Reforma privind legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex ar putea realinia dreapta franceză
Pe 23 aprilie, Adunarea Naţională a adoptat legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex cu o majoritate covârşitoare de 331 de voturi „pentru” şi 225 „împotrivă”. Această reformă nu a fost deloc un proces uşor: luni de zile, oamenii au organizat proteste ample, invadând străzile Parisului, violenţa verbală şi fizică a dus la stagnarea dezbaterilor parlamentare, politicienii marcanţi au primit ameninţări cu moartea, grupările extremiste s-au ciocnit cu forţele de ordine, atacând şi persoanele care aveau legături cu mişcarea pentru drepturile homosexualilor. Mulţi se aşteptau la proteste de stradă din partea activiştilor civici de stânga, însă puţini şi-au imaginat că opoziţia de ordin cultural faţă de căsătoria între persoane de acelaşi sex ar putea duce la convergenţa elementelor de dreapta. Acest lucru indică o despărţire radicală de poziţia conservatoare a dreptei republicane care a refuzat întotdeauna o alianţă cu extrema dreaptă.
Impact
- Protestele pot deveni şi mai violente, deoarece grupările extremiste deturnează protestele paşnice pentru a bloca legea în faza finală de adoptare.
- Problema va continua să constituie un punct de convergenţă, în jurul căruia Uniunea pentru o Mişcare Populară, partid de centru-dreapta, se poate coaliza cu Frontul Naţional, partid de extremă-dreapta.
- A determinat Biserica Catolică să intervină în politica unei ţări oficial seculare, în care religia nu este prezentă în spaţiul public.
Urmări
Opoziţia partidelor de dreapta faţă de căsătoriile între homosexuali va continua să conteste reforma. În prezent, aceasta urmează să fie dezbătută în cadrul Consiliului Constituţional, în urma unui recurs al oponenţilor care susţin că legea încalcă principiile fundamentale ale egalităţii pentru adulţi şi copii şi că, grăbind dezbaterile şi votul parlamentului, guvernul face abuz de putere. Demonstraţiile publice, programate pentru datele de 5 şi 26 mai, vor continua, în timp ce controversele vor slăbi şi mai mult poziţia preşedintelui Francois Hollande, în sensul în care acesta a extins capitalul politic asupra unei probleme pe care mulţi o percep ca fiind mai puţin importantă decât economia. Pe termen mai lung, coaliţia aripei de centru-dreapta şi a celei de extremă-dreapta s-ar putea traduce printr-o realiniere politică pentru alegerile municipale şi europene din martie şi, respectiv, mai 2014.
Analiză
Franţa este a paisprezecea ţară din lume care a adoptat căsătoria între persoane de acelaşi sex. Mulţi s-au aşteptat ca reforma să aibă loc, întrucât aceasta făcea parte din platforma electorală de anul trecut a preşedintelui François Hollande. Ultimele cinci luni de dezbateri parlamentare şi proteste de stradă au fost marcate de violenţă şi, totodată, de o rară resurgescenţă a homofobiei în Paris şi Lyon.
Mişcarea de protest a fost ea însăşi un amestec ciudat, excentrica membră a elitei sociale pe nume Frigide Barjot (sau „nebuna frigidă”, nume care trimite la vedeta franceză de cinema Brigitte Bardot) devenind figura emblematică puternic mediatizată a protestelor, în timp ce mişcarea a fost finanţată şi sprijinită substanţial de aripa cea mai conservatoare a Bisericii Catolice. Oponenţii şi-au centrat argumentele pe problema adopţiei şi creşterii copiilor de către cupluri homosexuale; în schimb, au preferat să se alăture Pactului Civil de Solidaritate (PACS), o uniune civilă aflată în vigoare din anul 1999:
- Deşi iniţial era destinat cuplurilor homosexuale, la ora actuală PACS este utilizat în mare parte de cuplurile heterosexuale.
- Pactul conferă cuplurilor (heterosexuale sau homosexuale) multe drepturi şi responsabilităţi, însă nu atât de multe precum cele conferite prin actul căsătoriei.
- Pactul nu permite adopţia simultană a copiilor (totuşi, partenerii îi pot adopta, indiferent de identitatea de gen sau orientarea sexuală a acestora)
În timpul celui mai mare protest care a avut loc pe 13 ianuarie, organizatorii au declarat că numărul demonstranţilor de pe străzile Parisului s-a ridicat la aproximativ 1,5 milioane, deşi poliţia a afirmat că numărul acestora a fost de trei ori mai mic.
Problema controversată a adopţiilor
Referitor la căsătoria între persoane de acelaşi sex, opinia publică franceză este destul de clară: o dată cu intrarea în vigoare a PACS, sprijinul acordat legalizării casătoriei între persoane de acelaşi sex a crescut constant, ajungând astfel la un nivel de aproape două treimi:
În mare parte, opinia publică franceză agreează căsătoriile între parteneri de acelaşi sex, însă nu şi adopţia copiilor de către cuplurile homosexuale.
Cu toate acestea, sprijinul acordat adopţiei copiilor de cupluri homosexuale este vizibil mai mic. Mai mult, acesta a scăzut din noiembrie 2012, dată la care au început dezbaterile parlamentare.
Dificultatea de a identifica tendinţa clară de a sprijini sau de a se opune acestei iniţiative rezidă în faptul că actul căsătoriei conferă cuplurilor homosexuale dreptul de a adopta copii. Potrivit unui sondaj Ifop efectuat în această lună, când cele două aspecte nu sunt separate, ci legate unul de celălalt în momentul în care sunt evidenţiate în faţa respondenţilor, sprijinul acordat căsătoriei între persoane de acelaşi sex scade la 37%, doar 34% agreând actualul Pact Civil de Solidaritate, în timp ce 24% resping atât ideea căsătoriei între persoane de acelaşi sex, cât şi adopţia de către cuplurile homosexuale.
Distragerea atenţiei de la problemele economice
Deşi căsătoria între persoane de acelaşi sex nu este o prioritate în rândul publicului francez, iniţiativa a dus la proteste mult mai violente, în comparaţie cu orice altă reformă propusă de guvern.
Mai mult, publicul francez nu pare să considere căsătoria între persoane de acelaşi sex drept o prioritate în actualul context economic. În mod constant, analiştii atrag atenţia asupra faptului că această problemă poate fi percepută ca o diversiune salutară atât pentru guvern, dornic să distragă atenţia de la problema şomajului (Ministerul Muncii a confirmat ieri că aproape 3,2 milioane de persoane, cu 11,5% mai mult decât anul trecut şi cu 1,2% mai mult decât în februarie, îşi caută în prezent un loc de muncă în Franţa), cât şi pentru opoziţia care este în continuare afectată de luptele politice interne.
Revenirea dreptei culturale?
Dată fiind starea economică şi socială actuală a Franţei, mulţi s-au aşteptat ca protestele de stradă să izbucnească în primăvară. Totuşi, lumea se astepta ca acestea să fie organizate de aripa stângă. În ciuda procentului scăzut de susţinători ai iniţiativei lui Hollande (care a atins acum pragul istoric de 25%), precum şi a semnelor unei tensiuni crescânde în interiorul majorităţii prezidenţiale, acest lucru ar putea avea loc – un protest este programat pe data de 5 mai, în aceeaşi zi în care se va desfăşura şi următoarea demonstraţie împotriva căsătoriei între persoane de acelaşi sex; ambele evenimente vor marca prima aniversare a alegerii lui Hollande în funcţia de preşedinte.
Cu toate acestea, implicaţia politică cea mai importantă pe care a avut-o până acum protestul împotriva căsătoriei între persoane de acelaşi sex este convergenţa de ordin cultural a dreptei, între Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP) condusă de Jean-Francois Cope şi Frontul Naţional de extremă-dreapta (FN) condus de Marine Le Pen. Ambele partide şi-au revendicat rădăcinile catolice în faţa a ceea ce liderii acestora au catalogat în mod repetat ca fiind „o reformă civilizaţională” prin care înţeleg o reformă care ar putea modifica însăşi baza societăţii şi culturii franceze. Acesta nu este un lucru obişnuit în Franţa, deoarece religia nu ocupă un loc important nici în spaţiul public, nici în cadrul dezbaterilor publice.
Mult mai important este faptul că liderii naţionali ai UMP şi FN au protestat pentru prima dată în tandem, deputatul parlamentar FN Gilbert Collard fiind întâmpinat de liderii UMP în primul rând al mulţimii care a protestat împotriva căsătoriei între persoane de acelaşi sex pe 21 aprilie.
Politică
PSD a anunțat că va vota modificările legii pensionarilor militari: „PSD solicită PNL să înceteze să mai folosească această categorie de pensionari în scop electoral!”
PSD a anunțat că va vota în Parlament modificările legslative care rezolvă solicitările pensionarilor militari. Totodată, formațiunea politică solicită PNL să înceteze să mai folosească această categorie de pensionari „în scop electoral”.
„PSD anunţă că va vota în Parlament modificările legislative care rezolvă solicitările pensionarilor militari. Totodată, PSD solicită PNL să înceteze să mai folosească această categorie de pensionari în scop electoral! Nu le blochează nimeni proiectele de lege. Singurii care sabotează rezolvarea situaţiei sunt chiar liberalii, care s-au încurcat în iniţiativele depuse în Parlament, pe această temă”, transmite PSD într-un comunicat de presă, potrivit news.ro.
PSD: „PNL și-a blocat propria inițiativă”
Social-democrații au arătat că, din luna aprilie, reprezentantul PNL care conduce Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților ține la sertar un amendament privind actualizarea pensiilor militare prin raportare la soldele de grad sau la salariile cadrelor aflate în activitate.
„Fără nicio o explicaţie, luni de zile, reprezentantul PNL a refuzat să trimită acest amendament la Plen, pentru votul final. Pe de altă parte, într-un demers pur electoral, la începutul lunii septembrie, PNL a depus o altă iniţiativă în Parlament cu un conţinut similar, cu singurul scop ca semnăturile PNL să fie pe actul normativ care rezolvă problemele pensionarilor militari (Pl-x nr. 540/2024 pentru modificarea Legii 223/2015)”, arată PSD.
Social-democrații au mai arătat că „tot PNL şi-a blocat propria iniţiativă, după ce preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a agreat în Coaliţie realizarea unui alt proiect de lege, cu acelaşi obiect, care să fie semnat de liderii celor două partide aflate la guvernare”
PSD a anunțat că va vota pentru actualizarea pensiilor militare, făcând un apel către liberali:
„Prin urmare, domnule Ciucă şi stimaţi liberali, nu vă mai bateţi joc de pensionarii militari! Daţi drumul propunerilor legislative pentru a primi votul final!”, mai afirmă PSD.
Nicolae Ciucă: „PSD, un partid care refuză să facă dreptate românilor”
Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat miercuri că „PSD rămâne partidul stat, un partid care refuză să facă dreptate românilor”, deoarece a refuzat să sprijine adoptarea în regim de urgență a proiectului care vizează pensionarii militari.
„PNL a iniţiat un proiect de lege care aduce dreptate militarilor aflaţi în rezervă, prin eliminarea inechităţilor la pensiile acestora. Din păcate, în Parlament, colegii noştri de la PSD au blocat adoptarea acestui proiect refuzând să sprijine procedura de urgenţă”, a afirmat Ciucă.
Ciucă a explicat că este „regratabil” ca o astfel de inițiativă să fie amânată din „motive politice sau din orgoliu”.
Politică
Cătălin Predoiu: „Decizia privind intrarea României în Schengen cu frontierele terestre trebuie luată în 2024”
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat marți că a mai avut discuții și negocieri pe tema intrării depline a României în Schengen și se așteaptă ca la Consiliul JAI din data de 10 octombrie să se primească „semnalele” pentru deschiderea perspectivei unei decizii până la finalul acestui an.
Ministrul a mai precizat că nu este așteptată o decizie la Consiliul JAI, însă consideră că aceasta ar trebui luată în cursul acestui an.
„În perioada 2-5 octombrie am avut o serie de întâlniri la Viena, Praga şi Munchen pentru promovarea intrării României în Spaţiul Schengen cu frontiera terestră în anul 2024. Am avut întâlniri cu ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, ministrul ceh de interne, Vit Rakusan, ministrul bavarez de interne, Joachim Hermman, precum şi cu ministrul austriac de finanţe, nominalizat viitor comisar european pentru afaceri interne, Magnus Brunner. Am insistat în aceste discuţii pe meritele şi rezultatele României în protejarea frontierelor naţionale şi ale UE, combaterea migraţiei iregulare şi ilegale şi aplicarea impecabilă a tuturor sistemelor şi codurilor Schengen”, a transmis, marţi, ministrul de Interne, potrivit news.ro.
Cătălin Predoiu, despre intrarea României în Schengen cu frontierele terestre
Predoiu a anunțat că a demonstrat „cu argumente logice, dar care ţin şi de realitatea din teren, că decizia privind intrarea României în Schengen cu frontierele terestre trebuie luată în 2024”. Acesta a mai punctat că sunt pregătiți să aplice toate procedurile Schengen, inclusiv controale la frontieră.
„România va continua să întărească securitatea frontierelor sale, suntem pregătiţi să aplicăm toate procedurile Schengen, inclusiv controale la frontieră atunci când situaţia o impune, atât în prezent, cât şi în perspectivă, după intrarea României în Schengen şi cu frontiera terestră. După cum ştim, anul trecut, România a intrat în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Decizia Consiliului European a fost însoţită de o serie de măsuri adiacente de întărire a controlului la frontieră şi operare a codurilor şi sistemelor Schengen, pe care, Ministerul Afacerilor Interne le-a îndeplinit complet, impecabil. Ministerul Afacerilor Interne va continua să desfăşoare demersuri diplomatice intense pentru atingerea obiectivului Schengen inclusiv cu frontierele terestre”, a mai transmis Predoiu.
Acesta a mai precizat că „în Consiliul JAI din 10.10 vom primi semnalele pentru care am muncit permanent, astfel încât să se deschidă perspectiva unei decizii până la finalul anului 2024”.
„Concret, în consiliul JAI din 10 Octombrie se va discuta Eurobarometrul Schengen, adică situaţia din toate ţările membre Schengen, fără ca pe ordinea de zi să fie luarea unei decizii. Dar, în acelaşi timp, am acţionat diplomatic pentru ca în acest Consiliu să primim semnale puternice de sprijin pentru luarea unei decizii pozitive până la finalul acestui an. În alte cuvinte pentru ca acest Consiliu să fie unul pregătitor. Sunt în permanent contact cu preşedinţia ungară, cu Comisia Europeană şi cu miniştrii de interne din statele UE pentru a ne promova obiectivul”, a mai transmis Predoiu.
Acesta a mai amintit de declarația comisarului Ylva Johansson prin care susține că România trebuie să intre în Schengen cu frontiera terestră în 2024 este un prim pas în acest sens.
Politică
Cosette Chichirău depune în Parlament proiectul prin care CCR să fie scoasă din procedura de validare a candiaturilor la președinție
Deputatul Cosette Chichirău, membru al platformei DREPT, a anunțat că depune, marți, în Parlament, proiectul legislativ prin care Curtea Constituțională să fie scoasă din procedura de validare a candidaturilor la președinție, pentru ca CCR „să nu poată deveni jucător politic”.
Cosette Chichirău vrea ca CCR să fie scoasă din procedura de validare a candidaturilor la președinție
Cosette Chichirău a scris pe pagina sa de Facebook că legea pentru alegerea Președintelui României trebuie modificată, pentru ca situația invalidării unui candidat fără „obiective clare” să nu se mai repete.
„Îndreptăm lucrurile! În mod clar, legea pentru alegerea Preşedintelui României trebuie modificată. Cazul invalidării unui candidat, fără motive obiective clare, nu trebuie să se mai repete. De aceea, astăzi depunem un proiect legislativ prin care modificăm Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României astfel încât CCR, o instanţă ai cărei membri sunt desemnaţi politic, să fie scoasă din procedura de validare a candidaturilor şi să nu poată deveni un jucător politic. Platforma DREPT luptă pentru alegeri corecte, în care oricine poate candida dacă îndeplineşte condiţiile legale şi în care voturile sunt numărate corect”, a afirmat deputata Cosette Chichirău.
Aceasta a mai adăugat că cele mai importante probleme juridice vor fi soluționate de Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece acolo „activează judecători cu zeci de ani de experienţă şi nu oameni susţinuţi de partide”.
„CCR îşi va păstra rolul constitutional de a valida rezultatele alegerilor, dar principalele atributii trec la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ca să fie clar, Diana Şoşoacă este un personaj toxic al politicii româneşti, cu zeci de poziţionări anti-europene, discriminatorii sau xenofobe. Tocmai de asta colegul nostru, Vlad Gheorghe, lider al partidului DREPT, a formulat ieri o plângere penală la Parchetul General acuzând-o pe Diana Şoşoacă de promovarea de doctrine antisemite şi legionare. Justiţia intr-un stat de drept este realizată de instanţele judecătoreşti, nu de instante numite politic, asa cum este CCR”, a mai adăugat Cosette Chichirău.
-
Lifestyle3 ani înainte
Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta. Discret, este adoptat de tot mai mulți români cu bani
-
Politică3 ani înainte
Florin Cîțu va câștiga detașat confruntarea cu Ludovic Orban. Iată si de ce
-
Lifestyle3 ani înainte
Un sfat vital din partea medicilor: pentru o viață sănătoasă, dormiți mai mult de 6 ore pe noapte
-
Lifestyle3 ani înainte
În sfârșit te întorci la birou. Cum te vei îmbrăca?