Politică
Studiu CCIR: Fiscalitatea ridicată, birocrația și lipsa personalului calificat, principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri
Fiscalitatea ridicata, birocratia si lipsa personalului calificat sunt principalele dificultati cu care se confrunta mediul de afaceri din Romania, releva un studiu comandat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) si implementat de TNS pe un esantion de 500 de firme.
“Forta de munca a devenit o problema si ne apropiem de criza in acest sens. Sistemul de invatamant nu se intersecteaza cu economia reala, sunt doua linii paralele. Nu exista o legatura intre ministerul Educatiei si mediul de afaceri, fie prin intermediul CCIR, fie prin intermediul asociatiilor patronale. Modele sunt, exista modelul dual german, care este foarte important. El functioneaza in Romania cu cifre spectaculoase, 100% grad de angajabilitate. Sunt cateva centre, la Carei, la Sibiu, la Brasov, care au demonstrat ca el functioneaza. El trebuie extins la nivel national, prin lege. Din pacate, nu avem un dialog pe aceasta tema cu factorii de decizie. Sistemul de alarma este acesta: sistemul de invatamant trebuie sa se plieze pe cererile economiei reale, care s-a resetat la 1 ianuarie 2007, odata cu integrarea in UE. Invatamantul romanesc nu s-a adaptat acestor schimbari si iata ca rezultatele se vad”, a declarat miercuri presedintele CCIR, Mihai Daraban, intr-o conferinta de presa.
In plus, migratia continua a specialistilor si a persoanelor care ocupa pozitii de management este un fenomen care pune in dificultate mediul de afaceri, a declarat directorul executiv TNS CSOP, Iulia Cornigeanu.
Pe de alta parte, aceasta a precizat ca persoanele intervievate au mentionat ca fata de anul trecut, situatia economica generala a companiilor s-a imbunatatit, bancile sunt mai deschise catre creditare, iar vanzarile companiilor au crescut usor.
Potrivit studiului comandat de Camera de Comert, privind comparativ situatia anului 2015 cu asteptarile pentru anul 2016, agentii economici din Romania au un grad de optimism moderat in ceea ce priveste evolutia companiei, ratele de crestere fiind doar usor mai ridicate:
Principalele concluzii ale studiului privind perceptia mediului de afaceri asupra economiei, comandat de CCIR:
– Reducerea fiscalității (49%), reducerea birocrației (14%), facilitarea obținerii de fonduri europene (9%) și reducerea TVA-ului/simplificarea procedurilor de returnare a TVA (9%) sunt principalele măsuri economice care ar conduce la îmbunătățirea activității economice a companiilor din România.
– 36% dintre companii s-au lovit de problema plecarii in strainatate a angajatilor, iar 68% declara ca personalul calificat a fost principala categorie afectata.
– DNA, ITM si CCIR sunt institutiile cu cel mai ridicat nivel de incredere in randul companiilor din Romania. Comparativ cu 2015, in 2016 cresteri semnificative inregistreaza bancile (+12pp), ANAF-ul (+7pp), CCIR (+5pp) si Consiliul Concurentei (+5pp).
– Comparativ cu asteptarile din anul 2015, in 2016 companiile se astepta ca cifra de afaceri sa creasca (+5pp), dar in acelasi timp se asteapta ca numarul angajatilor sa ramana constant.
– 75% dintre companii apreciaza reducerea impozitului pe dividende ca fiind o masura cu un efect pozitiv asupra companiei, in vreme ce in cazul a 35% taxa pe mijloacele fixe a avut efecte negative.
– Accesarea fondurilor europene, in general obtinerea avizelor si autorizatiilor, dar si deblocarea/ridicarea popririlor conturilor bancare sunt cele mai dificile interactiuni cu institutiile statului, acestea inregistrand cresteri semnificative comparativ cu 2015, +20pp respectiv +10pp, si +5pp.
– Activitatea organelor de control este percepută ca fiind corecta si profesionista de catre 44% dintre cei intervievați, in vreme ce 40% sunt de parere ca organele de control sunt neutre.
– Interactiunea cu instituțiile statului este perceputa ca fiind consumatoare de timp pentru aproximativ jumatate dintre respondenti (48%).
– Un procent mai ridicat decat in 2015 (+5pp) considera ca fiind bune sau foarte bune informatiile furnizate de CCIR cu privire la reglementarile din domeniul afacerilor externe, iar procentul celor care nu au auzit de aceasta activitate este pe un trend descrescator (-13pp).
– Promovarea mediului de afaceri romanesc in strainatate este perceputa ca fiind buna de catre 30% dintre respondenti in 2016, procent semnificativ mai ridicat decat in studiul precedent (+9pp).
– 36% dintre agentii economici intervievati au participat la licitatiile publice. Dintre cei care au participat, 34% considera caietul de sarcini ca fiind facut in avantajul anumitor companii.
– 44% din mediul de afaceri percepe ca fiind mai redusa coruptia din admistratia publica decat cea de acum 2 ani.
Politică
Zelenski, primit de Nicușor Dan la Cotroceni. România și Ucraina au semnat un parteneriat strategic
Președintele României, Nicușor Dan, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au semnat marți, la Palatul Cotroceni, o declarație de parteneriat strategic între România și Ucraina, în cadrul unei vizite oficiale a liderului de la Kiev la București. Documentul vizează extinderea cooperării bilaterale în domenii precum securitatea, energia, economia și protecția minorităților.
După semnarea documentelor, cei doi lideri au susținut o conferință de presă comună în care au subliniat importanța consolidării relației dintre cele două state, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Președintele României a mulțumit Ucrainei pentru rezistența în fața agresiunii ruse și a subliniat că lupta Kievului are implicații pentru întreaga Europă.
„Mulțumim dumneavoastră și poporului ucrainean pentru lupta dusă, o luptă pentru Europa și pentru România”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a afirmat că parteneriatul strategic marchează un moment important în relația dintre cele două țări, care în trecut a fost marcată de neîncredere. Potrivit acestuia, documentul prevede cooperare în domeniul apărării, producție comună de drone în România, proiecte de conectivitate și colaborare energetică, dar și sprijin diplomatic pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană.
La rândul său, Volodimir Zelenski a mulțumit României pentru sprijinul acordat de la începutul războiului.
„Aș vrea să mulțumesc României pentru poziția pe parcursul acestor patru ani de război pentru națiunea noastră”, a spus liderul ucrainean.
Zelenski a subliniat că securitatea regională devine tot mai importantă în contextul conflictelor globale și a pledat pentru o cooperare mai strânsă între statele europene. „În regiunea noastră a Europei este nevoie de mai multă colaborare și de împărtășirea expertizei”, a declarat președintele Ucrainei.
Proiecte energetice și cooperare economică
Un punct important al discuțiilor dintre cei doi lideri a fost cooperarea în domeniul energetic. Zelenski a anunțat că România și Ucraina lucrează la două proiecte de interconectare a sistemelor electrice, primul dintre acestea urmând să fie finalizat, potrivit estimărilor Kievului, până la finalul anului.
De asemenea, au fost discutate proiecte comune privind exploatarea gazelor și petrolului în zona Mării Negre, precum și utilizarea depozitelor de gaze. Liderul ucrainean a menționat că Ucraina are nevoie și de sprijin pentru aprovizionarea cu motorină, în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice.
Nicușor Dan a subliniat că interconectarea energetică a statelor din regiune este esențială după schimbările produse de războiul din Ucraina. „Cu cât statele din regiune sunt mai interconectate, cu atât este mai bine pentru ele”, a afirmat președintele României.
Asigurări privind securitatea României
În cadrul conferinței de presă, președintele României a respins temerile potrivit cărora echipamentele militare americane suplimentare care ar putea fi amplasate în România ar reprezenta un risc pentru securitatea țării.
„România a fost sigură, este sigură și, odată ce aceste capabilități americane vor fi în România, România va fi și mai sigură”, a declarat Nicușor Dan, adăugând că acestea vor completa sistemul de apărare de la Baza Militară Deveselu.
Protecția minorităților
Documentul semnat la București include și prevederi privind protecția minorităților naționale. Nicușor Dan a precizat că nivelul de protecție al minorităților va fi aliniat standardelor stabilite de Consiliul Europei.
În domeniul educației, Ucraina va permite minorităților să își desfășoare activitatea școlară în limba maternă în comunitățile în care trăiesc, iar credincioșii vor putea participa la servicii religioase în limba maternă.
Vizita președintelui ucrainean la București are loc la scurt timp după împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina și marchează o nouă etapă în consolidarea relației dintre cele două state.
Politică
Liderii Coaliției se reunesc luni pentru o nouă discuție pe bugetul pe 2026. PSD condiționează adoptarea bugetului
Liderii partidelor de la guvernare se întâlnesc luni, la Palatul Victoria, pentru a discuta, din nou, proiectul bugetului de stat pentru anul 2026. La ultima ședință, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat o primă schiță a documentului, bazată pe datele transmise de fiecare minister.
Întâlnirea este programată de la ora 13:00 și vine după o săptămână tensionată, marcată de atacuri ale PSD la adresa premierului Ludovic Bolojan și a USR. Reprezentanții partidelor de guvernare au cerut schița bugetului pentru analiză, însă lideri PSD susțin că încă nu au primit documentele complete. Vicepremierul Marian Neacșu (PSD) a declarat săptămâna trecută că Finanțele au furnizat „niște cifre ceva mai avansate”, dar care necesită clarificări suplimentare.
PSD condiționează adoptarea bugetului
Pentru ca proiectul de buget să ajungă în Parlament, el trebuie mai întâi să treacă testul coaliției. PSD a anunțat că nu va susține proiectul dacă nu include și măsurile de solidaritate dorite de social-democrați, considerate esențiale de formațiune pentru a aproba documentul.
Astfel, ședința de luni este privită ca o etapă crucială în conturarea bugetului pe 2026, cu negocieri care vor influența forma finală a proiectului înainte de prezentarea în Parlament.
Politică
Avocatul poporului atacă la CCR prevederea privind neplata primei zile a concediului medical
Avocatul Poporului a anunțat marți că atacă la Curtea Constituțională prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.
„Prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvemului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate contravin prevederilor constituționale, ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul securității juridice și al previzibilității normei, art. 34 privind ocrotirea sănătății, art. 44 privind dreptul de proprietate private și art. 4 7 referitor la protecția socială a cetățenilor, precum și art. 115 alin. (6)”, se arată în sesizarea trimisă CCR de Avocatul Poporului.
Reprezentanții instituției arată că statul are obligația de a asigura plata indemnizației întrucât plata contribuției este obligatorie.
„Observăm că întrucât plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asigurații în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are obligația de a asigura plata prestațiilor aferente acestei protecții, inclusiv a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, ca expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuției achitate”, se arată în sesizare.
Drept constituțional, atins în substanța sa
„Prin neplata indemnizației de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exercițiul dreptului constituțional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăși substanța sa”, mai arată reprezentanții Avocatului Poporului.
Aceștia susțin că prin neplata primei zile de concediu medical s-ar face o deturnare de scop a fondurilor.
„Atunci cînd statul colectează resurse sub titlu de contribuții de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează practic o detumare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestația de protecție oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuția de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinație specială într-un impozit mascat, fără o contraprestație corelativă, încălcând astfel însăși rațiunea existenței FNUASS”, potrivit sesizării.
-
Business8 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business8 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Politică12 luni înainteRaluca Turcan solicită reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor
-
Business8 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului

You must be logged in to post a comment Login