Connect with us

Publicat cu

pe

Alexandru Cosbuc-Ionescu, vicepresedinte si director al Diviziei Comerciale a Software Imagination & Vision (SIMAVI), a vorbit, intr-un interviu, despre modul în care compania pe care o reprezintă își folosește expertiza în eLearning pentru a sprijini procesul educațional a cărui digitalizare a fost accelerată de situația globală din ultimul an.

I: Ce reprezintă eLearning pentru SIMAVI?

R: Grație unei experiențe unice, sedimentată prin zeci de proiecte naționale și internaționale la care au lucrat specialiștii SIMAVI, putem spune că astăzi deținem cea mai solidă expertiză în materie de eLearning din România.

Dezvoltăm eLearning cu mare pasiune. Nu e nimic mai important decât să sprijinim educația – în fond, aceasta are un impact direct asupra bunăstarii și inteligenței nației peste ani.

 

I: Ce clienți aveți în această perioadă în care oamenii lucrează de acasă și multe cursuri în sală s-au redus?

R: Dezvoltăm eLearning pentru diverse grupe de vârstă, de la copiii din școli, pana la înalt funcționari ai instituțiilor europene. Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Europei, Institutul European de Statistică Eurostat, Oficiul de Publicații Oficiale ale Comisiei Europene OPOCE, Agenția Executivă pentru Protecția Consumatorului și Siguranța Alimentelor, precum și alte agenții europene, folosesc cu succes aplicații de eLearning și cursuri dezvoltate de SIMAVI.

I: Ce oferiți în cadrul acestor proiecte?

SIMAVI este cel mai mare integrator de produse software din România.

Oferim o platformă pentru crearea de conținut educațional interactiv, implementăm sisteme de management al învățării, dezvoltăm cursuri digitale în diverse domenii și pe tehnologii diferite (inclusiv Realitate Augmentată și Virtuală).

I: Piața educației este foarte mare, la nivel global. Sunt foarte multe oferte. Cum vă diferențiați?

R: Strategia noastra constă în atenția pe care o acordăm fundației pedagogice a cursurilor. Indiferent dacă producem micro-learning (o așa numita “pastilă de cunoștințe”) sau un laborator virtual ori o simulare de proces, noi pornim de la principii pedagogice solide, din care decurge proiectarea interacțiunilor și a elementelor multimedia. Provocarea la care trebuie să răspundă  un producător de software educațional de calitate este: cum implic elevul sau respectiv cursantul atât emoțional cât și intelectual și cum reușește aplicația să transmită cunoștințe care să ajungă în memoria de lungă durată, dar să fie și înțelese și, mai ales, aplicate în feluri noi.

I: Ce luați în calcul când proiectați un soft educațional?

R: Avem în vedere, prin softurile noastre, cei 4 C ai pedagogiei moderne așa cum au fost ei menționați de Ministerul Educației din SUA: dezvoltarea creativității, gândirii critice, comunicării și colaborării.

Să le luam pe rând: creativitatea este dezideratul suprem. O minte creativă e mai valoroasă decât orice puț de petrol sau mină de cărbune. Dar creativitatea decurge doar în măsura în care s-au parcurs celelalte trepte ale învățării: memorarea, înțelegerea, aplicarea, analiza, evaluarea.

Gândirea critică: este esențială pentru societatea informațională actuală, care abundă de date, unele reale, altele false, care trebuie filtrate.

Colaborarea: școala ne cere să nu copiem la examene, iar societatea ne obligă la serviciu să lucrăm în echipe. Deci unde învățăm colaborarea? Mai ales că învățarea este în bună măsura un proces social (și de colaborare-învățare de la ceilalți). De aceea softurile noastre includ aplicații de tip proiect, la care conlucreaza echipe de elevi.

Comunicarea dintre profesori și elevi și dintre elevi și elevi: este susținută de platformele noastre. Creăm comunități. Se oferă feed-back imediat. Profesorul este un facilitator.

I: Ce putem considera viitor în eLearning?

R: Mereu am inovat, ca format, ca pedagogie, ca prezentare și interactivitate, iar specialiștii noștri au primit numeroase premii internaționale pentru softurile dezvoltate.

Acum putem spune că viitorul va aparține, cel puțin în învățământul tehnic și profesional, realității virtuale sau augmentate. Cursanții pot vedea acum ceea ce era de nevăzut. Pentagonul tocmai a investit 2 miliarde de USD în noile tehnologii, demonstrând viabilitatea soluțiilor pentru activitățile zilnice de învățare.

În mediul preuniversitar, cred în caile de învățare personalizate, pe care de altfel le oferă și platformele noastre. Elevii sunt diferiți, au profile cognitive diferite și atunci căile de învățare sunt și ele adaptate.

Iar în ceea ce privește instruirea funcționarilor, probabil că se va centra mai mult pe taskuri practice decât pe concepte teoretice – „Task based learning”.

Modalitatea de livrare a materialelor va fi cat mai condensată ca timp și conținut și vizuală ca prezentare.

I: Deci nu vom pune calculatoare în locul profesorilor?

R: Dascălii formează caractere și intelecte. Profesorii au privilegiul să fie vectorii procesului de predare- învățare- evaluare. Omul sfințește locul, se spune. Sigur că așa cum folosesc tabla sau creta ori manualele, tot așa profesorii pot fi mult ajutați în predare și mai ales elevii pot fi mult ajutați în învățare de lecțiile interactive de bună calitate. Profesorii câștigă timp în care in loc să scrie pe tablă pot ghida elevii într-un experiment. Iar elevii au bucuria descoperirii individuale.

Alexandru Coșbuc-Ionescu a condus cu succes proiecte internaționale de eLearning cu zeci de mii de beneficiari, în România, în Emiratele Arabe Unite. În prezent, gestionează proiectele SIMAVI cu componentă educațională digitală pentru Comisia Europeană.

Business

Cât de sănătoase sunt produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi?

Publicat cu

pe

De zeci de ani, experții au spus că mai puțin înseamnă mai mult atunci când vine vorba despre raportul dintre grăsimile din produsele lactate și sănătate. Cu toate acestea, cercetările recente au pus acest lucru sub semnul întrebării: cât de sănătoase sunt produsele lactate cu un conținut scăzut de grăsimi?

Scanați raftul de lactate din orice magazin și veți găsi rânduri după rânduri de produse cu niveluri diferite de grăsime. Zero grăsimi, conținut scăzut de grăsimi și bogat în grăsimi: Care este cea mai sănătoasă opțiune?

Dacă veți consulta ghidurile alimentare sau autoritățile pentru sănătate, cum ar Organizația Mondială a Sănătății, răspunsul este clar: alegeți o versiune fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi, prezintă New York Times.

Această recomandare provine din ideea că produsele lactate grase sunt bogate în grăsimi saturate, așa că alegerea versiunilor cu conținut scăzut de grăsimi vă poate reduce riscul de boli de inimă, a spus dr. Dariush Mozaffarian, cardiolog și profesor de medicină la Universitatea Tufts.

Aceste îndrumări datează din 1980, atunci când a fost publicată prima ediție a „Ghidurilor Dietetice pentru Americani”. De atunci, majoritatea studiilor privind efectele grăsimilor din lactate asupra sănătății nu au reușit să găsească niciun beneficiu în a acorda prioritate versiunilor cu conținut scăzut de grăsimi față de cele bogate în grăsimi, a prezentat aceeași sursă.

Ceea ce pare a fi mai important decât nivelul de grăsime, a adăugat el, este ce produs lactat alegi în primul rând.

Ce sugerează cercetarea despre grăsimile din produsele lactate

În studiile care au întrebat oamenii despre dieta lor și apoi le-au urmărit sănătatea de-a lungul mai multor ani, cercetătorii au descoperit asocieri între consumul de lactate și scăderea riscului pentru anumite afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și diabetul de tip II, a menționat dr. Mozaffarian pentru New York Times.

Astfel de beneficii erau adesea prezente indiferent dacă oamenii alegeau iaurt, brânză sau lapte cu conținut redus sau ridicat de grăsimi. Și, deși produsele lactate bogate în grăsimi au mai multe calorii, studiile arată că cei care le consumă nu au șanse mai mari să se îngrașe.

Într-un studiu publicat în 2018, cercetătorii au urmărit 136.000 de adulți din 21 de țări, timp de nouă ani. Ei au descoperit că, în timpul perioadei de studiu, cei care au consumat două sau mai multe porții de produse lactate pe zi au avut cu 22% mai puține șanse în a dezvolta boli cardiovasculare și cu 17% mai puține șanse de a muri, decât cei care nu au consumat deloc lactate. În special, cei care au consumat niveluri mai mari de grăsimi saturate din lactate nu au avut mai multe șanse în a dezvolta boli de inimă sau a muri.

Într-o altă analiză, publicată tot în 2018, cercetătorii au reunit rezultatele a 16 studii care au implicat peste 63.000 de adulți. Ei au descoperit că, pe o medie de nouă ani, cei care aveau niveluri mai mari de grăsimi din lactate în sânge au avut 29% mai puține șanse spre a dezvolta diabet de tip II, decât cei cu niveluri mai scăzute.

Această descoperire sugerează că ar putea exista un beneficiu în a consuma grăsimile din lactate, mai degrabă decât a le evita, a spus dr. Mozaffarian.

Desigur, aceste studii nu pot demonstra că produsele lactate în sine reduc anumite riscuri de îmbolnăvire. Ar fi nevoie de studii clinice pe termen lung care nu au fost făcute, a transmis dr. Mozaffarian pentru NYT. Studiile pe termen mai scurt au arătat că folosirea produselor lactate, inclusiv cele cu grăsime, a făcut ca tensiunea arterială a participanților să scadă, iar aceștia nu au crescut în greutate. De asemenea, nici nivelul de colesterol nu a crescut, ceea ce sugerează, din nou, faptul că lactatele bogate în grăsimi nu sunt dăunătoare pentru sănătatea inimii.

De ce grăsimile din produsele lactate ar putea fi mai sănătoase

Există mai multe explicații posibile pentru care grăsimile din lactate ar putea să nu fie la fel de dăunătoare pe cât se credea anterior – și chiar pot fi sănătoase, a spus dr. Ronald Krauss, profesor de pediatrie și medicină la Universitatea din California, San Francisco, citat de NYT.

Printre diferitele tipuri de grăsimi saturate care pot fi găsite în alimente, produsele lactate conțin unele care par a fi neutre sau benefice pentru sănătate, inclusiv cele legate de reducerea riscurilor de apariție a diabetului de tip II și a bolilor arteriale, prezintă dr. Krauss.

Grăsimea din lapte este, de asemenea, ambalată în mod natural într-o structură unică numită membrana globulelor de grăsime din lapte, a spus Marie-Caroline Michalski, director de cercetare la Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu, din Franța. Componentele acestei structuri pot ajuta la legarea colesterolului în tractul digestiv, ceea ce poate îmbunătăți nivelul colesterolului din sânge.

În plus, devine clar că anumite tipuri de produse lactate pot fi mai bune decât altele, a transmis sursa menționată pentru New York Times.

Iaurtul și brânza, de exemplu, par să fie cel mai mult asociate cu beneficiile pentru sănătate. Acest lucru se poate datora faptului că ambele sunt alimente fermentate, care pot furniza bacterii bune pentru intestine. Ele conțin și alte molecule benefice produse în timpul fermentației, inclusiv vitamina K, specifică pentru sănătatea inimii, a spus dr. Mozaffarian.

Brânzeturile mai tari, cum ar fi cheddar-ul și parmezan-ul, par să aibă ca rezultat o absorbție mai treptată a grăsimilor în sânge decât brânzeturile mai moi și untul, ceea ce vă poate ajuta să vă simțiți mai sătul, conform dr. Michalski.

Sfaturi pentru alegerea produselor lactate

Penny Kris-Etherton, profesor de științe nutriționale la Universitatea de Stat din Pennsylvania, a declarat că un grup independent de experți în nutriție analizează în prezent dovezile privind modul în care consumul de grăsimi saturate afectează riscul de boli cardiovasculare. Acest lucru ar putea duce la schimbări viitoare ale recomandărilor pentru produsele lactate.

Până atunci, sursa prezentată susține că cel mai bine este să avem trei porții de lactate pe zi ca parte a unei diete echilibrate, așa cum este recomandat de ghidurile alimentare actuale. Pe baza celor mai recente date despre grăsimile din lactate, totuși, este în regulă dacă una sau două dintre aceste porții sunt laptele integral, iaurtul sau brânza, a spus aceasta, observând că mai mult decât atât ar putea avea prea multe calorii.

Dr. Mozaffarian sugerează încorporarea a cel puțin una sau două porții de iaurt și brânză pe zi, având în vedere beneficiile pentru sănătate ale acestor alimente – de preferat versiuni neîndulcite pentru a evita zahărul adăugat.

În ceea ce privește conținutul de grăsimi pe care ar trebui să îl alegi merge pe premisa „alege orice îți place”, transmite dr. Mozaffarian. Unele studii sugerează că ar putea exista un beneficiu al consumului de produse lactate bogate în grăsimi, „dar dovezile nu sunt încă suficient de convingătoare pentru a face o recomandare alimentară”, a adăugat el.

Dr. Michalski preferă să mănânce iaurt simplu: atunci când eliminați grăsimile naturale, pierdeți unele vitamine, cum ar fi vitaminele A și D.

În loc de unt, Dr. Kris-Etherton încurajează oamenii să folosească uleiuri pe bază de plante, cum ar fi uleiurile de măsline, canola sau soia, ori margarina făcută din aceleași uleiuri.

Untul și smântâna par să ridice nivelul colesterolului din sânge mai mult decât alte surse de grăsimi din lactate, a menționat dr. Krauss, care recomandă să le limitați dacă aveți colesterolul ridicat.

Și, deși nu există dovezi concrete că produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi sunt o alegere mai sănătoasă pentru toată lumea, a spus dr. Krauss, oamenii răspund diferit la alimente diferite.

Citește mai departe

Business

Alexandria, locul 2 în topul reședințelor de județ cu cea mai mare pierdere a puterii de cumpărare

Publicat cu

pe

Potrivit Institutului Național de Statistica, Alexandria ocupă locul 2 în topul reședințelor de județ cu cea mai mare scădere a puterii de cumpărare, iar această situație are consecințe grave pentru locuitorii săi.

Din cauza lipsei de interes a administrației locale, condusa de PSD, alexăndrenii au de suferit. Incapacitatea de a atrage investitori a condus, inveitabil, la salarii mici, care nu țin pasul cu scumpirile.

Unul dintre indicatorii cheie ai acestei probleme este pierderea în capacitatea de a cumpăra alimente de bază. Statisticile arată că pentru fiecare sută de lei, locuitorii din Alexandria pierd patru coșuri de alimente medii. Coșul mediu alimentar, care include zece alimente de bază pentru o alimentație sănătoasă – cartofi, fasole uscată, morcovi, mere, lapte, ceapă, brânză de oaie, ouă, usturoi și miere de albine – a devenit din ce în ce mai inaccesibil pentru mulți alexăndreni.

Această creștere drastică a prețurilor a lovit puternic buzunarele locuitorilor din Alexandria, care se confruntă deja cu venituri modeste.

Așa cum atrăgea atenția și Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, într-o postare pe pagina lui de social media, județul ocupă ultimul loc din România în ceea ce privește nivelul salariului mediu

Comparând datele din ianuarie 2021 cu cele din ianuarie 2024, este evident că, în ciuda eforturilor lor de a economisi și de a gestiona bugetele cu atenție, locuitorii orașului pot cumpăra cu patru coșuri de alimente mai puțin pentru fiecare sută de lei cheltuit.

Constanța și Satu Mare stau cel mai bine la capitolul pierderii puterii de cumpărare. În cele două orașe locuitorii au pierdut un singur coș alimentar format din cele 10 produse la fiecare sută de lei.

Citește mai departe

Business

Situație revoltătoare în energie. ANRE nu dă doi bani pe investițiile necesare ca rețelele electrice să nu pice

Publicat cu

pe

ANRE a pus luni in dezbatere publica proiectul de metodologie de stabilire a noilor tarife reglementate de distribuție a energiei electrice, care ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie.

Agenția de reglementare ezită în continuare să crească tarifele de distribuție și să recunoască cheltuielile cu investițiile făcute de companiile din energie, în contextul în care multe dintre rețelele de transport și distribuție de energie electrică din Romania nu mai pot funcționa în configurația de acum 40 de ani și au nevoie acută de modernizare.

De exemplu, creșterile de costuri cu investițiile în rețele nu pot fi recunoscute nici măcar cu echivalentul ratei inflației. De asemenea, Nu sunt recunoscute investițiile în mașini, clădiri sau aplicații IT.

Fără a stimula investițiile în infrastructura de transport, România riscă să rămână cu o rețea nemodernizată, neadaptată provocărilor tot mai mari, inclusiv celor generate de războiului de lângă frontieră. În plus, statul aprobă proiecte de energie eoliană în Marea Neagră, dar poate fi introdusa energia în sistemul național prin rețele vechi, nemodernizate dinainte de Revoluție?

Consecința pe termen mediu de lung? Vom avea de suferit cu toții, fie că suntem consumatori casnici sau industriali. Ne putem aștepta de la pene de curent mai dese și mai lungi, până la imposibilitatea de a ne monta panouri fotovoltaice pe case sau de a porni centrala!

Statul pune în pericol dezvoltarea rețelei de electricitate în România și ignoră total faptul că o rețea națională modernizată va duce, pe termen mediu și lung, la reducerea sustenabila a costurilor pentru consumatori, un obiectiv asumat de autorități, și va putea să susțină, în viitor creșterea consumului de energie.

O întrebare în loc de concluzie: a abandonat oare România orice așteptare de a fi un pol energetic important în Europa Centrala și de Est, de a fi  jucătorul cheie în tranzitul energiei electrice în zonă?

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare