Connect with us

Publicat cu

pe

Cu puțini clienți, unii tineri dependenți de muncă își petrec zilele uitându-se pe Netflix. Aceștia încă sunt plătiți, deoarece, fiind și consultanți începători, au puțin de lucru.

Aderarea la pozițiile de jos ale lanțului alimentar al firmelor de consultanță înseamnă, de obicei, să lucrezi 12 ore pe zi, să jonglezi cu munca în timpul vacanțelor și să repari fonturile din PowerPoint noaptea, târziu. În zilele noastre, mulți consultanți începători speră doar să participe la un proiect – orice proiect, prezintă The Wall Street Journal.

Consultanții începători au un volum mic de muncă

Pentru prima dată în ultimii ani, angajații recenți au prea puține lucruri de făcut – și asta îi stresează mai mult decât munca non-stop pe care o anticipau. Unii tineri consultanți spun că își petrec timpul liber făcând exerciții, uitându-se pe Netflix sau dormind, în timp ce sunt plătiți. Un astfel de scenariu ar putea suna prea frumos pentru a fi adevărat pentru mulți din America corporativă. Pentru acest grup de oameni cu performanțe mari, care au crezut că vor crește în poziție prin munca lor și prin provocările de afaceri la care sunt supuși, reflectă cu puțin realitatea.

Și aceia sunt cei cu locuri de muncă. Se confruntă cu afacerile mai lente din firme precum KPMG și Ernst & Young, unde concediază recruți. Între timp, McKinsey și Bain au stabilit datele de începere a unor proaspeți absolvenți, în 2024. Este pentru prima dată în ultimele decenii când marile firme de consultanță au întreprins simultan concedieri și au amânat datele de începere pentru noi angajați, într-un mediu economic incert, potrivit lui Michael Mische, un fost Director KPMG și AT Kearney, care conduce programul de consultanță al Universității din California de Sud.

Asutosh Padhi, partenerul de conducere al McKinsey pentru America de Nord, a declarat că fluctuațiile volumului de muncă – de la a fi prea ocupat la a nu avea suficient de muncă – pot fi drastice pentru consultanții aflați la începutul carierei. Cu toate acestea, firmele se tem să-și reducă locurile de muncă atunci când munca are un volum mic, deoarece trebuie să se asigure că vor avea personal senior în viitor. McKinsey angajează cu o viziune pe termen lung, a spus el.

„În orice moment, dacă încetăm să mai recrutăm și dacă nu mai angajăm, simțim impactul în următorii șase, până la opt ani”, a transmis el.

Alicia Pittman, director general și partener senior la Boston Consulting Group, care supraveghează evaluarea dezvoltării și a performanței în America de Nord, a declarat că cei din consultanță, fără o atribuire a clienților, pot învăța prin proiecte care îmbunătățesc modul în care funcționează propria companie. Dar este de înțeles că unii sunt stresați.

„Angajăm cei mai pricepuți oameni care vor să învețe, vor să se dezvolte”, a spus ea. „Ei spun mereu: «Primesc experiența potrivită, fac lucrurile potrivite, voi învăța?»”, citează WSJ.

Ce spun tinerii consultanți?

Tinerii consultanți spun că își fac griji că scăderea economică îi va face să fie presați sau să le păteze recenziile de performanță, deraiându-i de la ceea ce este adesea o cale rapidă către roluri de elită corporatiste sau antreprenoriale.

Prea mulți consultanți cu prea mult timp de nefuncționare creează probleme și pentru conducta mai largă de talente din industrie. Firmele de consultanță sunt unele dintre cei mai mari recrutori din universitățile de top. Ele au angajat aproape jumătate dintre absolvenții de MBA de anul trecut, de la Universitatea Yale, Dartmouth College și Universitatea din Virginia, cu un salariu mediu de 175.000 de dolari. După câțiva ani de muncă, mulți vizează rangurile de conducere din finanțe, afaceri și tehnologie, cu lecțiile învățate din consilierea clienților corporatiști.

Incertitudinea economică din ultimul an a împins întreprinderile în modul de reducere a costurilor, iar firmele de consultanță sunt ținte timpurii. Dintre cei 100 de clienți de consultanță din SUA, chestionați de firma de cercetare de piață Source Global Research, anul acesta, 65% au declarat că au întrerupt majoritatea proiectelor de consultanță, în timp ce 75% au anulat unele proiecte.

Firmele de consultanță recunosc că activitatea a încetinit de la boom-ul pandemiei. Întârzierea datelor de începere ajută la asigurarea faptului că noii angajați au de făcut un proiect de lucru atunci când încep, a declarat Keith Bevans, șeful global de recrutare a consultanților Bain, pentru The Wall Street Journal, în aprilie. Bain nu a răspuns solicitărilor de interviu pentru acest articol.

„Nimeni nu are nevoie de un consultant”

Companiile angajează consultanți pentru a răspunde întrebărilor strategice și operaționale. Care sunt locurile de concentrare într-o industrie emergentă? Cum ne putem îmbunătăți procesele de lucru? Pentru personalul nou înseamnă analiza datelor, cercetarea de noi domenii și rectificarea PowerPoint-urilor înainte de întâlnirile mari. Vizitele de o zi la site-ul clientului înseamnă că acumulează puncte de călătorie, iar prezentările clienților pe care le dezvoltă necesită ore de aliniere a casetelor și de rescrie a textului – de multe ori, răspunzând la e-mail-urile de tip „remediați, vă rog”, ale șefilor.

„Nimeni nu are nevoie de un consultant”, a spus Mische. Mulți juniori ar putea fi excluși înainte de a obține experiența care îi face valoroși, din cauza unui fapt dur, adaugă aceeași sursă: „Fie faci bani pentru firmă, fie ești un cost pentru firmă”.

The Wall Street Journal a discutat cu peste 30 de consultanți actuali, foști și potențiali. Cei cu proiecte spun că nu încearcă să ascundă că nu au personal: mulți folosesc timpul pentru a concura pentru noi sarcini sau pentru a lucra la proiecte interne. Totuși, există timp liber și mulți lucrează de acasă atunci când nu fac parte din echipele clienților.

Un consultant a spus că a avut două proiecte orientate către clienți, de la începutul toamnei trecute. Când nu găsește nimic legat de muncă pentru a umple timpul, iese la plimbare, cumpără alimente, doarme sau transmite emisiuni precum „Fakes”, de la Amazon Prime Video.

O altă angajată, în aceeași perioadă, a spus că a lucrat cu un client facturabil pentru o perioadă de trei luni. Cu ochii pe planul proiectului, ea își folosește timpul liber pentru a pregăti mesele și a petrece timpul cu familia. De asemenea, caută locuri de muncă.

O a treia, Claudia Zhu, din Londra, a avut o pauză de două săptămâni între proiecte, în ianuarie. În mai, ea a avut altul. Zhu, care are 25 de ani și lucrează la o firmă mare, a folosit o parte din timp pentru a lucra la dezvoltarea afacerii interne sau pentru a rectifica diapozitive din proiectele anterioare, potrivit WSJ.

Altfel, uneori făcea sport dimineața și gătea în loc să cumpere mâncare gata făcută. După o perioadă încărcată anul trecut, spune ea, „a existat o scădere foarte clară a cererii pe piață”. Totuși, nu se plânge de puțin timp liber în plus: „A fost nevoie de el”.

Prea mult timp petrecut pe bancă îngreunează consultanții să își dezvolte abilitățile de gândire strategică și de comunicare care îi catapultează în următoarele locuri de muncă, a spus Matt Sigelman, un fost consultant McKinsey, care este președintele Burning Glass Institute, o companie axată pe viitorul muncii.

Presiune și instruire

Unul dintre motivele pentru care tinerii consultanți nu au suficientă muncă în acest moment este că există atât de mulți ca ei, deoarece firmele au personal pentru a face față unei creșteri în afaceri. Numărul de angajați la McKinsey a crescut la aproximativ 46.000, în 2023, de la 17.000, în 2012. Bain a declarat anterior că a adăugat zeci de echipe în ultimii ani, în timp ce LEK a raportat cea mai mare clasă de stagii – 77 dintre ele – în 2022.

Obținerea acestor locuri de muncă este competitivă. McKinsey a avut un milion de candidați pentru 10.000 de roluri, în 2022.

Unele companii se retrag acum de la recrutare. Sendero Consulting, o firmă de aproximativ 240 de persoane cu birouri în SUA, se așteaptă să angajeze 30 de studenți, în scădere față de cei 80 planificați pentru anul trecut, a declarat Melody Mattox, directorul HR.

Bain le-a spus recruților MBA că, dacă așteaptă să înceapă până în aprilie, firma le va plăti 40.000 de dolari pentru a lucra în cadrul unui ONG sau 30.000 de dolari pentru a învăța o nouă limbă între timp. Le oferă angajaților 20.000 de dolari pentru a-și urmări alte interese până în aprilie. „Mergi într-un safari african sau ia un curs de pictură!”.

„Promovare sau concediere”

Tinerii consultanți își părăsesc firmele pentru locuri de muncă în altă parte sau când sunt „consiliați” – cu alte cuvinte, îndemnați să-și găsească un nou loc de muncă. În culturile „promovare sau concediere”, consultanții sunt fie promovați, fie li se arată ușa.

Mai mulți consultanți au spus că au simțit că firmele lor și-au ridicat standardele de performanță, după ce le-au slăbit în timpul pandemiei.

La BCG, lucrătorilor li se arată unde se află, pe o grilă de performanță. O parte măsoară performanța, cealaltă măsoară potențialul. Persoanele cu rezultate mari sunt plasate în casete verzi de pe grilă. Căderea în afara zonei verzi, pentru unii consultanți, ridică îndoieli cu privire la viitorul firmei.

În plină criză de Covid-19, McKinsey a luat în considerare provocările de a lucra în pandemie referitoare la evaluările de performanță ale consultanților, dar o astfel de dinamică este mai puțin aplicabilă acum, a spus Padhi, managing partner al McKinsey pentru America de Nord.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Business

DNSC, Poliţia Română şi ARB avertizează asupra riscului de fraudă prin apeluri telefonice false (spoofed)

Publicat cu

pe

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliţia Română şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) atrag atenţia asupra creşterii fraudelor prin apeluri telefonice false (spoofed) în ultima perioadă.

Concret, infractorii se prezintă ca funcţionari bancari şi utilizează în fals numere de telefon ale băncilor, sau unele apropiate, folosind un discurs inedit, persuasiv şi înşelător.

“În ultimele zile, este activă o campanie care se foloseşte de numele unor bănci pentru apeluri false (spoofed) în care atacatorii apelează potenţiale victime şi se prezintă drept angajaţi ai acestora. Spoofing-ul numărului de telefon este o tehnică de înşelăciune prin care un atacator îşi modifică numărul de telefon astfel încât să apară pe ecranul persoanei apelate un alt număr decât cel real. Această metodă este utilizată pentru a induce în eroare victima, determinând-o să creadă că interlocutorul reprezintă o entitate legitimă, cum ar fi o bancă sau o altă instituţie, fiind folosită pentru a obţine informaţii personale sau bancare sensibile”, avertizează reprezentanţii DNSC într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, în actuala variantă de campanie frauduloasă, persoana apelată telefonic este anunţată că i s-a aprobat creditul solicitat. Primul instinct este acela de a reacţiona rapid şi de a efectua demersurile necesare pentru anularea acestei acţiuni. Atacatorii mizează pe acest aspect încă de la început, şi anume pe activarea rapidă a emoţiei, pentru a evita ca interlocutorul să acţioneze cu calm la telefon şi să pună întrebările logice în acest caz, ori să facă verificări suplimentare, pe un alt canal de comunicare, cu banca sau cu autorităţile, susţin experţii DNSC.

“Din momentul în care persoana apelată anunţă că nu a efectuat vreo cerere pentru acordarea unui credit, atacatorii îi spun că în acel caz este cel mai probabil vorba despre o “fraudă” şi că vor avea nevoie de anumite date personale, date de autentificare, respectiv date bancare, pentru a face demersurile necesare raportării presupusei “fraude” şi pentru a recupera eventualele sume pierdute. Acesta este un scenariu înşelător în care sunt folosite extrem de bine tehnici de inginerie socială, iar atacatorii sunt foarte bine antrenaţi în a fi convingători şi amabili”, explică specialiştii în securitate cibernetică.

Pentru evitarea atacurilor prin apeluri telefonice false (spoofed), experţii DNSC vin şi cu câteva recomandări.

“Verificaţi întotdeauna sursa/autenticitatea apelurilor telefonice primite printr-un canal de comunicare oficial alternativ, înainte de a oferi orice informaţii personale; refuzaţi apelurile care vi se par suspecte, chiar dacă pretind că provin de la bănci sau alte autorităţi şi apar numere de telefon ale acestora sau asemănătoare; nu furnizaţi date personale la telefon şi nici date bancare! Băncile nu vor cere niciodată informaţii privind parole de acces la contul bancar şi nici date de pe cardurile bancare; nu răspundeţi la astfel de solicitări şi încheiaţi apelul imediat”, recomandă experţii.

De asemenea, DNSC recomandă utilizatorilor să nu discute despre credite şi bani la telefon, pentru că o bancă nu va apela niciodată telefonic utilizatorii pentru anula credite sau a le promite recuperarea unor sume de bani.

“Raportaţi apelurile suspecte. Dacă primiţi un apel care vi se pare dubios, informaţi imediat banca/instituţia în numele căreia se pretinde că a fost efectuat apelul pentru a ajuta la identificarea rapidă a tentativelor de fraudă; notificaţi autorităţile dacă aţi fost victima fraudelor; dacă aţi divulgat accidental date personale sau ale cardului, contactaţi imediat banca pentru a bloca accesul la conturi şi raportaţi incidentul la Poliţie şi la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică”, se mai arată în comunicatul DNSC.

Nu în ultimul rând, specialiştii în securitate cibernetică recomandă utilizatorilor să spună prietenilor şi familiei despre atacurile care folosesc instrumente pentru a realiza apeluri spoofed. ” Astfel ajutaţi direct la conştientizarea noilor ameninţări din mediul online şi la reducerea numărului potenţial de victime ale acestor atacuri. Contribuiţi la răspândirea acestor avertizări prin detalii asupra discursului inedit şi înşelător folosit de atacatori, pentru a reduce şansele ca astfel de tentative de fraudă să aibă succes. Dacă v-aţi divulgat datele cardului bancar, este important să contactaţi imediat banca pentru a bloca orice tranzacţii neautorizate”, menţionează experţii.

În cazul în care constataţi că aţi suferit pierderi financiare ca urmare a unui incident de tip spoofing, depuneţi o plângere oficială la Poliţie fizic, sau online, trimiţând un e-mail la adresa [email protected]. De asemenea, informaţi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică fie telefonic, la numărul 1911, fie prin e-mail la [email protected], pentru a contribui la prevenirea unor astfel de incidente în viitor, se mai arată în comunicat.

Proiectul naţional de educaţie digitală #SigurantaOnline este menit să ofere cele mai bune practici de securitate cibernetică, prin accesarea platformei sigurantaonline.ro, pentru a evita ca utilizatori din România să devină victime ale fraudelor informatice. #SigurantaOnline este o iniţiativă a DNSC, Poliţiei Române şi ARB, la care s-au raliat şi alte entităţi public-private.

Citește mai departe

Business

BNR: Investițiile străine directe au scăzut la 2,09 miliarde euro, în primele trei luni ale anului 2024

Publicat cu

pe

inflatie

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România s-au redus la 2,09 miliarde euro în primele trei luni ale anului 2024, în scădere cu 5,46% față de 2,22 miliarde euro în perioada ianuarie-martie 2023, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 2,33 miliarde lei, potrivit datelor publicate de BNR.

Un număr de 1.675 societăţi cu capital străin au fost înfiinţate în România, în primele trei luni din 2024, în scădere cu 7,4%, comparativ cu perioada similară din 2023, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Cele 1.675 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 10,228 milioane de dolari, în creştere cu 48,4% faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în ianuarie – martie 2023, de 6,891 milioane de dolari.

În martie 2024, au fost înmatriculate 591 societăţi cu participare străină (-5,7% faţă de aceeaşi lună din 2023), cu un capital subscris de 4,36 milioane lei (+228,26%). În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (29,1% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,66% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (16,58%).

La finele lunii martie 2024, în România existau 252.901 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la peste 70,256 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.981 (capital subscris de 3,361 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,063 miliarde de dolari, în 6.134 de firme.

Citește mai departe

Business

BNR: Deficitul de cont curent a ajuns la 3,94 miliarde euro, în primul trimestru din 2024

Publicat cu

pe

BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte, la 2,25%, un nou minim istoric

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 3,94 miliarde euro în perioada ianuarie-martie 2024, în scădere ușoară cu 0,48% mai mic comparativ cu 3,96 miliarde euro față de primul trimestru din 2023, potrivit unui comunicat publicat de BNR.

„În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 8 milioane euro, în timp ce balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 434 milioane euro”, transmite BNR.

În același timp, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 382 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 843 milioane euro.

Potrivit datelor de la BNR, datoria externă totală a crescut cu 7,64 miliarde euro în primul trimestru al anului, până la 177 miliarde euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 129 miliarde euro la 31 martie 2024 (72,6% din totalul datoriei externe), în creștere cu 6% față de 31 decembrie 2023;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2024 nivelul de 48,6 miliarde euro (27,4% din totalul datoriei externe), în creștere cu 0,7% față de 31 decembrie 2023.
Citește mai departe

Facebook

Articole Populare