Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adus, luni, un omagiu victimelor atacului terorist comis cu un an în urmă, pe 7 octombrie 2023, de mișcarea islamistă palestiniană Hamas în sudul Israelului.

Aceasta a reiterat apelul UE pentru încetarea imediată a focului în Fâșia Gaza și eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor, relatează DPA, citat de Agerpres.

„La această aniversare tragică, doresc să onorez memoria victimelor”, a afirmat Ursula von der Leyen într-o declaraţie scrisă.

Președinta Comisiei Europene a adăugat că UE „este alături de toţi oamenii nevinovaţi ale căror vieţi au fost zdruncinate profund începând din acea zi dezastruoasă”.

Aceasta a mai precizat că atacul comis de Hamas „a cauzat o suferinţă imensă nu doar oamenilor din Israel, dar şi palestinienilor nevinovaţi”.

Ursula von der Leyen a promis asistență umanitară și financiară pentru poporul palestinian și Liban.

Pe de altă parte, Ursula von der Leyen a subliniat că incidentele antisemite sunt în creştere în Europa şi s-a angajat să aloce resurse suplimentare pentru combaterea acestui fenomen.

Mii de victime, la un an de la atacul Hamas

Cu un an în urmă, în dimineața zilei de 7 octombrie 2023, comandouri ale Hamas au intrat în sudul Israelului, unde au ucis 1.205 de persoane, cea mai mare parte fiind civili. Alte 251 de persoane au fost răpite de Hamas în aceeași zi și duse în Fâșia Gaza.

Forţele de apărare israeliene au ripostat cu o campanie de bombardamente intense, urmată de o operaţiune terestră complexă, împotriva poziţiilor Hamas din Fâşia Gaza.

Ministerul Sănătății din Gaza a arătat că acțiunile militare israeliene s-au soldat cu aproximativ 42.000 de morți în rândul palestinienilor.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îndeamnă insistent aliații din NATO să ajute la interceptarea rachetelor și dronelor rusești deasupra Ucrainei, așa cum fac în cazul Israelului. Cu toate acestea, Washingtonul a explicat, joi, că nu este de acord cu un astfel de demers în ceea ce privește Ucraina.

Motivul a fost că în această situație, ar însemna „o implicare diferită în război”, a explicat o purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, potrivit news.ro.

Washingtonul nu e de acord ca aliații din NATO să ajute la interceptarea rachetelor și dronelor rusești deasupra Ucrainei

La briefingul de presă al Pentagonului, un jurnalist a întrebat: „Pot Statele Unite şi aliaţii să ajute Ucraina în acest sens? Adică, din moment ce este posibil cu Israelul, de ce nu se poate face şi cu Ucraina?”

Secretarul de presă adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a menționat că este vorba despre două situații și câmpuri de luptă foarte diferite.

„Preşedintele, chiar de la începutul invaziei ruse în Ucraina, a cerut acestui departament (Pentagonul – n.r.) să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pe câmpul de luptă. Ucraina a reuşit cu succes să îl folosească, fie că este vorba de apărarea aeriană sau de alte capacităţi, pentru a-şi recupera teritoriul. Secretarul (Austin Lloyd – n.r.) tocmai a avut o convorbire telefonică cu dl. Umerov (Rustem Umerov, ministrul ucrainean al apărării – n.r.), pentru a obţine informaţii actualizate despre câmpul de luptă, pentru a înţelege mai bine de ce alte capacităţi ar putea avea nevoie, dacă este cazul”, a declarat Sabrina Singh.

Aceasta a mai adăugat deși președintele s-a angajat ca Statele Unite să nu trimită trupe la sol în Ucraina, SUA sprijină Ucraina în eforturile sale de a-și recăpăta teritoriul suveran.

„Dar doborârea acestor ţinte, să zicem de pe teritoriul polonez sau românesc, ar însemna să avem trupe la sol?”, a mai întrebat jurnalistul.

Purtătoarea de cuvânt a menționat că „asta ar însemna să ne implicăm într-un război într-un mod diferit”.

„În acest moment, considerăm că Ucraina a reuşit să se apere cu succes împotriva atacurilor ruseşti asupra oraşelor, populaţiei şi infrastructurii sale. Şi vom continua să ne asigurăm că au sprijinul de care au nevoie pentru a face asta”, a punctat ea, conform transcrierii briefingului de presă postate pe site-ul Departamentului Apărării.

Cu toate acestea, Zelenski a menționat că vor continua să convingă toți partenerii să protejeze „eficient” cerul Ucrainei.

 „Constatăm că unul dintre principalele motive ale deficitului de securitate pe cerul Ucrainei şi, în special, în apropierea frontierelor NATO – ale vecinilor noştri – este lipsa deciziilor privind munca în comun, privind apărarea comună. Ceea ce funcţionează pe cerul din Orientul Mijlociu şi ajută Israelul să se apere poate funcţiona şi pe cerul din partea noastră de Europă – Ucraina – şi poate contribui la salvarea de vieţi.

Există soluţii tehnice speciale şi există tactici destul de eficiente”, susţine liderul ucrainean.

„Astăzi am discutat despre acest lucru cu Mark Rutte şi vom continua să convingem toţi partenerii noştri de ceea ce trebuie să fie pus în aplicare – de ceea ce este nevoie pentru a proteja eficient cerul”, a adăugat Volodimir Zelenski, conform sursei citate anterior.

ările din Grupul celor Șapte (G7) vor să ajungă la un acord politic în ceea ce privește împrumutul de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina până la finalul acestei luni, pentru ca numerarul să poată fi disponibil înainte de finalul anului în curs, potrivit unui înalt oficial al Comisiei Europene, arată Reuters.

G7 include Statele Unite, Canada, Japonia, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, dar și UE, reprezentată de instituțiile sale, face, de asemenea, parte din grup.

„Preşedinţia G7 urmăreşte acum un angajament politic privind participarea la această… iniţiativă de împrumuturi pe la sfârşitul lunii octombrie, ceea ce ar permite tuturor creditorilor G7 suficient timp pentru a opera împrumuturile până la sfârşitul acestui an”, a declarat Dombrovskis Valdis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, Parlamentului European.

Împrumutul pentru Ucraina va fi finanțat din profiturile generate de activele rusești înghețate în Occident. Peste două treimi din aceste active, aproximativ 210 miliarde de euro, se află în UE.

Astfel, UE ar oferi cea mai mare parte, până la 35 de milioane de euro (39 de miliarde de dolari) a împrumutului.

„Există deja angajamente clare din partea Canadei, Regatului Unit şi Japoniei pentru a se implica”, a menționat Dombrovskis.

Acesta a mai spus că Statele Unite se rețin deoarece au nevoie de asigurări din partea Europei că banii generați de activele înghețate vor fi disponibili pentru a rambursa împrumutul atât timp cât este necesar.

Problema este că decizia UE de a îngheța banii Rusiei trebuie reînnoită la fiecare șase luni prin unanimitate, fapt ce creează incertitudine juridică, deoarece ar fi nevoie doar de o singură țară — precum Ungaria, care este prietenoasă cu Rusia — să stopeze reînnoirea.

Pentru a răspunde preocupărilor Washingtonului, UE doreşte să prelungească perioada de reînnoire de la şase la 36 de luni, printr-un vot în unanimitate în octombrie, a spus Dombrovskis. El a adăugat că succesul este probabil, dar nu sigur.

„În absenţa unei astfel de schimbări, SUA se pot alătura iniţiativei, dar cu o sumă mult mai mică”, a spus el.