Connect with us

Publicat cu

pe

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliţia Română şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) atrag atenţia asupra creşterii fraudelor prin apeluri telefonice false (spoofed) în ultima perioadă.

Concret, infractorii se prezintă ca funcţionari bancari şi utilizează în fals numere de telefon ale băncilor, sau unele apropiate, folosind un discurs inedit, persuasiv şi înşelător.

“În ultimele zile, este activă o campanie care se foloseşte de numele unor bănci pentru apeluri false (spoofed) în care atacatorii apelează potenţiale victime şi se prezintă drept angajaţi ai acestora. Spoofing-ul numărului de telefon este o tehnică de înşelăciune prin care un atacator îşi modifică numărul de telefon astfel încât să apară pe ecranul persoanei apelate un alt număr decât cel real. Această metodă este utilizată pentru a induce în eroare victima, determinând-o să creadă că interlocutorul reprezintă o entitate legitimă, cum ar fi o bancă sau o altă instituţie, fiind folosită pentru a obţine informaţii personale sau bancare sensibile”, avertizează reprezentanţii DNSC într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, în actuala variantă de campanie frauduloasă, persoana apelată telefonic este anunţată că i s-a aprobat creditul solicitat. Primul instinct este acela de a reacţiona rapid şi de a efectua demersurile necesare pentru anularea acestei acţiuni. Atacatorii mizează pe acest aspect încă de la început, şi anume pe activarea rapidă a emoţiei, pentru a evita ca interlocutorul să acţioneze cu calm la telefon şi să pună întrebările logice în acest caz, ori să facă verificări suplimentare, pe un alt canal de comunicare, cu banca sau cu autorităţile, susţin experţii DNSC.

“Din momentul în care persoana apelată anunţă că nu a efectuat vreo cerere pentru acordarea unui credit, atacatorii îi spun că în acel caz este cel mai probabil vorba despre o “fraudă” şi că vor avea nevoie de anumite date personale, date de autentificare, respectiv date bancare, pentru a face demersurile necesare raportării presupusei “fraude” şi pentru a recupera eventualele sume pierdute. Acesta este un scenariu înşelător în care sunt folosite extrem de bine tehnici de inginerie socială, iar atacatorii sunt foarte bine antrenaţi în a fi convingători şi amabili”, explică specialiştii în securitate cibernetică.

Pentru evitarea atacurilor prin apeluri telefonice false (spoofed), experţii DNSC vin şi cu câteva recomandări.

“Verificaţi întotdeauna sursa/autenticitatea apelurilor telefonice primite printr-un canal de comunicare oficial alternativ, înainte de a oferi orice informaţii personale; refuzaţi apelurile care vi se par suspecte, chiar dacă pretind că provin de la bănci sau alte autorităţi şi apar numere de telefon ale acestora sau asemănătoare; nu furnizaţi date personale la telefon şi nici date bancare! Băncile nu vor cere niciodată informaţii privind parole de acces la contul bancar şi nici date de pe cardurile bancare; nu răspundeţi la astfel de solicitări şi încheiaţi apelul imediat”, recomandă experţii.

De asemenea, DNSC recomandă utilizatorilor să nu discute despre credite şi bani la telefon, pentru că o bancă nu va apela niciodată telefonic utilizatorii pentru anula credite sau a le promite recuperarea unor sume de bani.

“Raportaţi apelurile suspecte. Dacă primiţi un apel care vi se pare dubios, informaţi imediat banca/instituţia în numele căreia se pretinde că a fost efectuat apelul pentru a ajuta la identificarea rapidă a tentativelor de fraudă; notificaţi autorităţile dacă aţi fost victima fraudelor; dacă aţi divulgat accidental date personale sau ale cardului, contactaţi imediat banca pentru a bloca accesul la conturi şi raportaţi incidentul la Poliţie şi la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică”, se mai arată în comunicatul DNSC.

Nu în ultimul rând, specialiştii în securitate cibernetică recomandă utilizatorilor să spună prietenilor şi familiei despre atacurile care folosesc instrumente pentru a realiza apeluri spoofed. ” Astfel ajutaţi direct la conştientizarea noilor ameninţări din mediul online şi la reducerea numărului potenţial de victime ale acestor atacuri. Contribuiţi la răspândirea acestor avertizări prin detalii asupra discursului inedit şi înşelător folosit de atacatori, pentru a reduce şansele ca astfel de tentative de fraudă să aibă succes. Dacă v-aţi divulgat datele cardului bancar, este important să contactaţi imediat banca pentru a bloca orice tranzacţii neautorizate”, menţionează experţii.

În cazul în care constataţi că aţi suferit pierderi financiare ca urmare a unui incident de tip spoofing, depuneţi o plângere oficială la Poliţie fizic, sau online, trimiţând un e-mail la adresa [email protected]. De asemenea, informaţi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică fie telefonic, la numărul 1911, fie prin e-mail la [email protected], pentru a contribui la prevenirea unor astfel de incidente în viitor, se mai arată în comunicat.

Proiectul naţional de educaţie digitală #SigurantaOnline este menit să ofere cele mai bune practici de securitate cibernetică, prin accesarea platformei sigurantaonline.ro, pentru a evita ca utilizatori din România să devină victime ale fraudelor informatice. #SigurantaOnline este o iniţiativă a DNSC, Poliţiei Române şi ARB, la care s-au raliat şi alte entităţi public-private.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Business

BNR: Investițiile străine directe au scăzut la 2,09 miliarde euro, în primele trei luni ale anului 2024

Publicat cu

pe

inflatie

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România s-au redus la 2,09 miliarde euro în primele trei luni ale anului 2024, în scădere cu 5,46% față de 2,22 miliarde euro în perioada ianuarie-martie 2023, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 2,33 miliarde lei, potrivit datelor publicate de BNR.

Un număr de 1.675 societăţi cu capital străin au fost înfiinţate în România, în primele trei luni din 2024, în scădere cu 7,4%, comparativ cu perioada similară din 2023, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Cele 1.675 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 10,228 milioane de dolari, în creştere cu 48,4% faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în ianuarie – martie 2023, de 6,891 milioane de dolari.

În martie 2024, au fost înmatriculate 591 societăţi cu participare străină (-5,7% faţă de aceeaşi lună din 2023), cu un capital subscris de 4,36 milioane lei (+228,26%). În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (29,1% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,66% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (16,58%).

La finele lunii martie 2024, în România existau 252.901 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la peste 70,256 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.981 (capital subscris de 3,361 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,063 miliarde de dolari, în 6.134 de firme.

Citește mai departe

Business

BNR: Deficitul de cont curent a ajuns la 3,94 miliarde euro, în primul trimestru din 2024

Publicat cu

pe

BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte, la 2,25%, un nou minim istoric

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 3,94 miliarde euro în perioada ianuarie-martie 2024, în scădere ușoară cu 0,48% mai mic comparativ cu 3,96 miliarde euro față de primul trimestru din 2023, potrivit unui comunicat publicat de BNR.

„În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 8 milioane euro, în timp ce balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 434 milioane euro”, transmite BNR.

În același timp, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 382 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 843 milioane euro.

Potrivit datelor de la BNR, datoria externă totală a crescut cu 7,64 miliarde euro în primul trimestru al anului, până la 177 miliarde euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 129 miliarde euro la 31 martie 2024 (72,6% din totalul datoriei externe), în creștere cu 6% față de 31 decembrie 2023;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2024 nivelul de 48,6 miliarde euro (27,4% din totalul datoriei externe), în creștere cu 0,7% față de 31 decembrie 2023.
Citește mai departe

Business

Rata anuală a inflației a scăzut în aprilie la 5,9%. Care sunt produsele și serviciile care s-au scumpit cel mai mult

Publicat cu

pe

Inflația anuală, nou minim istoric

Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 a fost 5,9%, arată datele Institutului Național de Statistică. Aceasta fusese în martie de 6,6%.

Rata anuală a inflaţiei în perioada aprilie 2024 – aprilie 2023 a scăzut la 5,9%, cele mai mari majorări fiind înregistrate la capitolul serviciilor, 10,05%. În perioada menţionată, preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 7,17%, iar cele ale mărfurilor alimentare au crescut cu 2,07%. Raportat la luna anterioară, în aprilie 2024, preţurilor bunurilor de consum au cunoscut o creştere de 0,08%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost de 2,4%.

Cea mai mare creştere de preţuri din ultimele 12 luni s-au înregistrat la serviciile poştale, care s-au scumpit cu 26,25%. Alte creşteri însemnate de preţuri în această categorie s-au înregistrat la serviciile de apă canalizare, salubritate (16,49%) şi la serviciile medicale (13,67%). Dintre produsele alimentare, cele mai mari creşteri au fost consemnate la conservele din fructe (10,78%), la carnea de bovine (9,25%), şi peștele proaspăt (7,82%). La băuturi, prețul berii s-a majorat în ultimul an cu 8,97%, iar cel al vinului cu 8,39%.

În privinţa mărfurilor nealimentare, detergenții rămân în continuare produsul cu cele mai mari scumpiri (25,64%), urmați de medicamente (23,86%).

În perioada aprilie 2024 – aprilie 2023, cea mai mare scădere de preţuri a fost înregistrată la făină (-30,34%). Prețurile energiei electrice s-au redus cu 3,08% în același interval.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare