Business
DNSC, Poliţia Română şi ARB avertizează asupra riscului de fraudă prin apeluri telefonice false (spoofed)
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliţia Română şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) atrag atenţia asupra creşterii fraudelor prin apeluri telefonice false (spoofed) în ultima perioadă.
Concret, infractorii se prezintă ca funcţionari bancari şi utilizează în fals numere de telefon ale băncilor, sau unele apropiate, folosind un discurs inedit, persuasiv şi înşelător.
“În ultimele zile, este activă o campanie care se foloseşte de numele unor bănci pentru apeluri false (spoofed) în care atacatorii apelează potenţiale victime şi se prezintă drept angajaţi ai acestora. Spoofing-ul numărului de telefon este o tehnică de înşelăciune prin care un atacator îşi modifică numărul de telefon astfel încât să apară pe ecranul persoanei apelate un alt număr decât cel real. Această metodă este utilizată pentru a induce în eroare victima, determinând-o să creadă că interlocutorul reprezintă o entitate legitimă, cum ar fi o bancă sau o altă instituţie, fiind folosită pentru a obţine informaţii personale sau bancare sensibile”, avertizează reprezentanţii DNSC într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, în actuala variantă de campanie frauduloasă, persoana apelată telefonic este anunţată că i s-a aprobat creditul solicitat. Primul instinct este acela de a reacţiona rapid şi de a efectua demersurile necesare pentru anularea acestei acţiuni. Atacatorii mizează pe acest aspect încă de la început, şi anume pe activarea rapidă a emoţiei, pentru a evita ca interlocutorul să acţioneze cu calm la telefon şi să pună întrebările logice în acest caz, ori să facă verificări suplimentare, pe un alt canal de comunicare, cu banca sau cu autorităţile, susţin experţii DNSC.
“Din momentul în care persoana apelată anunţă că nu a efectuat vreo cerere pentru acordarea unui credit, atacatorii îi spun că în acel caz este cel mai probabil vorba despre o “fraudă” şi că vor avea nevoie de anumite date personale, date de autentificare, respectiv date bancare, pentru a face demersurile necesare raportării presupusei “fraude” şi pentru a recupera eventualele sume pierdute. Acesta este un scenariu înşelător în care sunt folosite extrem de bine tehnici de inginerie socială, iar atacatorii sunt foarte bine antrenaţi în a fi convingători şi amabili”, explică specialiştii în securitate cibernetică.
Pentru evitarea atacurilor prin apeluri telefonice false (spoofed), experţii DNSC vin şi cu câteva recomandări.
“Verificaţi întotdeauna sursa/autenticitatea apelurilor telefonice primite printr-un canal de comunicare oficial alternativ, înainte de a oferi orice informaţii personale; refuzaţi apelurile care vi se par suspecte, chiar dacă pretind că provin de la bănci sau alte autorităţi şi apar numere de telefon ale acestora sau asemănătoare; nu furnizaţi date personale la telefon şi nici date bancare! Băncile nu vor cere niciodată informaţii privind parole de acces la contul bancar şi nici date de pe cardurile bancare; nu răspundeţi la astfel de solicitări şi încheiaţi apelul imediat”, recomandă experţii.
De asemenea, DNSC recomandă utilizatorilor să nu discute despre credite şi bani la telefon, pentru că o bancă nu va apela niciodată telefonic utilizatorii pentru anula credite sau a le promite recuperarea unor sume de bani.
“Raportaţi apelurile suspecte. Dacă primiţi un apel care vi se pare dubios, informaţi imediat banca/instituţia în numele căreia se pretinde că a fost efectuat apelul pentru a ajuta la identificarea rapidă a tentativelor de fraudă; notificaţi autorităţile dacă aţi fost victima fraudelor; dacă aţi divulgat accidental date personale sau ale cardului, contactaţi imediat banca pentru a bloca accesul la conturi şi raportaţi incidentul la Poliţie şi la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică”, se mai arată în comunicatul DNSC.
Nu în ultimul rând, specialiştii în securitate cibernetică recomandă utilizatorilor să spună prietenilor şi familiei despre atacurile care folosesc instrumente pentru a realiza apeluri spoofed. ” Astfel ajutaţi direct la conştientizarea noilor ameninţări din mediul online şi la reducerea numărului potenţial de victime ale acestor atacuri. Contribuiţi la răspândirea acestor avertizări prin detalii asupra discursului inedit şi înşelător folosit de atacatori, pentru a reduce şansele ca astfel de tentative de fraudă să aibă succes. Dacă v-aţi divulgat datele cardului bancar, este important să contactaţi imediat banca pentru a bloca orice tranzacţii neautorizate”, menţionează experţii.
În cazul în care constataţi că aţi suferit pierderi financiare ca urmare a unui incident de tip spoofing, depuneţi o plângere oficială la Poliţie fizic, sau online, trimiţând un e-mail la adresa [email protected]. De asemenea, informaţi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică fie telefonic, la numărul 1911, fie prin e-mail la [email protected], pentru a contribui la prevenirea unor astfel de incidente în viitor, se mai arată în comunicat.
Proiectul naţional de educaţie digitală #SigurantaOnline este menit să ofere cele mai bune practici de securitate cibernetică, prin accesarea platformei sigurantaonline.ro, pentru a evita ca utilizatori din România să devină victime ale fraudelor informatice. #SigurantaOnline este o iniţiativă a DNSC, Poliţiei Române şi ARB, la care s-au raliat şi alte entităţi public-private.
Business
Mihai Daraban: Cifrele nu arată că business-ul românesc merge prost, dar percepția publică creează tensiune
Debutul anului 2026 găsește economia României într-un climat tensionat mai ales la nivel de discurs. Declarații alarmiste, interpretări grăbite și mesaje politice contradictorii creează impresia unei economii aflate pe marginea prăpastiei. În realitate, spune Mihai Daraban, cifrele cunoscute până acum indică o imagine mai nuanțată.
La finalul lui 2025, aproximativ 50.000 de firme în plus au depus bilanțuri, iar cifra de afaceri cumulată a crescut cu circa 37 de miliarde de euro față de anul anterior. Aceste date nu sugerează o economie în colaps, ci una care încetinește într-un context internațional dificil.
„Nu intrăm în corul bocitoarelor. Cifrele nu arată că business-ul românesc merge prost”, afirmă președintele CCIR, într-un interviu la “Puterea Știrilor”.
Problema majoră este că verdictul asupra anului 2025 este încă prematur. Bilanțurile se depun până la final de mai, iar imaginea completă apare abia spre toamnă. În acest interval, economia funcționează sub presiunea percepției publice. Mediul de afaceri este extrem de sensibil la semnalele transmise din spațiul public, iar panica poate bloca investiții și decizii strategice.
Daraban atrage atenția că mediul de business nu este într-o logică de supraviețuire, ci într-una de prudență. Planurile există, dar sunt adaptate unui context imprevizibil, marcat de tensiuni geopolitice, instabilitate regională și incertitudine politică internă.
Miza este una de încredere. O economie poate fi afectată nu doar de factori obiectivi, ci și de narațiuni toxice. Dacă discursul public rămâne decuplat de date, riscul real nu este criza, ci blocajul decizional.
Business
Președintele CCIR trage un semnal de alarmă: Diplomația economică a României trebuie regândită
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a tras un semnal de alarmă privind starea diplomației economice a țării noastre. Într-un interviu pentru „Puterea Știrilor”, Daraban a subliniat lipsa implicării politice în misiunile externe și subreprezentarea României în state-cheie ale economiei globale.
„Avem o problemă în a trata diplomația economică. Nu e de ieri, de azi. Poate și faptul că am fost un popor mai defensiv, mai puțin doritor să cucerim piețe externe”, a explicat președintele CCIR.
El a criticat slaba reprezentare în țări cu economie puternică precum Arabia Saudită, Japonia, Australia sau Coreea de Sud, unde ambasadele românești funcționează cu unul sau doi angajați. În același timp, România are ambasade supradimensionate în orașe europene precum Berlin sau Bratislava, unde numărul personalului depășește necesarul.
Referitor la Forumul Economic Mondial de la Davos, Daraban a spus că președintele României ar fi trebuit să fie prezent: „Davos nu este într-un colț îndepărtat al lumii. Este în Europa și e locul unde trebuie să fim vizibili.”
Președintele CCIR a concluzionat că România trebuie să regândească strategia diplomației economice, să prioritizeze prezența în state strategice și să ofere companiilor locale șansa de a se extinde pe piețele internaționale.
Business
Apă potabilă gratuită în Aeroportul ‘Henri Coandă’, de luni; și în Aeroportul Băneasa vor fi montate stații de apă
Apa furnizată la robinet în Aeroportul ‘Henri Coandă’ este potabilă începând de luni și poate fi folosită de către pasageri, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București (CNAB).
Apa va fi oferită gratuit și la stații speciale, amplasate în toate zonele din terminale.
‘Apa furnizată în aeroport a fost potabilă până în anul 2012, când a fost modificată legea cu privire la parametrii de calitate ai apei potabile. Între timp, traficul aerian s-a dublat, iar problema disponibilității apei potabile în aeroport a devenit una stringentă. Am insistat pentru rezolvarea acestei situații chiar de când am preluat mandatul de director general CNAB, în urmă cu aproape cinci luni. În această scurtă perioadă, am reușit cu celeritate să realizăm toate intervențiile tehnice necesare, astfel încât de astăzi, 2 februarie, apa de la robinet din Aeroportul Henri Coandă este potabilă și microbiologic pură’, a declarat directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București, Bogdan Mîndrescu, citat într-un comunicat al companiei.
Alimentarea cu apă potabilă a aeroportului se realizează prin foraje proprii de mare adâncime și este distribuită pasagerilor în terminale printr-o rețea de conducte de aproximativ 23 de km.
Compania Națională Aeroporturi București a început deja demersurile pentru amplasarea unui număr de 14 stații de apă potabilă conectate la rețeaua aeroportului. Acestea vor avea și cișmele, dar și dispozitive de încărcare a sticlelor.
Stațiile de apă vor fi disponibile atât în zonele publice, cât și în zonele cu acces restricționat, inclusiv la porțile de îmbarcare din zona Plecări sau la benzile de preluare a bagajelor din zona Sosiri. Astfel, pasagerii aeroportului vor avea la dispoziție apă potabilă gratuită.
Prima stație de apă urmează să fie montată în terminalul Plecări chiar în cursul zilei de luni.
În Aeroportul Băneasa vor fi montate alte două stații de apă potabilă pentru pasageri.
‘Trebuie să venim mereu în întâmpinarea nevoilor și solicitărilor pasagerilor. Aceasta a fost una dintre prioritățile mele și consider că Aeroportul Henri Coandă trebuie să se schimbe radical și să atingă standardele internaționale de confort și funcționalitate’, a precizat Bogdan Mîndrescu.
-
Business7 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business7 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Politică11 luni înainteRaluca Turcan solicită reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor
-
Business7 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului

You must be logged in to post a comment Login