Connect with us

Publicat cu

pe

Pe măsură ce țările încep să ridice restricțiile luate pentru a opri răspândirea coronavirusului, unele companii iau în calcul opțiunea de a permite în continuare angajaților să lucreze de acasă. Aceasta vine după ce, timp de aproape trei luni, industriile s-au mutat în mediul online, iar unele dintre ele s-au adaptat foarte rapid noilor cerințe. De asemenea, unii angajați declară că își doresc să lucreze remote măcar o data pe săptămână. La polul opus se află companiile și salariații pentru care cele trei luni de muncă în mediul online au fost dificile și care îmbrățișează ideea de a lucra tradițional.

Astfel, apare o nouă întrebare: “Ne putem îndrepta spre o eră în care oamenii să lucreze exclusiv de acasă acolo unde domeniul de muncă permite acest lucru?”

Experții spun că multe dintre companiile ale căror domenii de lucru permit folosirea tehnologiei în efectuarea sarcinilor vor îngădui angajaților să muncească de la domiciliu chiar și după ce nu vor mai exista cazuri de COVID-19. Previziunea vine după ce au fost realizate cercetări care atestă că tot mai mulți oameni își doresc să lucreze remote, motivând că astfel ar putea economisi timp și capital, ar reduce stresul și ar deveni mult mai productivi. De asemenea, companiile care au făcut deja investițiile necesare pentru a facilita munca de la distanță doresc să propună salariaților și opțiunea de a înlocui permanent biroul cu sufrageria.

Posibilitatea de a munci de la distanță este din ce în ce mai apreciată de către patroni. Aceasta este văzută ca un factor motivațional pentru angajați însă ea presupune o strategie bună de management și încredere reciprocă între salariați și patroni.

Dar oportunitatea de a lucra de acasă câteva zile pe săptămână și telemunca (lucrul doar de la distanță) erau subiecte discutate în anii precedenți pandemiei SARS-COV-2. De altfel, telemunca este legiferată în România încă din aprilie 2018.

Tot în anul 2018, un studiu eJobs arăta că 8 din 10 oameni își doreau să înlocuiască biroul cu spațiul personal, motivând că schimbarea contribuie la o mai bună gestionare a duratei de lucru, la eliminarea timpului pierdut în trafic și la creșterea gradului de confort personal. Mai mult, persoanele respondente chestionarului au declarat că munca de acasă ajută la diminuarea cheltuielilor aferente transportului sau mesei de prânz, la creșterea productivității și la scăderea nivelului de stres. Însă tot același studiu menționa și faptul că unii salariați preferau varianta clasică. Aceștia găseau munca de la distanță mult mai solicitantă, simțeau că nu pot trage o linie clară între viața privată și cea profesională, fiind siguri că lucrul de acasă aduce probleme în comunicarea dintre ei și colegi, sau dintre ei și manageri.

Ambele tabere puteau fi de acord în privința a două aspecte- munca de acasă implică dotarea cu anumite tehnologii și încredere reciprocă între șefi și angajați.

Avantajele și dezavantajele muncii de acasă

Tehnologia a câștigat foarte mult teren în timpul pandemiei SARS-COV-2 când tot mai multe industrii au fost nevoite să vireze către mediul online. Astfel, plusurile și minusurile acestui mod de a munci au putut fi mai vizibile ca oricând.

Înlocuirea biroului cu sufrageria are ca principal avantaj eliminarea timpului și cheltuielilor aferente deplasării la locul de muncă. Un studiu întocmit de către o echipă de cercetători de la o universitate din Canada arăta că posibilitatea de a economisi timp și capital este unul dintre factorii care sporesc satisfacția angajaților.

“Permisiunea de a lucra de acasă scutește salariații de cheltuielile aferente deplasărilor la locul de muncă. Posibilitatea de a economisi atât timp cât și bani poate fi un factor de creștere al satisfacției angajaților.” menționează studiul întocmit în Québec.

De asemenea, scăderea considerabilă a întâlnirilor dintre salariați și patroni fac ca oamenii să aloce mai multă vreme lucrului în sine. Totodată este eliminat stresul generat de întâlnirile frecvente în care angajații trebuie să comunice rezultatele muncii lor.

Pentru persoanele care locuiesc singure, acasă reprezintă locul în care pot munci fără a fi distrase. Astfel, poate fi înregistrată o productivitate mai mare.

Totodată, oamenii care lucrează la domiciliu pot deveni mult mai autonomi, învătând să își ierarhizeze singuri sarcinile și să lucreze fără a se gândi că sunt monitorizați în permanență de o persoană cu o funcție mai importantă decât a lor.

Și patronii companiilor au de câștigat deoarece telemunca aduce cu sine reducerea cheltuielilor aferente închirierii spațiilor fizice de lucru. De asemenea, aceștia pot selecta persoane dedicate domeniului de muncă chiar dacă acestea se află la mii de kilometri depărtare față de sediul firmei.

Pe de altă parte, problemele tehnice precum spațiul insuficient de stocare al calculatorului, sau lipsa unei conexiuni stabile la internet pot îngreuna lucrul de la distanță. În momentul în care apar primele probleme de conexiune, comunicare devine deficitară. Pentru ca acest lucru să fie pe deplin evitat, toate companiile ar trebui să își doteze angajații cu produse din sfera IT-ului de ultimă generație iar salariații ar trebui să își asigure o conexiune bună la internet.

Un timp îndelungat petrecut muncind de acasă poate înstrăina individul. De asemenea, îl poate face să se simtă mult mai singur, afectându-i capacitatea de a comunica. Cercetătorii arată că productivitatea persoanelor care experimentează “workspace loneliness” are de suferit.

“Dacă ai fost obișnuit să lucrezi alături de o echipă, ți-ai creat legături puternice cu oamenii de la birou și te-ai obișnuit cu un astfel de mediu de lucru, tranziția poate reprezenta o problemă imensă. Este ca și cum te-ai afla pe o insulă pustie.” a declarat pentru CNN Ben Fanning, autorul “The Quit Alternative: The Blueprint for Creating the Job You Love Without Quitting.”

Iar dacă angajații care locuiesc singuri pot să fie mai productivi de acasă, unde riscul de a fi distrași este aproape inexistent, oamenii care locuiesc împreună cu alte persoane ajung să înregistreze o productivitate scăzută. Pentru aceștia, munca la domiciliu devine o povară mai ales în momentul în care nu pot trage o linie clară între viața personală și viața profesională.

Totdată, cei care suferă de tulburare de atenție și hiperactivitate găsesc telemunca extrem de dificilă deoarece nu se pot concentra pentru a îndeplini sarcinile. Pe termen lung, productivitatea acelor oameni este puternic afectată.

Așadar, telemunca poate ajuta enorm pe unii și poate încurca teribil pe alții. Cu toate acestea, specialiștii spun că  efectele negative ale lucrului la domiciliu pot fi eliminate în timp.

Posibilitatea de a lucra de la distanță luată în considerare pentru angajații Twitter, Facebook și Square

Pentru unele companii, soluția de a-și lăsa personalul să lucreze de acasă în timpul crizei de sănătate a dat rezultate mai mult decât satisfăcătoare. Pe fondul acestui fapt, Twitter anunța la data de 12 mai a.c că va permite angajaților săi să lucreze permanent de la domiciliu.

Jeniffer Christie, șefa Departamentului de Resurse Umane, Twitter, a scris într-o postare pe un blog că decizia a venit după ce în timpul perioadei de izolare voluntară angajații s-au descurcat foarte bine.

Potrivit celor spuse de Christie, persoanele care dețin condițiile necesare telemuncii și care își doresc această variantă pot continua să lucreze din propria locuință.

Dar Twitter nu este singura companie mare care optează pentru această soluție. Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg declara într-un livestream anunțat pe platforma sa de socializare că 50% dintre salariați vor putea lucra remote în următorii cinci, sau 10 ani.

Zuckerberg a spus că numai în modul acesta poate angaja persoane care locuiesc în alte orașe, arătându-se încântat de ideea diversificării forței de muncă.

Și Square (SQ) intenționează să permită angajaților să lucreze de acasă în următorii ani. Jack Dorsey, directorul companiei, a declarat pentru The Verge că dorește ca personalul SQ să lucreze acolo unde dorește, în mediul pe care îl consideră potrivit.

Companiile mari încep să ia în calcul posibilitatea de a-și lăsa angajații să lucreze de la distanță, acolo unde domeniul permite tranziția de la biroul clasic la apartamentul propriu. Deja au fost făcute demersuri pentru a  face posibil noul mod de a munci. Purtătorii de cuvânt și chiar managerii unor companii au anunțat detalii despre cum vor decurge lucrurile după ce pandemia SARS-COV-2 se va termina.

Văzută ca o soluție utilă de către tot mai mulți angajați, posibilitatea de a munci de la domiciliu începe să prindă contur. Pentru cei care rămân fideli variantei clasice deoarece nu se pot concentra sau nu dispun de echipamente care să faciliteze lucrul de acasă, birourile se deschid treptat, luând măsuri de prevenire împotriva coronavirusului.

Lifestyle

Când munca îți invadează somnul prin vise

Publicat cu

pe

Visăm ceea ce ne preocupă și, în timpul pandemiei, lucrurile au devenit mai dificile

Faci o prezentare – fără pantaloni. Avionul pentru călătoria de afaceri decolează în timp ce alergi spre poartă. Și ce caută primul tău șeful aici?

Nu îți face griji, a fost doar un vis. Și nu ești singur. O mulțime de oameni spun că munca le-a invadat somnul, mai ales în timpul pandemiei, deoarece granițele au fost anulate și epuizarea este în creștere. Vestea bună: visele ne pot ajuta să rezolvăm probleme sau să descoperim anumite aspecte despre cariera noastră și despre noi înșine, scrie Wall Street Journal.

„Visele sunt gânduri într-o stare cerebrală diferită”, spune Deirdre Barrett, lector în psihologie la Universitatea Harvard și autoare a cărții „Pandemic Dreams”, aparută în 2020 în urma analizei a peste 9.000 de vise.

“Grijile din timpul zilei, orice contează cu adevărat, vă va vizita noaptea”, spune ea.

Pe lângă faptul că avem de-a face cu o grămadă infinită de hârtii care se autogenerează sau că ne dăm seama brusc că am făcut o gafă într-un proiect – vise tipice de muncă, spune dr. Barrett – suntem acum înconjurați de plexiglas, înconjurați de colegi ciudați sau obligați să mergem desculți peste un covor murdar.

Majoritatea viselor pandemice, spune ea, sunt indicative ale anxietății noastre despre orice, de la pierderea locurilor de muncă în primăvara anului 2020 până la revenirea la locul de muncă în această toamnă. Dacă doriți să schimbați canalul, încercați să vă imaginați ceva la care ați dori să visați în timp ce vă așezați pe pernă. Funcționează aproximativ 50% din timp, spune dr. Barrett.

Visele cele mai puțin preferate ale lui Andrew G. Rosen sunt cele plictisitoare. Fără dezastru, fără acțiune. El doar stă la o masă de conferință.

„Și nu se întâmplă nimic”, spune Floral Park, NY, profesionist în marketing. „Te-ai trezit și ai acest tip de oboseală de la locul de muncă în care simți că lucrezi de 24 de ore consecutive.”

Din nou, nici visul său pandemic prin excelență nu a fost prea distractiv. Există o grămadă de ițe imposibil de descurcat. Microfonul nu funcționează. Chipul lipsit de idei pâlpâie pe ecran în timp ce colegii vin cu cerințe contradictorii. Este apelul Zoom din iad.

Măcar coșmarurile de muncă anterioare l-au învățat ceva. Unul recurent, cu un vechi șef în rolul principal, l-a convins că este timpul să părăsească acel loc de muncă. Visul legat de videoconferință, care a venit în jurul aniversării de un an de la începerea lucrului de acasă, l-a adus în mare parte la realizarea: „Aceasta este noua mea viață”.

Multe dintre visele noastre se referă la cele mai profunde insecurități și temeri ale noastre și la modul în care credem că nu reușim în carieră.

Lauren Weeks, o chelneriță în vârstă de 28 de ani, la un restaurant din Denver, vrea să știi că nu a uitat sosul tău. Își amintește întotdeauna, chiar dacă este la 4 dimineața cu ochii închiși.

„Ketchup la 43!” țipă în somn, potrivit iubitului ei.

„Am acele vise de parcă toată lumea mă urăște și sunt o chelneritță atât de groaznică”, spune ea. Visele au început în noaptea primei zile de muncă, cu ani în urmă. A învățat să râdă de ele.

„Cred că tocmai am devenit mai sigură de mine”, spune ea.

Procesăm evenimente emoționale în timp ce dormim, scăpând o parte din neplăcerile zilei în timp ce suntem inconștienți, spune Christopher Barnes, profesor de management la Universitatea din Washington.

Dar unele sentimentele negative ar putea persista a doua zi dimineață. Un studiu realizat de Dr. Barnes și colegii săi a constatat că atunci când muncitorii au experimentat anumite tipuri de factori de stres în timpul zilei de muncă, impedimente precum birocrația sau amenințări la adresa securității lor la locul de muncă, au avut vise urâte. A doua zi dimineață, s-au simțit supărați și necăjiți, indiferent de cât de mult sau de bine au dormit.

„Visele sunt un fel de mecanism de legătură”, spune dr. Barnes.

Ele pot fi, de asemenea, o oportunitate de a gândi creativ și de a rezolva probleme. Ebony Andersen se chinuia să pună la cale designul unui magazin de canabis pe care îl deschide în Los Angeles. Apoi a avut un vis.

„Am simțit vibrația a ceea ce trebuia să fie, muzica, mirosurile”, spune ea. Pe baza viziunii sale, ea și echipa ei au creat parfumuri personalizate cu elemente de iarbă și piele și au schimbat planurile pentru o podea din beton cu un model din lemn.

În alte vise, Ebony Andersen spune că se află într-un centru de comandă al navei spațiale, lansând blocuri tridimensionale de culoare pastel care continuă să vină la ea cu cerințe de muncă. Un antreprenor iese dintr-unul care detaliază problemele legate de un proiect de construcție. Unul dintre partenerii ei de afaceri apare des.

Prezența lui, în lumea ei de vis, aduce uneori o tensiune ciudată, care amintește de un triunghi amoros. Căsătorită din fericire, doamna Andersen spune că nu există nimic romantic între ei în viața reală.

„Cum adică, de ce ești în visele mele? Ieși. A fost doar ciudat.”

În cele din urmă, i-a spus partenerului de afaceri despre vise. „Acum putem râde de asta”, spune ea.

La începutul pandemiei, Godard Abel, director executiv al site-ului G2 pentru recenzii de software pentru afaceri, s-a trezit aproape în fiecare noapte, acoperit de sudoare.

Visul său recurent a fost ca versiunea pentru adulți a acelui coșmar clasic de testare-anxietate: se uita la calendarul său și ar fi șocat să descopere că era complet nepregătit pentru o prezentare. Care și a început acum 30 de minute.

A luat visul ca un semn că trebuie să aibă mai multă grijă de sine. A început să urmeze o rutină de seară de trei ore, recomandată de yoghinul și misticul indian Sadhguru. Include meditație și un duș rece și îi interzice să mănânce, să bea și să petreacă timp în fața ecranelor înainte de culcare.

Când adoarme somnul său este diferit, mai profund și fără coșmaruri. Se trezește fără să-și amintească nimic.

Citește mai departe

Lifestyle

Cinci alimente recomandate de un nutruționist de la Harvard pentru o memorie mai bună

Publicat cu

pe

Potrivit Institutului Național pentru Îmbătrânire, ceea ce mâncăm poate avea un impact direct asupra inflamației și stresului oxidativ din corpul nostru – ambele putând afecta riscul nostru de boli neurodegenerative, inclusiv Alzheimer și Parkinson.

Dr. Uma Naidoo, psihiatru nutriționist, membru al facultății de la Harvard Medical School și autor al lucrării „This Is Your Brain on Food”, prezintă ceea ce mănâncă pentru a-și ascuți memoria, concentrarea și a-și menține sănătatea creierului.

  • ciocolată neagră extra – este plină de antioxidanți. Ciocolata neagră extra ar trebui să aibă cel puțin 70% cacao sau mai mult
  • fructe de pădure – căpșunile, de exemplu, sunt bogate în flavonoide și pot ajuta la încetinirea declinului cognitiv; afinele conțin diferite tipuri de flavonoide legate de prevenirea stresului oxidativ; iar murele sunt surse excelente de antioxidanți, care ajută la sănătatea celulelor creierului
  • turmeric (cu piper negru) – turmericul este bun individual, dar beneficiile pot fi mai puternice atunci când e combinat cu piper negru. Naidoo adaugă întotdeauna „un vârf de piper negru în curcumă deoarece piperina – compusul din piperul negru – activează curcumina și crește biodisponibilitatea creierului și a corpului
  • frunze verzi – sunt un element esențial în dietele sănătoase pentru creier, deoarece conțin folat, care este o vitamină B care susține funcția neurodezvoltării și neurotransmițătorului. Deficitul de folat a fost legat de simptomele crescute ale depresiei, precum și de îmbătrânirea cognitivă. Naidoo spune că frunzele verzi preferate sunt: voinicică, frunzele de păpădie, spanacul, chard elvețian, nasturel
  • alimente fermentate – atunci când mâncăm alimente fermentate ne îmbunătățim sănătatea intestinului, dar și funcția cognitivă. Naidoo recomandă: varză murată, iaurt, kefir
Citește mai departe

Lifestyle

Credeai că mesajele tale pe WhatsApp nu le știe nimeni? Iată cum vă pot identifica mesajele trimise pe WhatsApp

Publicat cu

pe

O echipă de cercetători a construit un algoritm pentru extragerea datelor personale din conversațiile anonime într-un experiment care evidențiază importanța protejării vieții private, notează El Pais.

Care este amploarea amprentei noastre digitale? Știm despre urmele pe care le lăsăm pe rețelele de socializare și de la partajarea conținutului pe alte site-uri de pe internet. Dar edităm acest conținut în funcție de cine îl va vedea și de imaginea pe care dorim să o portretizăm. Platformele de mesagerie instantanee, cum ar fi WhatsApp, care este deținut de Facebook, sunt cu totul altă speță.

„Dezvăluiți mai multe despre dvs. în mesaje private, nu numai în conținut, ci și în modul în care utilizați limbajul”, explică Timo Koch, cercetător la Departamentul de Psihologie al Universității din Munchen.

Koch și echipa sa au analizat peste 300.000 de mesaje WhatsApp și au realizat un algoritm pentru a recunoaște vârsta și sexul autorilor lor – un experiment, spune el, care subliniază importanța protejării vieții private în aceste spații.

„Criptarea End-to-end este un prim pas important”, spune Koch. „Dar dincolo de asta, trebuie să fim informați – platformele trebuie să fie transparente și să adauge etichete atunci când informațiile nu sunt criptate.”

Preocupările cercetătorului și ale echipei sale  vin în contextul în care rețelele de socializare favorizează din ce în ce mai mult utilizarea spațiilor private de mesagerie.

„Facebook se concentrează asupra acestor conversații și probabil vor dori să utilizeze datele, așa că trebuie să avem o conversație despre cum să protejăm aceste mesaje și să ne asigurăm că, dacă sunt etichetate drept private, sunt într-adevăr”, spune Koch.

Chiar credeai ca mai exista viata privata pe Internet? De câte mesaje este nevoie pentru a ne identifica? 

Koch și echipa sa și-au bazat algoritmul pe conținutul WhatsApp, Deutschland?, un proiect care a studiat 451,938 conversații WhatsApp între 495 de voluntari germani. După filtrarea cazurilor în care vârsta și sexul nu au fost furnizate, cercetătorii au rămas cu 226 de subiecți, 309.229 de mesaje și 1.949.518 de cuvinte.

Studii similare care utilizează rețelele de socializare ca sursă de conținut și-au bazat analizele pe eșantioane mari de text de zeci de milioane de cuvinte și  zeci de mii de voluntari. Dar, în timp ce volumul de informații din cercetarea WhatsApp este mult mai mic, deficitul său este compensat de natura informațiilor și de modul mai intim în care ne exprimăm în aceste spații private de mesagerie.

„Faptul că avem un set de date atât de mic și predicțiile noastre încă funcționează sugerează cât de multe s-ar putea face în viitor. Rezultatele noastre ar trebui considerate un punct de plecare”, spune echipa de cercetare.

Odată ce algoritmul a fost realizat, un eșantion de aproximativ 1.000 de cuvinte a fost suficient pentru a obține o clasificare rezonabilă a vârstei și sexului. Pentru a evalua această cifră, cercetătorii au numărat numărul de cuvinte într-o conversație moderat activă între două persoane: trei zile de dialog constau, în general, în puțin peste 1.000 de cuvinte. Cu toate acestea, echipa recunoaște că, dacă ar fi avut o bază de date mai bogată, potențialul analizei ar fi fost mult mai mare.

„Dacă ne gândim la analiza personalității sau la alte caracteristici, am avea nevoie de mai multe informații, deoarece există diferențe mai subtile implicate”, spune Koch. „Când aveți un model bun, a face o predicție durează mai puțin de două secunde.”

Chiar credeai ca mesajele tale nu le stie nimeni? Sau spune-mi cine ești și îți voi spune cum folosești WhatsApp

Această identificare este posibilă deoarece modul nostru de a ne exprima pe WhatsApp răspunde tiparelor demografice. În funcție de conținutul What’s up, Deutschland?, utilizatorii mai tineri tind să folosească mai multe emoticoane și să se exprime mai frecvent la persoana l, caracteristică care a fost deja observată în studiul conținutului postat pe alte platforme și care pare să confirme că devenim mai puțin individualiști odată cu vârsta.

În ceea ce privește sexul, Koch și echipa sa au găsit o utilizare mai mare și mai variată a emoticoanelor la femei, care folosesc și mai multe pronume la persona l singular. Bărbații, pe de altă parte, folosesc un limbaj mai colocvial și includ mai multe referințe la consumul de alcool.

Koch nu exclude posibilitatea ca, de-a lungul timpului, să existe mici schimbări în modul în care ne exprimăm pe aceste aplicații, deoarece conținutul setului de date utilizat în studiul său a fost compilat între noiembrie 2014 și ianuarie 2015. Formate precum stickerele, care au fost încorporate în 2018 și accesul direct la GIF-uri ar fi putut introduce anumite variații.

Dar accesarea unui corp mai mare și mai actualizat de mesaje nu este ușor, cel puțin în lumea academică.

„O companie mare de tehnologie are acces la mult mai multe date”, spune Koch. Surse mai bogate și mai recente de informații ar permite, de exemplu, analize mai complexe ale personalităților utilizatorilor și ar permite cercetătorilor să studieze cât de mult suntem mai sinceri în mesajele private decât în ceea ce împărtășim pe rețelele sociale în funcție de diferite culturi și contexte naționale.

O altă limitare a analizei este factorul lingvistic. Dominanța limbii engleze în dezvoltarea sistemelor de procesare a limbajului înseamnă că majoritatea instrumentelor disponibile sunt în această limbă.

„A trebuit să ne antrenăm propriile modele”, spune Koch. „Fiecare limbă este diferită și are propriile semne.”

Acum că știm toate acestea, ar trebui să cenzurăm ceea ce spunem în aplicațiile de mesagerie privată?

Potrivit lui Koch, depinde de cât de multă importanță acordăm vieții private și cât de mult confort ne dorim.

„Există câteva alternative bune, cum ar fi Signal (serviciul de mesagerie instantanee), care este, de asemenea, criptat și nu are o corporație în spatele său cu un interes legitim de a profita de informații”, spune el.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare