Connect with us

Publicat cu

pe

Pe măsură ce țările încep să ridice restricțiile luate pentru a opri răspândirea coronavirusului, unele companii iau în calcul opțiunea de a permite în continuare angajaților să lucreze de acasă. Aceasta vine după ce, timp de aproape trei luni, industriile s-au mutat în mediul online, iar unele dintre ele s-au adaptat foarte rapid noilor cerințe. De asemenea, unii angajați declară că își doresc să lucreze remote măcar o data pe săptămână. La polul opus se află companiile și salariații pentru care cele trei luni de muncă în mediul online au fost dificile și care îmbrățișează ideea de a lucra tradițional.

Astfel, apare o nouă întrebare: “Ne putem îndrepta spre o eră în care oamenii să lucreze exclusiv de acasă acolo unde domeniul de muncă permite acest lucru?”

Experții spun că multe dintre companiile ale căror domenii de lucru permit folosirea tehnologiei în efectuarea sarcinilor vor îngădui angajaților să muncească de la domiciliu chiar și după ce nu vor mai exista cazuri de COVID-19. Previziunea vine după ce au fost realizate cercetări care atestă că tot mai mulți oameni își doresc să lucreze remote, motivând că astfel ar putea economisi timp și capital, ar reduce stresul și ar deveni mult mai productivi. De asemenea, companiile care au făcut deja investițiile necesare pentru a facilita munca de la distanță doresc să propună salariaților și opțiunea de a înlocui permanent biroul cu sufrageria.

Posibilitatea de a munci de la distanță este din ce în ce mai apreciată de către patroni. Aceasta este văzută ca un factor motivațional pentru angajați însă ea presupune o strategie bună de management și încredere reciprocă între salariați și patroni.

Dar oportunitatea de a lucra de acasă câteva zile pe săptămână și telemunca (lucrul doar de la distanță) erau subiecte discutate în anii precedenți pandemiei SARS-COV-2. De altfel, telemunca este legiferată în România încă din aprilie 2018.

Tot în anul 2018, un studiu eJobs arăta că 8 din 10 oameni își doreau să înlocuiască biroul cu spațiul personal, motivând că schimbarea contribuie la o mai bună gestionare a duratei de lucru, la eliminarea timpului pierdut în trafic și la creșterea gradului de confort personal. Mai mult, persoanele respondente chestionarului au declarat că munca de acasă ajută la diminuarea cheltuielilor aferente transportului sau mesei de prânz, la creșterea productivității și la scăderea nivelului de stres. Însă tot același studiu menționa și faptul că unii salariați preferau varianta clasică. Aceștia găseau munca de la distanță mult mai solicitantă, simțeau că nu pot trage o linie clară între viața privată și cea profesională, fiind siguri că lucrul de acasă aduce probleme în comunicarea dintre ei și colegi, sau dintre ei și manageri.

Ambele tabere puteau fi de acord în privința a două aspecte- munca de acasă implică dotarea cu anumite tehnologii și încredere reciprocă între șefi și angajați.

Avantajele și dezavantajele muncii de acasă

Tehnologia a câștigat foarte mult teren în timpul pandemiei SARS-COV-2 când tot mai multe industrii au fost nevoite să vireze către mediul online. Astfel, plusurile și minusurile acestui mod de a munci au putut fi mai vizibile ca oricând.

Înlocuirea biroului cu sufrageria are ca principal avantaj eliminarea timpului și cheltuielilor aferente deplasării la locul de muncă. Un studiu întocmit de către o echipă de cercetători de la o universitate din Canada arăta că posibilitatea de a economisi timp și capital este unul dintre factorii care sporesc satisfacția angajaților.

“Permisiunea de a lucra de acasă scutește salariații de cheltuielile aferente deplasărilor la locul de muncă. Posibilitatea de a economisi atât timp cât și bani poate fi un factor de creștere al satisfacției angajaților.” menționează studiul întocmit în Québec.

De asemenea, scăderea considerabilă a întâlnirilor dintre salariați și patroni fac ca oamenii să aloce mai multă vreme lucrului în sine. Totodată este eliminat stresul generat de întâlnirile frecvente în care angajații trebuie să comunice rezultatele muncii lor.

Pentru persoanele care locuiesc singure, acasă reprezintă locul în care pot munci fără a fi distrase. Astfel, poate fi înregistrată o productivitate mai mare.

Totodată, oamenii care lucrează la domiciliu pot deveni mult mai autonomi, învătând să își ierarhizeze singuri sarcinile și să lucreze fără a se gândi că sunt monitorizați în permanență de o persoană cu o funcție mai importantă decât a lor.

Și patronii companiilor au de câștigat deoarece telemunca aduce cu sine reducerea cheltuielilor aferente închirierii spațiilor fizice de lucru. De asemenea, aceștia pot selecta persoane dedicate domeniului de muncă chiar dacă acestea se află la mii de kilometri depărtare față de sediul firmei.

Pe de altă parte, problemele tehnice precum spațiul insuficient de stocare al calculatorului, sau lipsa unei conexiuni stabile la internet pot îngreuna lucrul de la distanță. În momentul în care apar primele probleme de conexiune, comunicare devine deficitară. Pentru ca acest lucru să fie pe deplin evitat, toate companiile ar trebui să își doteze angajații cu produse din sfera IT-ului de ultimă generație iar salariații ar trebui să își asigure o conexiune bună la internet.

Un timp îndelungat petrecut muncind de acasă poate înstrăina individul. De asemenea, îl poate face să se simtă mult mai singur, afectându-i capacitatea de a comunica. Cercetătorii arată că productivitatea persoanelor care experimentează “workspace loneliness” are de suferit.

“Dacă ai fost obișnuit să lucrezi alături de o echipă, ți-ai creat legături puternice cu oamenii de la birou și te-ai obișnuit cu un astfel de mediu de lucru, tranziția poate reprezenta o problemă imensă. Este ca și cum te-ai afla pe o insulă pustie.” a declarat pentru CNN Ben Fanning, autorul “The Quit Alternative: The Blueprint for Creating the Job You Love Without Quitting.”

Iar dacă angajații care locuiesc singuri pot să fie mai productivi de acasă, unde riscul de a fi distrași este aproape inexistent, oamenii care locuiesc împreună cu alte persoane ajung să înregistreze o productivitate scăzută. Pentru aceștia, munca la domiciliu devine o povară mai ales în momentul în care nu pot trage o linie clară între viața personală și viața profesională.

Totdată, cei care suferă de tulburare de atenție și hiperactivitate găsesc telemunca extrem de dificilă deoarece nu se pot concentra pentru a îndeplini sarcinile. Pe termen lung, productivitatea acelor oameni este puternic afectată.

Așadar, telemunca poate ajuta enorm pe unii și poate încurca teribil pe alții. Cu toate acestea, specialiștii spun că  efectele negative ale lucrului la domiciliu pot fi eliminate în timp.

Posibilitatea de a lucra de la distanță luată în considerare pentru angajații Twitter, Facebook și Square

Pentru unele companii, soluția de a-și lăsa personalul să lucreze de acasă în timpul crizei de sănătate a dat rezultate mai mult decât satisfăcătoare. Pe fondul acestui fapt, Twitter anunța la data de 12 mai a.c că va permite angajaților săi să lucreze permanent de la domiciliu.

Jeniffer Christie, șefa Departamentului de Resurse Umane, Twitter, a scris într-o postare pe un blog că decizia a venit după ce în timpul perioadei de izolare voluntară angajații s-au descurcat foarte bine.

Potrivit celor spuse de Christie, persoanele care dețin condițiile necesare telemuncii și care își doresc această variantă pot continua să lucreze din propria locuință.

Dar Twitter nu este singura companie mare care optează pentru această soluție. Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg declara într-un livestream anunțat pe platforma sa de socializare că 50% dintre salariați vor putea lucra remote în următorii cinci, sau 10 ani.

Zuckerberg a spus că numai în modul acesta poate angaja persoane care locuiesc în alte orașe, arătându-se încântat de ideea diversificării forței de muncă.

Și Square (SQ) intenționează să permită angajaților să lucreze de acasă în următorii ani. Jack Dorsey, directorul companiei, a declarat pentru The Verge că dorește ca personalul SQ să lucreze acolo unde dorește, în mediul pe care îl consideră potrivit.

Companiile mari încep să ia în calcul posibilitatea de a-și lăsa angajații să lucreze de la distanță, acolo unde domeniul permite tranziția de la biroul clasic la apartamentul propriu. Deja au fost făcute demersuri pentru a  face posibil noul mod de a munci. Purtătorii de cuvânt și chiar managerii unor companii au anunțat detalii despre cum vor decurge lucrurile după ce pandemia SARS-COV-2 se va termina.

Văzută ca o soluție utilă de către tot mai mulți angajați, posibilitatea de a munci de la domiciliu începe să prindă contur. Pentru cei care rămân fideli variantei clasice deoarece nu se pot concentra sau nu dispun de echipamente care să faciliteze lucrul de acasă, birourile se deschid treptat, luând măsuri de prevenire împotriva coronavirusului.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lifestyle

Ce declanșează deteriorarea sănătății mintale?

Publicat cu

pe

Psihiatrii încep în sfârșit să facă legături. Descoperirile arată că ceea ce declanșează deteriorarea sănătății mintale are legătură și cu afecțiunile la nivel fizic, conform The Economist.

În ultimii ani, înțelegerea noastră despre sănătatea mintală a suferit o transformare semnificativă, punând sub semnul întrebării convingerile îndelungate despre separarea minții de corp. Tradițional, sănătatea mintală și cea fizică au fost văzute ca domenii distincte, dar cercetările recente sugerează o conexiune profundă între cele două. Un articol publicat în The Economist analizează această schimbare de perspectivă, care evidențiază faptul că deteriorarea sănătății mintale are declanșatori fizici.

În fruntea acestei noi înțelegeri se află axa intestin-creier, o rețea complexă de comunicare care leagă tractul gastrointestinal de sistemul nervos central. Cercetările au arătat că microbii intestinali joacă un rol important în sănătatea mintală, iar dezechilibrele în bacteriile intestinale sunt legate de afecțiuni precum depresia, anxietatea și atacurile de panică ce provin din cele două. Constatarea a condus oamenii de știință să analizeze terapii noi care vizează microbiomul intestinal, cu scopul de a găsi tratamente mai eficiente pentru tulburările de sănătate mintală.

Principalii factori declanșatori ai sănătății mintale

O serie de infecții, în unele cazuri, pot provoca afecțiuni precum tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD), ticuri, anxietate, depresie și chiar psihoză. Și infecțiile sunt o mică piesă a puzzle-ului. Este din ce în ce mai clar că tulburările inflamatorii și afecțiunile metabolice pot avea, de asemenea, efecte considerabile asupra sănătății mintale, deși psihiatrii rareori le caută. Toate acestea sunt simptome ale unor mari probleme psihiatrice.

Inflamațiile din corp au apărut ca un alt factor potențial în problemele de sănătate mintală. Fie că este declanșată de infecții, leziuni sau afecțiuni cronice, inflamația poate afecta funcția cerebrală și reglarea stării de spirit, ducând la simptome de anxietate și depresie. Această înțelegere a deschis calea pentru noi abordări de tratament, inclusiv medicamente antiinflamatorii și intervenții pentru stilul de viață, menite să reducă inflamația și să îmbunătățească starea de sănătate mintală.

Aici este vorba despre o relație complexă între sănătatea fizică și cea mintală, în special despre durerea cronică. Ea nu afectează doar starea fizică, ci poate avea și efecte psihologice profunde, ca cele menționate anterior.

Evoluția tratamentelor pentru sănătatea mintală

Potențialul medicinei personalizate în tratamentul sănătății mintale evoluează constant.

Sunt luate în considerare diferențele individuale asupra geneticii oamenilor și compoziția microbiomului. Însă, răspunsul pentru deteriorarea sănătății mintale nu este doar analiza particulară a genelor. Ludger Tebartz van Elst, profesor de psihiatrie și psihoterapie la Spitalul Universitar Freiburg, din Germania, spune că multe afecțiuni precum schizofrenia, tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), anxietatea și tulburarea de spectru autist (TSA), pot fi declanșate de aceeași boală ereditară cauzată de pierderea unei secțiuni mici a cromozomului 22.

Recent, Belinda Lennox, directorul departamentului de psihiatrie la Universitatea Oxford, a făcut teste pe sute de pacienți cu psihoze. Din aceste studii a descoperit o creștere a ratelor de anticorpi în mostrele de sânge pentru aproximativ 6% dintre pacienți, targetând în mare parte receptorii NMDA, importanți pentru funcțiile cognitive, motorii și psihiatrice. Ea spune că rămâne necunoscut modul în care un singur set de anticorpi este capabil să producă rezultate care variază de la convulsii la psihoză și encefalită. Încă nu se știe de ce sunt produși acești anticorpi, sau dacă pot trece bariera sânge-creier, membrană ce controlează accesul la creier. Ea presupune, totuși, că aceștia se atașează preferențial de hipocamp (parte a creierului implicată în principal în memorie), ceea ce ar explica de ce afectează memoria și conduc la iluzii și halucinații.

Cercetătorii își propun să dezvolte intervenții personalizate care să fie mai eficiente decât abordările tradiționale. Tehnica prezentată are scopul de a revoluționa îngrijirea sănătății mintale, oferind tratamente care abordează cauzele specifice ale condiției fiecărei persoane.

Unii se întreabă dacă aceste condiții ale sănătății mintale sunt doar vârful unui iceberg imens. Succesul în a afla mai multe despre legăurile menționate vine din îngrijirea corectă a pacienților și rezultatele testelor. Biologia vine din urmă, chiar dacă psihiatria este pregătită sau nu.

Citește mai departe

Business

Cât de sănătoase sunt produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi?

Publicat cu

pe

De zeci de ani, experții au spus că mai puțin înseamnă mai mult atunci când vine vorba despre raportul dintre grăsimile din produsele lactate și sănătate. Cu toate acestea, cercetările recente au pus acest lucru sub semnul întrebării: cât de sănătoase sunt produsele lactate cu un conținut scăzut de grăsimi?

Scanați raftul de lactate din orice magazin și veți găsi rânduri după rânduri de produse cu niveluri diferite de grăsime. Zero grăsimi, conținut scăzut de grăsimi și bogat în grăsimi: Care este cea mai sănătoasă opțiune?

Dacă veți consulta ghidurile alimentare sau autoritățile pentru sănătate, cum ar Organizația Mondială a Sănătății, răspunsul este clar: alegeți o versiune fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi, prezintă New York Times.

Această recomandare provine din ideea că produsele lactate grase sunt bogate în grăsimi saturate, așa că alegerea versiunilor cu conținut scăzut de grăsimi vă poate reduce riscul de boli de inimă, a spus dr. Dariush Mozaffarian, cardiolog și profesor de medicină la Universitatea Tufts.

Aceste îndrumări datează din 1980, atunci când a fost publicată prima ediție a „Ghidurilor Dietetice pentru Americani”. De atunci, majoritatea studiilor privind efectele grăsimilor din lactate asupra sănătății nu au reușit să găsească niciun beneficiu în a acorda prioritate versiunilor cu conținut scăzut de grăsimi față de cele bogate în grăsimi, a prezentat aceeași sursă.

Ceea ce pare a fi mai important decât nivelul de grăsime, a adăugat el, este ce produs lactat alegi în primul rând.

Ce sugerează cercetarea despre grăsimile din produsele lactate

În studiile care au întrebat oamenii despre dieta lor și apoi le-au urmărit sănătatea de-a lungul mai multor ani, cercetătorii au descoperit asocieri între consumul de lactate și scăderea riscului pentru anumite afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și diabetul de tip II, a menționat dr. Mozaffarian pentru New York Times.

Astfel de beneficii erau adesea prezente indiferent dacă oamenii alegeau iaurt, brânză sau lapte cu conținut redus sau ridicat de grăsimi. Și, deși produsele lactate bogate în grăsimi au mai multe calorii, studiile arată că cei care le consumă nu au șanse mai mari să se îngrașe.

Într-un studiu publicat în 2018, cercetătorii au urmărit 136.000 de adulți din 21 de țări, timp de nouă ani. Ei au descoperit că, în timpul perioadei de studiu, cei care au consumat două sau mai multe porții de produse lactate pe zi au avut cu 22% mai puține șanse în a dezvolta boli cardiovasculare și cu 17% mai puține șanse de a muri, decât cei care nu au consumat deloc lactate. În special, cei care au consumat niveluri mai mari de grăsimi saturate din lactate nu au avut mai multe șanse în a dezvolta boli de inimă sau a muri.

Într-o altă analiză, publicată tot în 2018, cercetătorii au reunit rezultatele a 16 studii care au implicat peste 63.000 de adulți. Ei au descoperit că, pe o medie de nouă ani, cei care aveau niveluri mai mari de grăsimi din lactate în sânge au avut 29% mai puține șanse spre a dezvolta diabet de tip II, decât cei cu niveluri mai scăzute.

Această descoperire sugerează că ar putea exista un beneficiu în a consuma grăsimile din lactate, mai degrabă decât a le evita, a spus dr. Mozaffarian.

Desigur, aceste studii nu pot demonstra că produsele lactate în sine reduc anumite riscuri de îmbolnăvire. Ar fi nevoie de studii clinice pe termen lung care nu au fost făcute, a transmis dr. Mozaffarian pentru NYT. Studiile pe termen mai scurt au arătat că folosirea produselor lactate, inclusiv cele cu grăsime, a făcut ca tensiunea arterială a participanților să scadă, iar aceștia nu au crescut în greutate. De asemenea, nici nivelul de colesterol nu a crescut, ceea ce sugerează, din nou, faptul că lactatele bogate în grăsimi nu sunt dăunătoare pentru sănătatea inimii.

De ce grăsimile din produsele lactate ar putea fi mai sănătoase

Există mai multe explicații posibile pentru care grăsimile din lactate ar putea să nu fie la fel de dăunătoare pe cât se credea anterior – și chiar pot fi sănătoase, a spus dr. Ronald Krauss, profesor de pediatrie și medicină la Universitatea din California, San Francisco, citat de NYT.

Printre diferitele tipuri de grăsimi saturate care pot fi găsite în alimente, produsele lactate conțin unele care par a fi neutre sau benefice pentru sănătate, inclusiv cele legate de reducerea riscurilor de apariție a diabetului de tip II și a bolilor arteriale, prezintă dr. Krauss.

Grăsimea din lapte este, de asemenea, ambalată în mod natural într-o structură unică numită membrana globulelor de grăsime din lapte, a spus Marie-Caroline Michalski, director de cercetare la Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu, din Franța. Componentele acestei structuri pot ajuta la legarea colesterolului în tractul digestiv, ceea ce poate îmbunătăți nivelul colesterolului din sânge.

În plus, devine clar că anumite tipuri de produse lactate pot fi mai bune decât altele, a transmis sursa menționată pentru New York Times.

Iaurtul și brânza, de exemplu, par să fie cel mai mult asociate cu beneficiile pentru sănătate. Acest lucru se poate datora faptului că ambele sunt alimente fermentate, care pot furniza bacterii bune pentru intestine. Ele conțin și alte molecule benefice produse în timpul fermentației, inclusiv vitamina K, specifică pentru sănătatea inimii, a spus dr. Mozaffarian.

Brânzeturile mai tari, cum ar fi cheddar-ul și parmezan-ul, par să aibă ca rezultat o absorbție mai treptată a grăsimilor în sânge decât brânzeturile mai moi și untul, ceea ce vă poate ajuta să vă simțiți mai sătul, conform dr. Michalski.

Sfaturi pentru alegerea produselor lactate

Penny Kris-Etherton, profesor de științe nutriționale la Universitatea de Stat din Pennsylvania, a declarat că un grup independent de experți în nutriție analizează în prezent dovezile privind modul în care consumul de grăsimi saturate afectează riscul de boli cardiovasculare. Acest lucru ar putea duce la schimbări viitoare ale recomandărilor pentru produsele lactate.

Până atunci, sursa prezentată susține că cel mai bine este să avem trei porții de lactate pe zi ca parte a unei diete echilibrate, așa cum este recomandat de ghidurile alimentare actuale. Pe baza celor mai recente date despre grăsimile din lactate, totuși, este în regulă dacă una sau două dintre aceste porții sunt laptele integral, iaurtul sau brânza, a spus aceasta, observând că mai mult decât atât ar putea avea prea multe calorii.

Dr. Mozaffarian sugerează încorporarea a cel puțin una sau două porții de iaurt și brânză pe zi, având în vedere beneficiile pentru sănătate ale acestor alimente – de preferat versiuni neîndulcite pentru a evita zahărul adăugat.

În ceea ce privește conținutul de grăsimi pe care ar trebui să îl alegi merge pe premisa „alege orice îți place”, transmite dr. Mozaffarian. Unele studii sugerează că ar putea exista un beneficiu al consumului de produse lactate bogate în grăsimi, „dar dovezile nu sunt încă suficient de convingătoare pentru a face o recomandare alimentară”, a adăugat el.

Dr. Michalski preferă să mănânce iaurt simplu: atunci când eliminați grăsimile naturale, pierdeți unele vitamine, cum ar fi vitaminele A și D.

În loc de unt, Dr. Kris-Etherton încurajează oamenii să folosească uleiuri pe bază de plante, cum ar fi uleiurile de măsline, canola sau soia, ori margarina făcută din aceleași uleiuri.

Untul și smântâna par să ridice nivelul colesterolului din sânge mai mult decât alte surse de grăsimi din lactate, a menționat dr. Krauss, care recomandă să le limitați dacă aveți colesterolul ridicat.

Și, deși nu există dovezi concrete că produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi sunt o alegere mai sănătoasă pentru toată lumea, a spus dr. Krauss, oamenii răspund diferit la alimente diferite.

Citește mai departe

Lifestyle

SIMAVI a sărbătorit Ziua Internațională a Francofoniei la Bruxelles

Publicat cu

pe

SIMAVI a marcat Ziua Francofoniei la Bruxelles printr-un concert extraordinar, alături de Ambasada României în Regatul Belgiei și Institutul Cultural Român.

Partenerii constanți în realizarea acestor acțiuni sunt Reprezentanța Organizației Internaționale  a Francofoniei pe lângă UE și Grupul Ambasadorilor Francofoni de la Bruxelles, dar anul acesta li s-a alăturat și compania românească de IT Software Imagination & Vision (SIMAVI).

AdvertisementAlexandru Coșbuc-Ionescu, Vicepreședinte SIMAVI: “Suntem onorați să putem promova atât software românesc, cât și artiști români la Comisia Europeană.”

Această declarație vine în contextul în care SIMAVI este compania IT românească care furnizează servicii software principalelor organizații ale CE.

„Colaborarea noastră cu reprezentanții Europei de la Bruxelles din ultimii 15 ani, ca furnizor de proiecte de eLearning pentru specialiștii Directoratelor Generale, este completată astăzi de o nouă dimensiune – aceea de susținători ai valorilor culturale francofone”, a adăugat Vlad Zaharia, Territory Manager EMEA Region la SIMAVI.

Cu această ocazie, gazdele și invitații au marcat 31 de ani de la aderarea României la OIF și au reamintit importanța valorilor francofoniei, țara noastră fiind desemnată în 2007 de către Secretarul General al Francofoniei, “stat-far al francofoniei” în regiunea Europei Centrale și de Est.

În seara zilei de 13 martie 2024 a avut loc excepționalul concert „L’amour en heritage”,  susținut de soprana Irina Baianț, actorul și tenorul Adrian Nour și de Andrei Tudor, în calitate de compozitor, dirijor și pianist, artiști foarte cunoscuți atât în lumea muzicală a României, cât și peste hotare.

La Muzeul de Artă și Istorie din capitala Belgiei, în fața unei săli pline, cei trei artiști celebri au cântat arii muzicale franco-române, abordând stiluri variate, de la melodii franceze celebre la reinterpretări din folclorul românesc.

Repertoriul bogat, interpretat cu măiestrie și sensibilitate de cei trei artiști, a încântat o audiență vastă, formată din  reprezentanți ai corpului diplomatic, reprezentanți ai mediului de afaceri din Belgia, precum și ai comunității românești, programul concertului „L’amour en heritage” fiind special conceput pentru a atrage un public larg.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare