Connect with us

Publicat cu

pe

Cu puțini clienți, unii tineri dependenți de muncă își petrec zilele uitându-se pe Netflix. Aceștia încă sunt plătiți, deoarece, fiind și consultanți începători, au puțin de lucru.

Aderarea la pozițiile de jos ale lanțului alimentar al firmelor de consultanță înseamnă, de obicei, să lucrezi 12 ore pe zi, să jonglezi cu munca în timpul vacanțelor și să repari fonturile din PowerPoint noaptea, târziu. În zilele noastre, mulți consultanți începători speră doar să participe la un proiect – orice proiect, prezintă The Wall Street Journal.

Consultanții începători au un volum mic de muncă

Pentru prima dată în ultimii ani, angajații recenți au prea puține lucruri de făcut – și asta îi stresează mai mult decât munca non-stop pe care o anticipau. Unii tineri consultanți spun că își petrec timpul liber făcând exerciții, uitându-se pe Netflix sau dormind, în timp ce sunt plătiți. Un astfel de scenariu ar putea suna prea frumos pentru a fi adevărat pentru mulți din America corporativă. Pentru acest grup de oameni cu performanțe mari, care au crezut că vor crește în poziție prin munca lor și prin provocările de afaceri la care sunt supuși, reflectă cu puțin realitatea.

Și aceia sunt cei cu locuri de muncă. Se confruntă cu afacerile mai lente din firme precum KPMG și Ernst & Young, unde concediază recruți. Între timp, McKinsey și Bain au stabilit datele de începere a unor proaspeți absolvenți, în 2024. Este pentru prima dată în ultimele decenii când marile firme de consultanță au întreprins simultan concedieri și au amânat datele de începere pentru noi angajați, într-un mediu economic incert, potrivit lui Michael Mische, un fost Director KPMG și AT Kearney, care conduce programul de consultanță al Universității din California de Sud.

Asutosh Padhi, partenerul de conducere al McKinsey pentru America de Nord, a declarat că fluctuațiile volumului de muncă – de la a fi prea ocupat la a nu avea suficient de muncă – pot fi drastice pentru consultanții aflați la începutul carierei. Cu toate acestea, firmele se tem să-și reducă locurile de muncă atunci când munca are un volum mic, deoarece trebuie să se asigure că vor avea personal senior în viitor. McKinsey angajează cu o viziune pe termen lung, a spus el.

„În orice moment, dacă încetăm să mai recrutăm și dacă nu mai angajăm, simțim impactul în următorii șase, până la opt ani”, a transmis el.

Alicia Pittman, director general și partener senior la Boston Consulting Group, care supraveghează evaluarea dezvoltării și a performanței în America de Nord, a declarat că cei din consultanță, fără o atribuire a clienților, pot învăța prin proiecte care îmbunătățesc modul în care funcționează propria companie. Dar este de înțeles că unii sunt stresați.

„Angajăm cei mai pricepuți oameni care vor să învețe, vor să se dezvolte”, a spus ea. „Ei spun mereu: «Primesc experiența potrivită, fac lucrurile potrivite, voi învăța?»”, citează WSJ.

Ce spun tinerii consultanți?

Tinerii consultanți spun că își fac griji că scăderea economică îi va face să fie presați sau să le păteze recenziile de performanță, deraiându-i de la ceea ce este adesea o cale rapidă către roluri de elită corporatiste sau antreprenoriale.

Prea mulți consultanți cu prea mult timp de nefuncționare creează probleme și pentru conducta mai largă de talente din industrie. Firmele de consultanță sunt unele dintre cei mai mari recrutori din universitățile de top. Ele au angajat aproape jumătate dintre absolvenții de MBA de anul trecut, de la Universitatea Yale, Dartmouth College și Universitatea din Virginia, cu un salariu mediu de 175.000 de dolari. După câțiva ani de muncă, mulți vizează rangurile de conducere din finanțe, afaceri și tehnologie, cu lecțiile învățate din consilierea clienților corporatiști.

Incertitudinea economică din ultimul an a împins întreprinderile în modul de reducere a costurilor, iar firmele de consultanță sunt ținte timpurii. Dintre cei 100 de clienți de consultanță din SUA, chestionați de firma de cercetare de piață Source Global Research, anul acesta, 65% au declarat că au întrerupt majoritatea proiectelor de consultanță, în timp ce 75% au anulat unele proiecte.

Firmele de consultanță recunosc că activitatea a încetinit de la boom-ul pandemiei. Întârzierea datelor de începere ajută la asigurarea faptului că noii angajați au de făcut un proiect de lucru atunci când încep, a declarat Keith Bevans, șeful global de recrutare a consultanților Bain, pentru The Wall Street Journal, în aprilie. Bain nu a răspuns solicitărilor de interviu pentru acest articol.

„Nimeni nu are nevoie de un consultant”

Companiile angajează consultanți pentru a răspunde întrebărilor strategice și operaționale. Care sunt locurile de concentrare într-o industrie emergentă? Cum ne putem îmbunătăți procesele de lucru? Pentru personalul nou înseamnă analiza datelor, cercetarea de noi domenii și rectificarea PowerPoint-urilor înainte de întâlnirile mari. Vizitele de o zi la site-ul clientului înseamnă că acumulează puncte de călătorie, iar prezentările clienților pe care le dezvoltă necesită ore de aliniere a casetelor și de rescrie a textului – de multe ori, răspunzând la e-mail-urile de tip „remediați, vă rog”, ale șefilor.

„Nimeni nu are nevoie de un consultant”, a spus Mische. Mulți juniori ar putea fi excluși înainte de a obține experiența care îi face valoroși, din cauza unui fapt dur, adaugă aceeași sursă: „Fie faci bani pentru firmă, fie ești un cost pentru firmă”.

The Wall Street Journal a discutat cu peste 30 de consultanți actuali, foști și potențiali. Cei cu proiecte spun că nu încearcă să ascundă că nu au personal: mulți folosesc timpul pentru a concura pentru noi sarcini sau pentru a lucra la proiecte interne. Totuși, există timp liber și mulți lucrează de acasă atunci când nu fac parte din echipele clienților.

Un consultant a spus că a avut două proiecte orientate către clienți, de la începutul toamnei trecute. Când nu găsește nimic legat de muncă pentru a umple timpul, iese la plimbare, cumpără alimente, doarme sau transmite emisiuni precum „Fakes”, de la Amazon Prime Video.

O altă angajată, în aceeași perioadă, a spus că a lucrat cu un client facturabil pentru o perioadă de trei luni. Cu ochii pe planul proiectului, ea își folosește timpul liber pentru a pregăti mesele și a petrece timpul cu familia. De asemenea, caută locuri de muncă.

O a treia, Claudia Zhu, din Londra, a avut o pauză de două săptămâni între proiecte, în ianuarie. În mai, ea a avut altul. Zhu, care are 25 de ani și lucrează la o firmă mare, a folosit o parte din timp pentru a lucra la dezvoltarea afacerii interne sau pentru a rectifica diapozitive din proiectele anterioare, potrivit WSJ.

Altfel, uneori făcea sport dimineața și gătea în loc să cumpere mâncare gata făcută. După o perioadă încărcată anul trecut, spune ea, „a existat o scădere foarte clară a cererii pe piață”. Totuși, nu se plânge de puțin timp liber în plus: „A fost nevoie de el”.

Prea mult timp petrecut pe bancă îngreunează consultanții să își dezvolte abilitățile de gândire strategică și de comunicare care îi catapultează în următoarele locuri de muncă, a spus Matt Sigelman, un fost consultant McKinsey, care este președintele Burning Glass Institute, o companie axată pe viitorul muncii.

Presiune și instruire

Unul dintre motivele pentru care tinerii consultanți nu au suficientă muncă în acest moment este că există atât de mulți ca ei, deoarece firmele au personal pentru a face față unei creșteri în afaceri. Numărul de angajați la McKinsey a crescut la aproximativ 46.000, în 2023, de la 17.000, în 2012. Bain a declarat anterior că a adăugat zeci de echipe în ultimii ani, în timp ce LEK a raportat cea mai mare clasă de stagii – 77 dintre ele – în 2022.

Obținerea acestor locuri de muncă este competitivă. McKinsey a avut un milion de candidați pentru 10.000 de roluri, în 2022.

Unele companii se retrag acum de la recrutare. Sendero Consulting, o firmă de aproximativ 240 de persoane cu birouri în SUA, se așteaptă să angajeze 30 de studenți, în scădere față de cei 80 planificați pentru anul trecut, a declarat Melody Mattox, directorul HR.

Bain le-a spus recruților MBA că, dacă așteaptă să înceapă până în aprilie, firma le va plăti 40.000 de dolari pentru a lucra în cadrul unui ONG sau 30.000 de dolari pentru a învăța o nouă limbă între timp. Le oferă angajaților 20.000 de dolari pentru a-și urmări alte interese până în aprilie. „Mergi într-un safari african sau ia un curs de pictură!”.

„Promovare sau concediere”

Tinerii consultanți își părăsesc firmele pentru locuri de muncă în altă parte sau când sunt „consiliați” – cu alte cuvinte, îndemnați să-și găsească un nou loc de muncă. În culturile „promovare sau concediere”, consultanții sunt fie promovați, fie li se arată ușa.

Mai mulți consultanți au spus că au simțit că firmele lor și-au ridicat standardele de performanță, după ce le-au slăbit în timpul pandemiei.

La BCG, lucrătorilor li se arată unde se află, pe o grilă de performanță. O parte măsoară performanța, cealaltă măsoară potențialul. Persoanele cu rezultate mari sunt plasate în casete verzi de pe grilă. Căderea în afara zonei verzi, pentru unii consultanți, ridică îndoieli cu privire la viitorul firmei.

În plină criză de Covid-19, McKinsey a luat în considerare provocările de a lucra în pandemie referitoare la evaluările de performanță ale consultanților, dar o astfel de dinamică este mai puțin aplicabilă acum, a spus Padhi, managing partner al McKinsey pentru America de Nord.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Business

Alexandria, locul 2 în topul reședințelor de județ cu cea mai mare pierdere a puterii de cumpărare

Publicat cu

pe

Potrivit Institutului Național de Statistica, Alexandria ocupă locul 2 în topul reședințelor de județ cu cea mai mare scădere a puterii de cumpărare, iar această situație are consecințe grave pentru locuitorii săi.

Din cauza lipsei de interes a administrației locale, condusa de PSD, alexăndrenii au de suferit. Incapacitatea de a atrage investitori a condus, inveitabil, la salarii mici, care nu țin pasul cu scumpirile.

Unul dintre indicatorii cheie ai acestei probleme este pierderea în capacitatea de a cumpăra alimente de bază. Statisticile arată că pentru fiecare sută de lei, locuitorii din Alexandria pierd patru coșuri de alimente medii. Coșul mediu alimentar, care include zece alimente de bază pentru o alimentație sănătoasă – cartofi, fasole uscată, morcovi, mere, lapte, ceapă, brânză de oaie, ouă, usturoi și miere de albine – a devenit din ce în ce mai inaccesibil pentru mulți alexăndreni.

Această creștere drastică a prețurilor a lovit puternic buzunarele locuitorilor din Alexandria, care se confruntă deja cu venituri modeste.

Așa cum atrăgea atenția și Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, într-o postare pe pagina lui de social media, județul ocupă ultimul loc din România în ceea ce privește nivelul salariului mediu

Comparând datele din ianuarie 2021 cu cele din ianuarie 2024, este evident că, în ciuda eforturilor lor de a economisi și de a gestiona bugetele cu atenție, locuitorii orașului pot cumpăra cu patru coșuri de alimente mai puțin pentru fiecare sută de lei cheltuit.

Constanța și Satu Mare stau cel mai bine la capitolul pierderii puterii de cumpărare. În cele două orașe locuitorii au pierdut un singur coș alimentar format din cele 10 produse la fiecare sută de lei.

Citește mai departe

Business

Situație revoltătoare în energie. ANRE nu dă doi bani pe investițiile necesare ca rețelele electrice să nu pice

Publicat cu

pe

ANRE a pus luni in dezbatere publica proiectul de metodologie de stabilire a noilor tarife reglementate de distribuție a energiei electrice, care ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie.

Agenția de reglementare ezită în continuare să crească tarifele de distribuție și să recunoască cheltuielile cu investițiile făcute de companiile din energie, în contextul în care multe dintre rețelele de transport și distribuție de energie electrică din Romania nu mai pot funcționa în configurația de acum 40 de ani și au nevoie acută de modernizare.

De exemplu, creșterile de costuri cu investițiile în rețele nu pot fi recunoscute nici măcar cu echivalentul ratei inflației. De asemenea, Nu sunt recunoscute investițiile în mașini, clădiri sau aplicații IT.

Fără a stimula investițiile în infrastructura de transport, România riscă să rămână cu o rețea nemodernizată, neadaptată provocărilor tot mai mari, inclusiv celor generate de războiului de lângă frontieră. În plus, statul aprobă proiecte de energie eoliană în Marea Neagră, dar poate fi introdusa energia în sistemul național prin rețele vechi, nemodernizate dinainte de Revoluție?

Consecința pe termen mediu de lung? Vom avea de suferit cu toții, fie că suntem consumatori casnici sau industriali. Ne putem aștepta de la pene de curent mai dese și mai lungi, până la imposibilitatea de a ne monta panouri fotovoltaice pe case sau de a porni centrala!

Statul pune în pericol dezvoltarea rețelei de electricitate în România și ignoră total faptul că o rețea națională modernizată va duce, pe termen mediu și lung, la reducerea sustenabila a costurilor pentru consumatori, un obiectiv asumat de autorități, și va putea să susțină, în viitor creșterea consumului de energie.

O întrebare în loc de concluzie: a abandonat oare România orice așteptare de a fi un pol energetic important în Europa Centrala și de Est, de a fi  jucătorul cheie în tranzitul energiei electrice în zonă?

Citește mai departe

Business

Alexandria, al 4-lea cel mai rău oraș în care să trăiești, din toată România

Publicat cu

pe

Nu este de mirare că tinerii vor să fugă din orașul care bate pasul pe loc. Reședința de județ a Teleormanului a ajuns, din perspectiva condițiilor de viață, pe locul 4 al celor mai slab cotate orașe din țară, potrivit clasamentului publicat de cotidianul Adevarul.

In fruntea clasamentului se afla orase unde au fost create parcuri largi, drumuri si parcari moderne si unde locuintele au preturi pe care angajatii si le pot permite, pentru ca salariile sunt mari.

Cu un scor de 63.9, Alexandria se străduiește să ascundă sub preș frământările locuitorilor sai: traficul infernal, infrastructura veche și sufocantă, aerul viciat și prețurile imobiliare ce par a fi o glumă de prost gust.

În antiteză, conform aceluiași indice, în fruntea topului celor mai bine cotate orașe pe primele 5 poziții se află Sibiu, Brașov, Arad, Râmnicu-Vâlcea și Cluj-Napoca.

Indicele T.R.A.I. este un instrument inovator, ce calculează bunăstarea unui oraș/cartier pe baza mediei a patru subindici:

– Trafic – Afișează date precise despre circulația rutieră și viteza de deplasare, în raport cu viteza maximă legală admisă în zonă. Cu cât             scorul se apropie de 100, cu atât traficul este mai redus în oraș;
– Repere – Ia în calcul numărul total de magazine, supermarketuri, baruri și restaurante, grădinițe, școli, parcuri, locuri de joacă, facilități medicale și mijloace de transport în comun disponibile în oraș. Cu cât scorul este mai aproape de 100, cu atât zona are mai multe puncte de interes pe metru pătrat;
– Aer – Monitorizează constant calitatea aerului pe baza indicatorilor de poluare: particule în suspensie, oxizi de azot, O3, SO2, CO, temperatură, presiune atmosferică, umiditate și vânt. Cu cât scorul este mai ridicat și se apropie de 100, cu atât te bucuri de un aer mai curat în oraș;
– Imobiliare – Calculează costul mediu pe metru pătrat al locuințelor din oraș ales, raportat la media prețurilor imobiliare la nivel național. Cu cât scorul se apropie de 100, cu atât locuințele din oraș au prețuri mai ridicate pentru cumpărare. Cu cât scorul T.R.A.I. se apropie de 100, cu atât este mai ridicat nivel de trai din zonă.
Cu un scor de 67,2, Alexandria se poziționează în topul celor mai slab cotate orașe și la Vocea Cartierelor.

Ce înseamnă Vocea Cartierelor? Părerile oamenilor despre viața din cartierele în care locuiesc raportat la 13 criterii de evaluare, respectiv:

  • Siguranța – nivelul de siguranță resimțit de locuitori în oraș/cartier;
  • Curățenia – nivelul de curățenie de pe străzile orașului/cartierului și din locurile principale ale acestuia;
  • Parcările – nivelul de ușurință cu care se găsesc locuri libere de parcare;
  • Transportul în comun – ușurința deplasării de la un punct la altul, cu transportul în comun;
  • Pistele de biciclete – frecvența pistelor de biciclete existente în oraș;
  • Zgomot – nivelul de zgomot din oraș, cu cât scorul este mai mare, cu atât nivelul de zgomot este mai mare;
  • Apa curentă – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât nu există griji în legătură cu furnizarea apei;
  • Salubrizarea – date locale legate de sistemele de salubrizare din cartiere;
  • Gazul – cu cât scorul crește, cu atât probabilitatea de a întâmpina probleme cu sistemul de gaze scade;
  • Canalizarea – un scor ridicat înseamnă un sistem de canalizare funcțional;
  • Încălzirea – cu cât scorul este mai mare, cu atât sistemul termic funcționează cum trebuie;
  • Gradul de mulțumire – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât gradul de mulțumire este mai mare;
  • Costul general al vieții – cu cât scorul este mai mare, cu atât mersul la piață sau la restaurant este accesibil.

În umbra cifrelor și statisticii, se află vocile umane – voci ce reflectă o realitate mai dură. Curățenia, parcările, pistele de biciclete, zgomotul și costul general al vieții – toate acestea sunt criteriile suferinței tăcute și ale dorinței de schimbare.

Poziționarea pe locul 4 în topul celor mai slab cotate orașe trebuie să fie un strigăt de alarmă pentru alexăndreni.

Alexandria este astazi orasul condamnat la subdezvoltare de o administratie locala incompetenta care isi urmareste doar propriul interes.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare