Încălțată cu banii din boom-ul energetic, Arabia Saudită și alte monarhii din Golf au un moment de succes pe scena financiară mondială. Astfel, Orientul Mijlociu devine, practic, un bancomat pe toată suprafața planetei.

În urmă cu cinci ani, oficiali saudiți au urmărit un val de directori financiari americani, renunțând la relatarea inconștientă a unor investiții gratuite din Riad, după ce moartea unui jurnalist dizident a făcut din regat un loc toxic pentru afaceri, informează The Wall Street Journal.

Anul acesta, conferința supranumită „Davos în deșert”, se așteaptă la o cerere atât de mare încât le oferă directorilor 15.000 de dolari de persoană.

Influența în monarhiile din Orientul Mijlociu

Monarhiile din Orientul Mijlociu dornice de influență globală au un moment de succes pe scena financiară mondială. Ei au foarte mulți bani dintr-un boom energetic chiar în momentul în care finanțatorii tradiționali occidentali – împiedicați de creșterea ratelor dobânzilor – s-au retras de la încheierea tranzacțiilor și investițiilor private.

Fondurile suverane ale regiunii au devenit bancomatul în vogă pentru capitalul privat, capitalul de risc și fondurile imobiliare care se luptă să strângă bani în altă parte.

Piața pentru fuziuni și achiziții marcate a cunoscut o creștere a interesului din regiune. Ofertele anunțate recent includ achiziționarea de către un fond Abu Dhabi, a managerului de investiții Fortress pentru mai mult de 2 miliarde de dolari. În plus, se adaugă și achiziția de 700 de milioane de dolari de către un fond saudit a unității de aviație a creditorului global Standard Chartered.

Companii și fonduri supravegheate de consilierul pentru securitate națională din Abu Dhabi, șeicul Tahnoun bin Zayed Al Nahyan, au făcut licitații pentru a cumpăra Standard Chartered și banca de investiții Lazard. De asemenea, au încheiat acorduri recente pentru a cumpăra o companie de asistență medicală din Marea Britanie în valoare de 1,2 miliarde de dolari și pentru a prelua controlul parțial asupra unui gigant alimentar columbian de aproape 6 miliarde de dolari.

„Acum, toată lumea vrea să meargă în Orientul Mijlociu – este ca odinioară goana aurului din SUA”, a spus Peter Jädersten, fondatorul firmei de consultanță Jade Advisors. „Este dificil să strângi bani peste tot”, citează WSJ.

Administratorii de fonduri care vizitează regiunea spun că adesea așteaptă în fața rivalilor în sălile de așteptare ale fondurilor suverane. Managerii din Silicon Valley și New York sunt o prezență aproape constantă în holul cu podea din marmură albă al Four Seasons Abu Dhabi, ca și în cazul altor hoteluri de top, spun ei.

Investiții la cote înalte

Conferința de la Riad de luna viitoare – un proiect de companie al prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman, cunoscut sub numele de Inițiativa pentru Investiții Viitoare – este de așteptat să fie un magnet pentru vânătorii de bani. În 2018, directorii de pe Wall Street s-au retras după ce agenții saudiți l-au ucis pe jurnalistul Jamal Khashoggi și, de ani de zile, multe start-up-uri și fonduri au declarat că au evitat investițiile din țară din cauza preocupărilor morale.

Unele companii continuă să se îndepărteze de regat, în timp ce grupurile pentru drepturile omului spun că recordul său în ceea ce privește tratamentul dizidenților guvernamentali rămâne o problemă serioasă.

Dar finanțarea saudită a devenit mai solicitată anul trecut, când alți bani au început să fie strânși. La conferința de anul trecut, șeful Fondului de Investiții Publice, Yasir Al Rumayyan , a participat la o discuție cu doi dintre cei mai mari directori ai firmelor de investiții din lume, „Blackstone” care îi are pe Stephen Schwarzman și Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates. Nume de top în capitalul de risc s-au amestecat pe teren, iar șeful FTX, Sam Bankman Fried, a căutat finanțare.

Ben Horowitz , partener la Andreessen Horowitz, a declarat la o conferință sponsorizată de PIF, în primăvara acestui an, că Arabia Saudită este o „țară start-up” și s-a referit la Prințul Mohammed drept „fondatorul” ei, care forma o nouă cultură și o nouă viziune pentru țară.

Noua dominație a regiunii este cea mai evidentă în rândul fondurilor private, tiparul care blochează banii investitorilor de ani de zile. Deși statisticile detaliate sunt rare, cifrele la două dintre cele mai mari fonduri suverane sugerează o creștere. La PIF-ul saudit, angajamentele pentru „titluri de investiții” – o categorie care include fonduri private – au crescut la 56 de miliarde de dolari în 2022, în creștere față de 33 de miliarde de dolari cu un an înainte. Mubadala din Abu Dhabi a raportat că angajamentele de capital s-au dublat la 18 miliarde de dolari în 2022.

Directori la giganții de capital privat TPG, KKR și Grupul Carlylele au spus investitorilor că interesul din Orientul Mijlociu rămâne puternic în timp ce alte părți ale lumii se retrag.

„Dacă sunteți în SUA, există un anumit grad de îngrijorare”, a spus CEO-ul Carlyle, Harvey Schwartz , la o conferință din iunie. Investitorii din Orientul Mijlociu, a spus el, sunt „foarte puși în față, foarte dinamici”.

În timp ce Orientul Mijlociu calcă pe gaz, susținătorii tradiționali ai fondurilor de investiții — planurile de pensii și dotările colegiului — sunt în retragere. Trecerea globală către rate mai mari ale dobânzilor a cauzat pierderi în cele mai mari părți ale portofoliilor lor – în special acțiuni și obligațiuni.

Investitorii au investit 33 de miliarde de dolari pentru fondurile de capital de risc din SUA în prima jumătate a anului 2023, mai puțin de jumătate din cele 74 de miliarde de dolari din aceeași perioadă din 2021, potrivit PitchBook. Strângerea de fonduri globale pentru toate fondurile private a scăzut cu 10% anul trecut, la 1,5 trilioane de dolari, potrivit Preqin – o scădere la care mulți se așteaptă să continue.

„Strângerea de fonduri a devenit mult, mult mai dificilă în ultimele 12 luni”, a declarat Brenda Rainey, vicepreședinte executiv la Bain & Co., care consiliază fonduri de capital privat.

Motivul pentru explozia regiunii de finanțare și încheiere de tranzacții este dublu.

Prețurile mai mari ale energiei – un produs secundar al invaziei Ucrainei de către Rusia – au oferit fondurilor de investiții dependente de petrol și gaze din regiune zeci de miliarde de dolari, fiind bani suplimentari de cheltuit. Aceasta înseamnă că o scădere a prețului petrolului ar putea provoca rapid o retragere din țările din Golf, așa cum s-a întâmplat în boom-urile energetice, transformate în declin.

În același timp, prințul saudit Mohammed și oficiali de vârf din Emiratele Arabe Unite s-au luptat pentru o mai mare influență pe scena mondială – în geopolitică, finanțe și sport – pompând bani suplimentari în fondurile lor de avere pentru a face tranzacții și a extinde industria acasă.

Orientul Mijlociu – bancomatul planetei

Intersecția dintre politică și finanțe din regiune a făcut ca fondurile de avere din Golf din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar să fie principalii susținători financiari a două figuri cheie ale administrației Trump: Jared Kushner și fostul secretar al Trezoreriei, Steven Mnuchin, care împreună au strâns miliarde de dolari din regiune.

Fondurile din Golf și-au împins colegii din SUA să deschidă birouri în regiune pentru a câștiga mai ușor investiții, spun administratorii de fonduri.

„Blackstone” a spus că va crea o echipă pe teren la Riad, dedicată creșterii investițiilor în proiecte de infrastructură din Golf.

Millennium Management LLC, cu sediul la New York, și-a înființat un birou în Dubai în 2020 și au urmat alții , inclusiv firma de capital privat CVC Capital Partners și ExodusPoint Capital Management, cel mai mare start-up de fonduri speculative cu 8 miliarde de dolari în capital inițial. Compania Tikehau Capital a Europei și Ardian, au stabilit echipe în Abu Dhabi, iar managerul de investiții alternative din SUA, Pretium, a angajat un veteran al industriei locale din Dubai.

De asemenea, Dalio a înființat un birou în Abu Dhabi pentru Dalio Family Office, afacerea sa personală. Rajeev Misra, un finanțator de mult timp pentru SoftBank Group care a asigurat peste 6 miliarde de dolari în angajamente pentru o nouă afacere de la mai multe fonduri de investiții aliniate la Abu Dhabi, se mută în Emiratele Arabe Unite din Marea Britanie, potrivit unor persoane familiare cu planurile sale.

Există acum o „conștientizare că relațiile trebuie construite și asta nu se întâmplă peste noapte”, a spus Joseph Morris , un director general din Dubai la firma de consultanță din SUA, Newmark Group, prezintă WSJ.

Locul de succes: Arabia Saudită

Firma de capital de risc a Tiger Global s-a străduit să-și strângă cel mai recent fond, reducându-și în mod repetat ținta cu miliarde de dolari. Înțepați de pierderi și de mediul mai rece de strângere de fonduri, mulți investitori americani l-au ignorat, spun investitorii.

Un loc în care a avut succes: Arabia Saudită. O divizie a PIF, Sanabil, a adăugat în această primăvară numele Tiger pe lista publică a administratorilor de fonduri pe care o sprijină. Alții de pe listă includ Fondul Fondatorilor Peter Thiel și Andreessen Horowitz.

Ibrahim Ajami, care supraveghează investițiile de pornire la fondul de stat Abu Dhabi Mubadala și investește atât în ​​companii, cât și în fonduri, a spus că mediul îi oferă lui Mubadala capacitatea de a fi „foarte atent și selectiv” cu privire la cine sprijină.

El poate negocia termeni care să-i permită lui Mubadala să cumpere o miză în însuși fondul administratorului, a spus el, sau să îi permită să investească alături de alții.

„Ceea ce facem este să mergem mai profund – și mai concentrați și mai implicați – cu un grup select de manageri”, a adăugat el.

Nu există român care să nu fi fost afectat în ultimul an de creșterea prețurilor din cauza inflației galopante. După alimente, produse farmaceutice sau utilități, a venit rândul serviciilor telecom să se scumpească din cauza inflației. Procentul anunțat de operatorii telecom este totuși sub rata oficială a inflației. 

Orange Romania Communications (fosta companie Telekom Romania Communications) a anunțat încă din aprilie o majorare cu câte 5 lei a prețului serviciilor fixe și mobile furnizate din cauza inflației.

De asemenea, și Vodafone a notificat mai mulți abonați la serviciile de TV, internet și telefonie fixă cu privire la creșterea valorii abonamentului cu circa 6 lei. Compania a modificat clauza de indexare a prețului cu rata inflației, fără a putea depăși, însă, un procent de 8% pe an, de la 3% cât era anterior.

Un alt operator care a luat deja măsuri similare este Telekom. Deși nu a anunțat public, pe site-ul operatorului este afișat următorul mesaj: “Prețul abonamentului este supus indexării cu rata anuală a inflației pentru anul anterior în România comunicată de BNR, fără ca modificarea să poată depăși pe an un procent de 5% din prețul la care se aplică”.

România, cele mai mici prețuri din UE la abonamente telecom

Cu toate aceste scumpiri, prețurile abonamentelor la servicii fixe și mobile în România sunt printre cele mai mici din Europa. Potrivit site-ului Numbeo, care oferă informații despre costul vieții în diferite orașe, prețul mediu al unui abonament de telefonie mobilă este de 38,5 lei în București, față de 80,76 de lei în Sofia și 116 lei în Budapesta. În ceea ce privește serviciile fixe de telecom, acestea costă în medie 41,5 lei în București, față de 60 de lei în Sofia și 71,5 lei în Budapesta. 

Majorările abonamentelor telecom, sub rata inflației

Procentele anunțate de operatorii telecom sunt mult mai mici față de rata oficială a inflației, care în România s-a triplat în 2022, de la 4,1% în 2021 ajungând la 12%. În iunie 2023, rata oficială a inflației a fost de 10,2%. 

De asemenea, procentul de o cifră menționat de operatorii telecom este semnificativ mai mic decât procentul cu care au crescut prețurile alimentelor. 

Scumpirea tuturor alimentelor esențiale luate în calcul a depășit inflația generală. Potrivit datelor INS, cele mai mari scumpiri de la an la an s-au înregistrat în cazul zahărului, creșterea de preț fiind de 55%. 

În luna iunie a acestui an, preţul cartofilor a urcat cu 32,46%, în timp ce legumele şi conservele de legume s-au scumpit cu 31,83%, iar untul cu 30,49%.

Majorarea prețului abonamentelor de servicii telecom cu rata inflației este o practică uzuală în toate țările din Europa. De exemplu, în Marea Britanie, mai mulți operatori telecom au notificat abonații cu privire la creșterea prețului abonamentului chiar și cu 8,5%. 

Pe lângă creșterea costurilor cu salariile angajaților și explozia prețurilor la energie cu care s-au confruntat companiile din toate sectoarele de activitate, operatorii telecom au fost nevoiți în ultimii ani să facă investiții consistente pentru a introduce tehnologia 5G, dar și pentru a face față cererii tot mai mari de date pe măsură ce conținutul video și streamingul TV devin din ce în ce mai folosite.