Connect with us

Publicat cu

pe

Alexandru Coșbuc-Ionescu, vicepreședinte și director al Diviziei Comerciale în cadrul companiei Software Imagination & Vision (SIMAVI), a vorbit într-un interviu acordat Spotmedia.ro la finalul anului trecut, despre proiectele pentru Comisia Europeană, participarea companiei în consorții internaționale de cercetare și dezvoltare, dar și despre planurile SIMAVI pentru 2024 și integrarea inteligenței artificiale în soluțiile companiei.

Lucrați foarte mult cu Comisia Europeană. Care sunt principalele proiecte pe care le derulați la Bruxelles?

Suntem o organizație construită pe model european, avem centre de competență unice și angajați specializați la nivel internațional. Și de 16 ani furnizăm servicii informatice direct către instituțiile Comisiei Europene.

În unele cazuri, relația noastră cu aceste organizații depășește un deceniu. De exemplu, asigurăm păstrarea, gestionarea și arhivarea tuturor datelor Biroului de Publicații ale Comisiei Europene, în cadrul unui program cadru numit Cordis. Pentru aceeași instituție, am dezvoltat soluția informatică ce se ocupă de publicarea tuturor comunicatelor oficiale ale Comisiei Europene, precum și de toate serviciile asociate, printr-un portal în cadrul proiectului OPOCE. Aici oferim și expertiză în tehnologia Liferay.

Suntem mândri și privilegiați să fim parte din cel mai mare contract-cadru al Comisiei Europene, în domeniul informaticii, care depășește 1 miliard de euro. Acest miliard este disponibil mai multor operatori economici, mai multor consorții plasate într-o cascadă, unde noi deținem un loc fruntaș şi furnizăm personal calificat pentru realizarea de servicii informatice. Este vorba despre proiectul DIGIT-TM II, beneficiarul fiind Directoratul General pentru Informatică al Comisiei Europene.

La același beneficiar suntem parte din programul-cadru BEACON, cel mai mare program de consultanță din istoria Comisiei Europene, unde se realizează activități de benchmarking, analiză, consultanță și dezvoltare în domeniul informaticii. Noi lucram cu Price Water House Coopers din Belgia, cu care deja am implementat importante campanii de instruire eLearning în domeniul inteligenței artificiale.

Aş mai menționa, de asemenea, proiectele noastre de la Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare Europeană, OECD, acolo unde suntem lideri de consorții și furnizăm soluții informatice și expertiză în servicii de dezvoltare software.

SIMAVI este implicată, în țară, și în proiectul privind crearea a mii de lecții online, care ar urma să fie folosite în toate școlile gimnaziale. Care este stadiul acestui proiect și care a fost gradul de complexitate?

Am încheiat cu succes proiectul EduLib, în cadrul căruia am dezvoltat zeci de mii de resurse educaționale în format digital, pentru materii precum Limba Română, Fizică, Geografie, Istorie, Biologie.

Este vorba de aproape 2.000 de lecții digitale interactive, care vor ajuta pe parcursul procesului de învățare-predare aproape 24.000 de profesori și aproape 750.000 de elevi din toate cele 5.400 de școli gimnaziale din România.

Pe lângă faptul că vor avea acces la conținut educațional de înaltă calitate gata de a fi folosit, profesorii vor putea să își creeze cu ușurință conținut educațional interactiv, cu ajutorul platformei Wand.education, furnizată de SIMAVI.

Cred că EduLib este un proiect major în digitalizarea învățământului românesc, care va rămâne în istorie prin efectele pozitive pe care le va avea la nivelul creșterii calității educației.

Și nu numai în România facem aceste eforturi pentru digitalizarea învățământului. În Cipru, implementăm la nivel național un sistem de management școlar pentru Ministerul Educației, Culturii, Sportului și Tineretului. Nu este nici pe departe primul nostru proiect de acest calibru.

Companiile romanești de IT în general implementează proiecte pentru clienții lor, puține au timpul și resursele necesare să se implice și în proiecte de cercetare. SIMAVI este una dintre puţinele companii de IT care este parte din consorții internaționale de cercetare. Ar fi de maxim interes să știm care sunt câteva astfel de proiecte de cercetare.

Anul 2023 a reprezentat o provocare pentru noi, din punctul de vedere al proiectelor de cercetare-dezvoltare. Am semnat 10 contracte noi în Horizon Europe, Digital Europe European Defence Fund și Citizens. Domeniile sunt diferite și abordează problematici de actualitate, de la Educație, Sănătate, Vamă, Apărare și Securitate Cibernetică.

Ca să înțelegeți impactul acestor proiecte în viitorul nostru, ca și cetățeni ai acestei planete, vă povestesc doar despre două proiecte noi Horizon Europe, la care suntem chiar coordonatori.

ACCURATE dezvoltă noi concepte de Manufacturing as a Service si Digital Twinspentru industria 5.0. Obiectivul proiectului este acela de a crește competența, flexibilitatea și reziliența companiilor europene pe întregul lanț de aprovizionare, chiar și în situații în care aceste lanțuri de aprovizionare funcționează deficitar.

În timpul pandemiei, procesele erau corect puse la punct, erau la locul lor, dar oamenii lipseau. Și atunci lanțurile de aprovizionare s-au întrerupt, ceea ce a creat o mare deficiență în industrie.

Obiectivul proiectului ACCURATE este prevenirea și corecția acestui gen de situații.

Un al doilea proiect, care are un nume mai complicat, CVDLINK – vine de la cardiovascular diseases link, vizează cercetarea și managementul bolilor cardiovasculare (CVD). În cadrul acestui contract, SIMAVI va colecta toate datele disponibile în domeniu și le va integra într-o singură platformă paneuropeană și, mai important decât atât, va folosi un set de instrumente bazate pe inteligență artificială și Big Data, pentru a rafina și stratifica mai bine riscurile, diagnosticele și a tratamentele bolilor cardiovasculare.

Pentru că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a decesului în Europa, vă puteți imagina miza pe care aceste proiecte o au pentru noi. Iar nivelul de expertiză necesar pentru a câștiga un rol de partener tehnologic într-un consorțiu prin dificilele competiții organizate cu Comisia Europeană este foarte ridicat. Iar noi am reușit să fim chiar coordonatori ai consorțiilor.

Suntem foarte conștienți de importanța proiectelor, ne luam rolul în serios și sperăm ca implementarea lor cu succes să dea un impuls puternic economiei europene și sănătății la nivel mondial.

Am semnat bineînțeles și contracte de cercetare în domenii noi pentru noi, de pildă:
Pe European Defence Fund, în domeniul apărării – proiectul FEDERATES, unde coordonăm 31 parteneri din 11 țări. Este o desfășurare de forțe foarte mare.

Pe lângă noile contracte abia semnate, în 2023 am finalizat 14 proiecte și am semnat 13 alte proiecte în Horizon Europe.

Cum vedeți anul 2024 și care sunt proiectele în care va fi implicată SIMAVI?

Avem planuri foarte bogate pentru 2024. Voi începe cu subiectul trainingului profesional, cu care de fapt am și demarat discuția noastră.

În 2024 pregătim implementări importante pentru Parlamentul European, Comisia Europeana, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și pentru Banca Mondială. Sunt implementări de soluții informatice de instruire, de tip eLearning, unde noi venim cu platforme moderne și cursuri digitale organizate conform ultimelor tendințe în domeniu, care să sprijine dezvoltarea profesională a angajaților din aceste instituții.

Mai lucrăm la integrarea matură a inteligenței artificiale în soluțiile noastre de dezvoltare de conținut. Și aici vom avea un dublu avantaj, atât prin furnizarea de conținut de mai bună calitate, mai relevant pentru cursanți, mai personalizat lui, dar vom și reuși producția la un cost mai scăzut.

Dacă tot vorbim de tehnologiile emergente, atunci merită să spunem că vom continua să extindem utilizarea realității augmentate în cadrul soluțiilor noastre de instruire, mai ales pentru instruirea de complianță a angajaților, dar și la înrolarea lor în organizații.

Vom folosi în continuare realitatea virtuală, care s-a dezvoltat foarte mult și poate crea medii imersive de instruire, care se pretează excelent, mai ales în industriile care presupun activități în anumite domenii de risc.

Vom continua, de asemenea, cu integrarea inteligenței artificiale generative, cea despre care auzim vorbindu-se foarte frecvent în ultima vreme, în cardul serviciilor de asistență și suport pentru angajați la birou. Pentru că un asistent virtual poate fi învățat, poate fi instruit să cunoască zeci de mii de pagini de documentații tehnice și să răspundă în doar câteva secunde, la obiect, cu un sfat personalizat, oricărei întrebări din domeniu.

Și, de asemenea, dorim să continuăm elaborarea unei platforme care să permită personalizarea învățării la un nivel superior și să devină un Learning Experience Platform (LxP), adică variantă superioară tradiționalelor Learning Management System (LMS).

În domeniul cercetării, avem în vizor 200 de apeluri în Horizon Europe, European Defence Funds, în Digital Europe, în Citizens și alte programe mari de finanțare, în domenii dintre cele mai diverse, mergând de la îmbunătățirea sistemelor vamale până la digitalizare, climă, mediu, alimentație, securitate pentru societatea civilă.

Business

Cât de sănătoase sunt produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi?

Publicat cu

pe

De zeci de ani, experții au spus că mai puțin înseamnă mai mult atunci când vine vorba despre raportul dintre grăsimile din produsele lactate și sănătate. Cu toate acestea, cercetările recente au pus acest lucru sub semnul întrebării: cât de sănătoase sunt produsele lactate cu un conținut scăzut de grăsimi?

Scanați raftul de lactate din orice magazin și veți găsi rânduri după rânduri de produse cu niveluri diferite de grăsime. Zero grăsimi, conținut scăzut de grăsimi și bogat în grăsimi: Care este cea mai sănătoasă opțiune?

Dacă veți consulta ghidurile alimentare sau autoritățile pentru sănătate, cum ar Organizația Mondială a Sănătății, răspunsul este clar: alegeți o versiune fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi, prezintă New York Times.

Această recomandare provine din ideea că produsele lactate grase sunt bogate în grăsimi saturate, așa că alegerea versiunilor cu conținut scăzut de grăsimi vă poate reduce riscul de boli de inimă, a spus dr. Dariush Mozaffarian, cardiolog și profesor de medicină la Universitatea Tufts.

Aceste îndrumări datează din 1980, atunci când a fost publicată prima ediție a „Ghidurilor Dietetice pentru Americani”. De atunci, majoritatea studiilor privind efectele grăsimilor din lactate asupra sănătății nu au reușit să găsească niciun beneficiu în a acorda prioritate versiunilor cu conținut scăzut de grăsimi față de cele bogate în grăsimi, a prezentat aceeași sursă.

Ceea ce pare a fi mai important decât nivelul de grăsime, a adăugat el, este ce produs lactat alegi în primul rând.

Ce sugerează cercetarea despre grăsimile din produsele lactate

În studiile care au întrebat oamenii despre dieta lor și apoi le-au urmărit sănătatea de-a lungul mai multor ani, cercetătorii au descoperit asocieri între consumul de lactate și scăderea riscului pentru anumite afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și diabetul de tip II, a menționat dr. Mozaffarian pentru New York Times.

Astfel de beneficii erau adesea prezente indiferent dacă oamenii alegeau iaurt, brânză sau lapte cu conținut redus sau ridicat de grăsimi. Și, deși produsele lactate bogate în grăsimi au mai multe calorii, studiile arată că cei care le consumă nu au șanse mai mari să se îngrașe.

Într-un studiu publicat în 2018, cercetătorii au urmărit 136.000 de adulți din 21 de țări, timp de nouă ani. Ei au descoperit că, în timpul perioadei de studiu, cei care au consumat două sau mai multe porții de produse lactate pe zi au avut cu 22% mai puține șanse în a dezvolta boli cardiovasculare și cu 17% mai puține șanse de a muri, decât cei care nu au consumat deloc lactate. În special, cei care au consumat niveluri mai mari de grăsimi saturate din lactate nu au avut mai multe șanse în a dezvolta boli de inimă sau a muri.

Într-o altă analiză, publicată tot în 2018, cercetătorii au reunit rezultatele a 16 studii care au implicat peste 63.000 de adulți. Ei au descoperit că, pe o medie de nouă ani, cei care aveau niveluri mai mari de grăsimi din lactate în sânge au avut 29% mai puține șanse spre a dezvolta diabet de tip II, decât cei cu niveluri mai scăzute.

Această descoperire sugerează că ar putea exista un beneficiu în a consuma grăsimile din lactate, mai degrabă decât a le evita, a spus dr. Mozaffarian.

Desigur, aceste studii nu pot demonstra că produsele lactate în sine reduc anumite riscuri de îmbolnăvire. Ar fi nevoie de studii clinice pe termen lung care nu au fost făcute, a transmis dr. Mozaffarian pentru NYT. Studiile pe termen mai scurt au arătat că folosirea produselor lactate, inclusiv cele cu grăsime, a făcut ca tensiunea arterială a participanților să scadă, iar aceștia nu au crescut în greutate. De asemenea, nici nivelul de colesterol nu a crescut, ceea ce sugerează, din nou, faptul că lactatele bogate în grăsimi nu sunt dăunătoare pentru sănătatea inimii.

De ce grăsimile din produsele lactate ar putea fi mai sănătoase

Există mai multe explicații posibile pentru care grăsimile din lactate ar putea să nu fie la fel de dăunătoare pe cât se credea anterior – și chiar pot fi sănătoase, a spus dr. Ronald Krauss, profesor de pediatrie și medicină la Universitatea din California, San Francisco, citat de NYT.

Printre diferitele tipuri de grăsimi saturate care pot fi găsite în alimente, produsele lactate conțin unele care par a fi neutre sau benefice pentru sănătate, inclusiv cele legate de reducerea riscurilor de apariție a diabetului de tip II și a bolilor arteriale, prezintă dr. Krauss.

Grăsimea din lapte este, de asemenea, ambalată în mod natural într-o structură unică numită membrana globulelor de grăsime din lapte, a spus Marie-Caroline Michalski, director de cercetare la Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu, din Franța. Componentele acestei structuri pot ajuta la legarea colesterolului în tractul digestiv, ceea ce poate îmbunătăți nivelul colesterolului din sânge.

În plus, devine clar că anumite tipuri de produse lactate pot fi mai bune decât altele, a transmis sursa menționată pentru New York Times.

Iaurtul și brânza, de exemplu, par să fie cel mai mult asociate cu beneficiile pentru sănătate. Acest lucru se poate datora faptului că ambele sunt alimente fermentate, care pot furniza bacterii bune pentru intestine. Ele conțin și alte molecule benefice produse în timpul fermentației, inclusiv vitamina K, specifică pentru sănătatea inimii, a spus dr. Mozaffarian.

Brânzeturile mai tari, cum ar fi cheddar-ul și parmezan-ul, par să aibă ca rezultat o absorbție mai treptată a grăsimilor în sânge decât brânzeturile mai moi și untul, ceea ce vă poate ajuta să vă simțiți mai sătul, conform dr. Michalski.

Sfaturi pentru alegerea produselor lactate

Penny Kris-Etherton, profesor de științe nutriționale la Universitatea de Stat din Pennsylvania, a declarat că un grup independent de experți în nutriție analizează în prezent dovezile privind modul în care consumul de grăsimi saturate afectează riscul de boli cardiovasculare. Acest lucru ar putea duce la schimbări viitoare ale recomandărilor pentru produsele lactate.

Până atunci, sursa prezentată susține că cel mai bine este să avem trei porții de lactate pe zi ca parte a unei diete echilibrate, așa cum este recomandat de ghidurile alimentare actuale. Pe baza celor mai recente date despre grăsimile din lactate, totuși, este în regulă dacă una sau două dintre aceste porții sunt laptele integral, iaurtul sau brânza, a spus aceasta, observând că mai mult decât atât ar putea avea prea multe calorii.

Dr. Mozaffarian sugerează încorporarea a cel puțin una sau două porții de iaurt și brânză pe zi, având în vedere beneficiile pentru sănătate ale acestor alimente – de preferat versiuni neîndulcite pentru a evita zahărul adăugat.

În ceea ce privește conținutul de grăsimi pe care ar trebui să îl alegi merge pe premisa „alege orice îți place”, transmite dr. Mozaffarian. Unele studii sugerează că ar putea exista un beneficiu al consumului de produse lactate bogate în grăsimi, „dar dovezile nu sunt încă suficient de convingătoare pentru a face o recomandare alimentară”, a adăugat el.

Dr. Michalski preferă să mănânce iaurt simplu: atunci când eliminați grăsimile naturale, pierdeți unele vitamine, cum ar fi vitaminele A și D.

În loc de unt, Dr. Kris-Etherton încurajează oamenii să folosească uleiuri pe bază de plante, cum ar fi uleiurile de măsline, canola sau soia, ori margarina făcută din aceleași uleiuri.

Untul și smântâna par să ridice nivelul colesterolului din sânge mai mult decât alte surse de grăsimi din lactate, a menționat dr. Krauss, care recomandă să le limitați dacă aveți colesterolul ridicat.

Și, deși nu există dovezi concrete că produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi sunt o alegere mai sănătoasă pentru toată lumea, a spus dr. Krauss, oamenii răspund diferit la alimente diferite.

Citește mai departe

Business

Alexandria, locul 2 în topul reședințelor de județ cu cea mai mare pierdere a puterii de cumpărare

Publicat cu

pe

Potrivit Institutului Național de Statistica, Alexandria ocupă locul 2 în topul reședințelor de județ cu cea mai mare scădere a puterii de cumpărare, iar această situație are consecințe grave pentru locuitorii săi.

Din cauza lipsei de interes a administrației locale, condusa de PSD, alexăndrenii au de suferit. Incapacitatea de a atrage investitori a condus, inveitabil, la salarii mici, care nu țin pasul cu scumpirile.

Unul dintre indicatorii cheie ai acestei probleme este pierderea în capacitatea de a cumpăra alimente de bază. Statisticile arată că pentru fiecare sută de lei, locuitorii din Alexandria pierd patru coșuri de alimente medii. Coșul mediu alimentar, care include zece alimente de bază pentru o alimentație sănătoasă – cartofi, fasole uscată, morcovi, mere, lapte, ceapă, brânză de oaie, ouă, usturoi și miere de albine – a devenit din ce în ce mai inaccesibil pentru mulți alexăndreni.

Această creștere drastică a prețurilor a lovit puternic buzunarele locuitorilor din Alexandria, care se confruntă deja cu venituri modeste.

Așa cum atrăgea atenția și Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, într-o postare pe pagina lui de social media, județul ocupă ultimul loc din România în ceea ce privește nivelul salariului mediu

Comparând datele din ianuarie 2021 cu cele din ianuarie 2024, este evident că, în ciuda eforturilor lor de a economisi și de a gestiona bugetele cu atenție, locuitorii orașului pot cumpăra cu patru coșuri de alimente mai puțin pentru fiecare sută de lei cheltuit.

Constanța și Satu Mare stau cel mai bine la capitolul pierderii puterii de cumpărare. În cele două orașe locuitorii au pierdut un singur coș alimentar format din cele 10 produse la fiecare sută de lei.

Citește mai departe

Business

Situație revoltătoare în energie. ANRE nu dă doi bani pe investițiile necesare ca rețelele electrice să nu pice

Publicat cu

pe

ANRE a pus luni in dezbatere publica proiectul de metodologie de stabilire a noilor tarife reglementate de distribuție a energiei electrice, care ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie.

Agenția de reglementare ezită în continuare să crească tarifele de distribuție și să recunoască cheltuielile cu investițiile făcute de companiile din energie, în contextul în care multe dintre rețelele de transport și distribuție de energie electrică din Romania nu mai pot funcționa în configurația de acum 40 de ani și au nevoie acută de modernizare.

De exemplu, creșterile de costuri cu investițiile în rețele nu pot fi recunoscute nici măcar cu echivalentul ratei inflației. De asemenea, Nu sunt recunoscute investițiile în mașini, clădiri sau aplicații IT.

Fără a stimula investițiile în infrastructura de transport, România riscă să rămână cu o rețea nemodernizată, neadaptată provocărilor tot mai mari, inclusiv celor generate de războiului de lângă frontieră. În plus, statul aprobă proiecte de energie eoliană în Marea Neagră, dar poate fi introdusa energia în sistemul național prin rețele vechi, nemodernizate dinainte de Revoluție?

Consecința pe termen mediu de lung? Vom avea de suferit cu toții, fie că suntem consumatori casnici sau industriali. Ne putem aștepta de la pene de curent mai dese și mai lungi, până la imposibilitatea de a ne monta panouri fotovoltaice pe case sau de a porni centrala!

Statul pune în pericol dezvoltarea rețelei de electricitate în România și ignoră total faptul că o rețea națională modernizată va duce, pe termen mediu și lung, la reducerea sustenabila a costurilor pentru consumatori, un obiectiv asumat de autorități, și va putea să susțină, în viitor creșterea consumului de energie.

O întrebare în loc de concluzie: a abandonat oare România orice așteptare de a fi un pol energetic important în Europa Centrala și de Est, de a fi  jucătorul cheie în tranzitul energiei electrice în zonă?

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare