum, în localitatea natală, alături de familie.
Un alt exemplu Fabrica de la Reci, din județul Covasna, care își produce toate resursele intern, inclusiv cele energetice. Iar în acest lanț responsabil de producție s-a făcut, de-a lungul timpului, o investiție de 175 de milioane de euro. Astfel, eficiența este pe primul loc când vine vorba despre prelucrarea lemnului, iar cei circa 600 de oameni care lucrează în fabrică se bucură de noile tehnologii care îi ajută să își facă mai bine treaba. Unii dintre ei fac parte din familii care lucrează în fabrici de generații și lasă moștenire pasiunea pentru prelucrarea lemnului.
Prin investiții constante în echipamente, utilaje și oameni, HS Timber Group a reușit să ducă mai departe vechea tradiție locală a prelucrării lemnului și să facă o schimbare reală în comunitățile în care activează.
Despre HS Timber Group
HS Timber Group este una dintre cele mai puternice companii care continuă tradiția prelucrării lemnului în România. Compania a investit în unități noi de producție în localități cu tradiție în acest domeniu sau a preluat ce mai rămăsese din mari combinate de prelucrare a lemnului distruse după 1989, cum este cazul celui de la Comănești, județul Bacău, salvând astfel nu doar o capacitate industrială locală, ci și sute de locuri de muncă.
Prezentă în Reci (Covasna), Comănești (Bacău) și Rădăuți (Suceava) și oferind locuri de muncă atât oamenilor din comunitate, cât și multora din localități aflate pe o raza de peste 20 de kilometri, HS Timber reprezintă pentru unii localnici modul în care își câștigă existența de mai bine de un deceniu.
Business
Fermierii au primit 154 de milioane de euro pentru intervențiile de mediu și climă de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat că a virat fonduri nerambursabile în valoare de 154,4 miloane de euro în conturile a 310.262 fermieri, pentru intervențiile de mediu și climă, potrivit news.ro.
„Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a virat fonduri nerambursabile în valoare de 154,4 milioane de euro (154.484.414 €) în conturile a 310.262 de fermieri, beneficiari unici ai intervenţiilor de mediu şi climă din Planul Strategic 2023 – 2027. Din această sumă, 131,2 milioane de euro reprezintă contribuţia Comisiei Europene prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 23,2 milioane de euro sunt asigurate de la bugetul de stat”, a anunțat AFIR.
Fermierii au primit 154 milioane de euro de la AFIR
Plăţile au fost efectuate de către AFIR în cadrul Campaniei de plăţi în avans 2024, demarată după data de 16 octombrie 2024 şi sunt aferente intervenţiilor DR-01 (Agro-mediu şi climă pe pajişti permanente), DR-09 (Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană), DR-10 (Zone afectate de constrângeri naturale semnificative) şi DR-11 (Zone afectate de constrângeri naturale specifice) din Planul Strategic 2023 – 2027 (PS 2027).
AFIR a transferat în conturile fermierilor 44,6 milioane de euro pentru intervenţii de agro-mediu şi climă pe pajişti permanente. De asemenea, AFIR a plătit cumulat 109,9 milioane de euro, acestea fiind sume compensatorii pentru zone afectate de constrângeri naturale în zona montană, pentru zone afectate de constrângeri naturale semnificative şi pentru zone afectate de constrângeri naturale specifice.
Conform cadrului procedural, AFIR efectuează plăţile către fermieri după ce primeşte de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) un centralizator în care sunt menţionaţi beneficiarii propuşi spre plată prin intervenţiile de mediu şi climă. După validarea de către AFIR a centralizatorului primit şi după deschiderea fondurilor de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fluxul procedural este continuat de AFIR prin efectuarea plăţilor cuvenite către beneficiari.
Fondurile sunt destinate implementării şi susţinerii intervenţiilor de mediu şi climă pentru care AFIR face plata în conturile fermierilor, conform Acordului de delegare pentru implementarea intervenţiilor din cadrul Planul Strategic 2023 – 2027, finanţate din FEADR şi de la bugetul de stat, gestionate prin Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS).
Business
Hidroelectrica a pus în funcțiune hidroagregatul 5 de la Centrala Stejaru
Hidroelectrica a făcut recepția lucrărilor de retehnologizare pentru hidroagregatul nr. 5 (HA5) din cadrul Centralei Hidroelectrice Stejaru prin retehnologizare, potrivit unui comunicat al companiei citat de Economica.net.
Puterea HA5 a crescut de la 50 MW la 54,126 MW, marcând astfel un progres important în procesul de modernizare al uneia dintre cele mai importante hidrocentrale ale României.
Valoarea investiției se ridică la 61,7 milioane de lei
Valoarea investiției pentru HA5 și instalațiile aferente este de 61,7 milioane de lei, din care costurile efective pentru retehnologizarea hidroagregatului au fost de 51,5 milioane de lei.
Lucrările au fost realizate de către Hidroserv, compania suport a Hidroelectrica, care beneficiază de o experiență vastă de peste 55 de ani în domeniul hidroenergetic, potrivit comunicatului.
Hidroelectrica precizează că în anul 2020 a fost retehnologizat HA 6, obținându-se, de asemenea, o creștere a puterii instalate la 54,126 MW. Hidrocentrala Stejaru, cu o capacitate instalată inițială de 210 MW, se află în plin proces de modernizare, care include înlocuirea echipamentelor vechi și implementarea unor tehnologii inovatoare, de ultimă generație. După punerea în funcțiune a HA6 și HA5, puterea instalată a CHE Stejaru este de 218,25 MW, aceasta urmând să crească în viitor prin retehnologizarea celor patru turbine Francis verticale care au, la acest moment, o putere de 27,5 MW.
„Finalizarea lucrărilor de retehnologizare a Hidroagregatului 5 de la CHE Stejaru reprezinta pentru Hidroelectrica un pas înainte semnificativ în procesul nostru de modernizare și eficientizare a capacităților de producție.
Acest proiect complex reconfirmă angajamentul nostru de a investi în infrastructura energetică strategică a României, utilizând cele mai noi tehnologii pentru a asigura performanță, fiabilitate și sustenabilitate. Creșterea capacității instalate a HA5 la 54,126 MW contribuie direct la consolidarea poziției Hidroelectrica ca lider în producția de energie verde din România.
Suntem conștienți de importanța acestor proiecte nu doar pentru compania noastră, ci și pentru sistemul energetic național. Modernizarea CHE Stejaru nu este doar o investiție într-un activ existent, ci și o investiție în viitorul energetic al țării noastre.
Doresc să mulțumesc echipei Hidroelectrica, partenerilor noștri și tuturor celor implicați pentru munca, dedicarea și efortul depus. Prin astfel de proiecte demonstrăm că Hidroelectrica este pregătită să răspundă provocărilor viitoare și să contribuie activ la o tranziție energetică durabilă, în beneficiul României”, a declarat Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica.
Hidrocentrala Stejaru, cunoscută și sub numele de Hidrocentrala „Dimitrie Leonida,” este situată pe râul Bistrița, la aproximativ 15 km de barajul Izvoru Muntelui. Proiectul a început și a fost finalizat în anii 1950, iar centrala a fost pusă în funcțiune în 1960. Este cea mai mare hidrocentrală din România și un punct de reper în hidroenergetica românească.
Barajul Izvoru Muntelui, asociat hidrocentralei, este un baraj de beton cu o înălțime de 127 metri și o lungime de 435 metri. Lacul de acumulare format, cunoscut și sub denumirea de Lacul Bicaz, are un volum de 1.230 milioane de metri cubi și o suprafață de 32,6 km², fiind cel mai mare lac artificial din România.
-
Business8 luni înainte
Alexandria, al 4-lea cel mai rău oraș în care să trăiești, din toată România
-
Politică11 luni înainte
România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO
-
Politică3 luni înainte
Proiectul Ralucăi Turcan devine realitate. Pensiile sub 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate. Zeci de mii de sibieni vor beneficia
-
Politică6 luni înainte
Unde sunt parcurile industriale promise de Adrian Gâdea? Nicăieri. Vezi ce s-a ales de promisiunile mincinoase ale conducerii PSD Teleorman