Politică
Reforma privind legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex ar putea realinia dreapta franceză

Pe 23 aprilie, Adunarea Naţională a adoptat legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex cu o majoritate covârşitoare de 331 de voturi „pentru” şi 225 „împotrivă”. Această reformă nu a fost deloc un proces uşor: luni de zile, oamenii au organizat proteste ample, invadând străzile Parisului, violenţa verbală şi fizică a dus la stagnarea dezbaterilor parlamentare, politicienii marcanţi au primit ameninţări cu moartea, grupările extremiste s-au ciocnit cu forţele de ordine, atacând şi persoanele care aveau legături cu mişcarea pentru drepturile homosexualilor. Mulţi se aşteptau la proteste de stradă din partea activiştilor civici de stânga, însă puţini şi-au imaginat că opoziţia de ordin cultural faţă de căsătoria între persoane de acelaşi sex ar putea duce la convergenţa elementelor de dreapta. Acest lucru indică o despărţire radicală de poziţia conservatoare a dreptei republicane care a refuzat întotdeauna o alianţă cu extrema dreaptă.
Impact
- Protestele pot deveni şi mai violente, deoarece grupările extremiste deturnează protestele paşnice pentru a bloca legea în faza finală de adoptare.
- Problema va continua să constituie un punct de convergenţă, în jurul căruia Uniunea pentru o Mişcare Populară, partid de centru-dreapta, se poate coaliza cu Frontul Naţional, partid de extremă-dreapta.
- A determinat Biserica Catolică să intervină în politica unei ţări oficial seculare, în care religia nu este prezentă în spaţiul public.
Urmări
Opoziţia partidelor de dreapta faţă de căsătoriile între homosexuali va continua să conteste reforma. În prezent, aceasta urmează să fie dezbătută în cadrul Consiliului Constituţional, în urma unui recurs al oponenţilor care susţin că legea încalcă principiile fundamentale ale egalităţii pentru adulţi şi copii şi că, grăbind dezbaterile şi votul parlamentului, guvernul face abuz de putere. Demonstraţiile publice, programate pentru datele de 5 şi 26 mai, vor continua, în timp ce controversele vor slăbi şi mai mult poziţia preşedintelui Francois Hollande, în sensul în care acesta a extins capitalul politic asupra unei probleme pe care mulţi o percep ca fiind mai puţin importantă decât economia. Pe termen mai lung, coaliţia aripei de centru-dreapta şi a celei de extremă-dreapta s-ar putea traduce printr-o realiniere politică pentru alegerile municipale şi europene din martie şi, respectiv, mai 2014.
Analiză
Franţa este a paisprezecea ţară din lume care a adoptat căsătoria între persoane de acelaşi sex. Mulţi s-au aşteptat ca reforma să aibă loc, întrucât aceasta făcea parte din platforma electorală de anul trecut a preşedintelui François Hollande. Ultimele cinci luni de dezbateri parlamentare şi proteste de stradă au fost marcate de violenţă şi, totodată, de o rară resurgescenţă a homofobiei în Paris şi Lyon.
Mişcarea de protest a fost ea însăşi un amestec ciudat, excentrica membră a elitei sociale pe nume Frigide Barjot (sau „nebuna frigidă”, nume care trimite la vedeta franceză de cinema Brigitte Bardot) devenind figura emblematică puternic mediatizată a protestelor, în timp ce mişcarea a fost finanţată şi sprijinită substanţial de aripa cea mai conservatoare a Bisericii Catolice. Oponenţii şi-au centrat argumentele pe problema adopţiei şi creşterii copiilor de către cupluri homosexuale; în schimb, au preferat să se alăture Pactului Civil de Solidaritate (PACS), o uniune civilă aflată în vigoare din anul 1999:
- Deşi iniţial era destinat cuplurilor homosexuale, la ora actuală PACS este utilizat în mare parte de cuplurile heterosexuale.
- Pactul conferă cuplurilor (heterosexuale sau homosexuale) multe drepturi şi responsabilităţi, însă nu atât de multe precum cele conferite prin actul căsătoriei.
- Pactul nu permite adopţia simultană a copiilor (totuşi, partenerii îi pot adopta, indiferent de identitatea de gen sau orientarea sexuală a acestora)
În timpul celui mai mare protest care a avut loc pe 13 ianuarie, organizatorii au declarat că numărul demonstranţilor de pe străzile Parisului s-a ridicat la aproximativ 1,5 milioane, deşi poliţia a afirmat că numărul acestora a fost de trei ori mai mic.
Problema controversată a adopţiilor
Referitor la căsătoria între persoane de acelaşi sex, opinia publică franceză este destul de clară: o dată cu intrarea în vigoare a PACS, sprijinul acordat legalizării casătoriei între persoane de acelaşi sex a crescut constant, ajungând astfel la un nivel de aproape două treimi:
În mare parte, opinia publică franceză agreează căsătoriile între parteneri de acelaşi sex, însă nu şi adopţia copiilor de către cuplurile homosexuale.
Cu toate acestea, sprijinul acordat adopţiei copiilor de cupluri homosexuale este vizibil mai mic. Mai mult, acesta a scăzut din noiembrie 2012, dată la care au început dezbaterile parlamentare.
Dificultatea de a identifica tendinţa clară de a sprijini sau de a se opune acestei iniţiative rezidă în faptul că actul căsătoriei conferă cuplurilor homosexuale dreptul de a adopta copii. Potrivit unui sondaj Ifop efectuat în această lună, când cele două aspecte nu sunt separate, ci legate unul de celălalt în momentul în care sunt evidenţiate în faţa respondenţilor, sprijinul acordat căsătoriei între persoane de acelaşi sex scade la 37%, doar 34% agreând actualul Pact Civil de Solidaritate, în timp ce 24% resping atât ideea căsătoriei între persoane de acelaşi sex, cât şi adopţia de către cuplurile homosexuale.
Distragerea atenţiei de la problemele economice
Deşi căsătoria între persoane de acelaşi sex nu este o prioritate în rândul publicului francez, iniţiativa a dus la proteste mult mai violente, în comparaţie cu orice altă reformă propusă de guvern.
Mai mult, publicul francez nu pare să considere căsătoria între persoane de acelaşi sex drept o prioritate în actualul context economic. În mod constant, analiştii atrag atenţia asupra faptului că această problemă poate fi percepută ca o diversiune salutară atât pentru guvern, dornic să distragă atenţia de la problema şomajului (Ministerul Muncii a confirmat ieri că aproape 3,2 milioane de persoane, cu 11,5% mai mult decât anul trecut şi cu 1,2% mai mult decât în februarie, îşi caută în prezent un loc de muncă în Franţa), cât şi pentru opoziţia care este în continuare afectată de luptele politice interne.
Revenirea dreptei culturale?
Dată fiind starea economică şi socială actuală a Franţei, mulţi s-au aşteptat ca protestele de stradă să izbucnească în primăvară. Totuşi, lumea se astepta ca acestea să fie organizate de aripa stângă. În ciuda procentului scăzut de susţinători ai iniţiativei lui Hollande (care a atins acum pragul istoric de 25%), precum şi a semnelor unei tensiuni crescânde în interiorul majorităţii prezidenţiale, acest lucru ar putea avea loc – un protest este programat pe data de 5 mai, în aceeaşi zi în care se va desfăşura şi următoarea demonstraţie împotriva căsătoriei între persoane de acelaşi sex; ambele evenimente vor marca prima aniversare a alegerii lui Hollande în funcţia de preşedinte.
Cu toate acestea, implicaţia politică cea mai importantă pe care a avut-o până acum protestul împotriva căsătoriei între persoane de acelaşi sex este convergenţa de ordin cultural a dreptei, între Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP) condusă de Jean-Francois Cope şi Frontul Naţional de extremă-dreapta (FN) condus de Marine Le Pen. Ambele partide şi-au revendicat rădăcinile catolice în faţa a ceea ce liderii acestora au catalogat în mod repetat ca fiind „o reformă civilizaţională” prin care înţeleg o reformă care ar putea modifica însăşi baza societăţii şi culturii franceze. Acesta nu este un lucru obişnuit în Franţa, deoarece religia nu ocupă un loc important nici în spaţiul public, nici în cadrul dezbaterilor publice.
Mult mai important este faptul că liderii naţionali ai UMP şi FN au protestat pentru prima dată în tandem, deputatul parlamentar FN Gilbert Collard fiind întâmpinat de liderii UMP în primul rând al mulţimii care a protestat împotriva căsătoriei între persoane de acelaşi sex pe 21 aprilie.
Politică
Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea lui Călin Georgescu în dosarul în care acesta a atacat trei decizii ale BEC de anulare a alegerilor

Curtea de Apel București a respins, marți, ca neîntemeiată, cererea din dosarul în care Călin Georgescu a atacat trei decizii ale Biroului Electoral Central (BEC) luate după ce CCR a hotărât anularea alegerilor prezidențiale, potrivit news.ro.
„Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată”, este decizia instanței Curţii de Apel Bucureşti.
Hotărârea nu este însă definitivă, putând fi atacată cu recurs, în 5 zile de la pronunţare, la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie.
Cererea lui Georgescu în dosarul în care a atacat cele trei decizii BEC referitoare la anularea alegerilor, respinsă
În dosar, Călin Georgescu a cerut anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024. Prin decizia 230D, BEC a hotărât încetarea de îndată a votării, respectiv a pregătirii votării la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, încetarea de îndată a operaţiunilor de pregătire a votării la secţiile din ţară şi sistarea operării în aplicaţiile informatice în contextul alegerilor prezidenţiale, conform sursei citate anterior.
Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale.
Decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.
Alături de Călin Georgescu, mai apare, în calitate de contestator, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept.
Cei pe care Georgescu i-a dat în judecată sunt Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi şeful acestuia, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI şi Elena Lasconi.
Politică
Marcel Ciolacu a prezentat trei facturi pe TikTok, susținând că reprezintă plata zborurilor cu avioanele Nordis. Boarding Pass: „E puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, când au avut loc zborurile”

Marcel Ciolacu a prezentat, miercuri seară, de Crăciun, trei facturi susținând că acelea sunt dovada plății zborurilor efectuate cu avioane private închiriate de Nordis. Anunțul premierului a venit pe TikTok, sub forma unui videoclip.
Premierul a afirmat că este o cheltuială făcută din banii săi și nicidecum din bani publici așa cum au arătat jurnaliștii G4Media în urmă cu mai multe săptămâni.
Cu toate acestea, un site specializat în știri din aviație și-a prezentat îndoielile cu privire la veridicitatea facturilor pe care Marcel Ciolacu le-a făcut publice.
Marcel Ciolacu a arătat facturile pentru zborurile private
Marcel Ciolacu le-a urat urmăritorilor săi un Crăciun fericit, iar mai apoi a făcut câteva mențiuni referitoare la zborurile private despre care presa a scris că ar fi efectuate pe banii Nordis.
„Haideţi, în primul rând, Crăciun fericit, sărbători liniştite, alături de familie. Cel mai mare atac asupra mea în această campanie electorală, a ţinut de nişte zboruri de-ale mele, dar fără să facă diferenţa că eu am zburat pe banii mei, pe banii mei personali, nu pe bani publici. Toate zborurile pe bani publici au fost la economic şi la fel voi continua”. Așa și-a început Marcel Ciolacu videoclipul explicativ publicat pe platforma TikTok.
Potrivit acestuia, zborurile sale sunt legate direct de falimentul Nordis.
„Aceste zboruri cumva legate de falimentul unei companii. Acum câţiva ani, acea companie nu avea nicio problemă, dimpotrivă, foarte multe persoane publice sau private importante din România, având contracte cu acea companie, în acel moment nici patronii acestei companii şi nici compania nu prezentau că ar avea anumite probleme. Ce probleme au şi cum se va termina această poveste, nu este treaba mea, este treaba justiţiei”, a mai declarat Ciolacu.
„Cred că treaba mea era să demonstrez că am toate cheltuielile pe care le-am făcut, le-am făcut din banii mei personali, atât pentru mine, cât şi pentru familia mea. Aceasta este una dintre facturi, plătită cu ordin de plată, aceasta este a doua factură, iar aceasta este a treia factură. Normal că intenţionat se face o confuzie între o agenţie de turism şi o companie, deoarece în acel moment, acum câţiva ani, aveau aceeaşi denumire. Între timp, lucrurile s-au schimbat şi cred că greşeala a fost tot a mea. Eu am reacţionat greşit şi emoţional pentru că răspunsul meu ar fi inclus şi un membru al familiei, de fapt pe unicul meu fiu. Am crezut că aşa îl pot proteja pe fiul meu, dar am greşit şi îmi cer scuze pentru acest lucru”, a adăugat Ciolacu.
Marcel Ciolacu a mai spus că aceasta nu este nici prima și nici ultima sa greșeală.
„Presupun că nu e nici prima şi nici ultima greşeală a mea, chiar dacă ocup, în acest moment vremelnic o funcţie publică. Sărbători fericite şi Crăciun fericit!”, afirmă Ciolacu.
În imagini apar trei facturi unde numele premierului se vede clar, însă funizorul este greu de descifrat.
G4Media a dezvăluit că Marcel Ciolacu a călătorit de mai multe ori în străinătate cu avioane private închiriate de firma Nordis.
Deputatul PSD Laura Vicol a demisionat, în octombrie, mai întâi din funcţia de preşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, apoi din PSD. Ambele demisii au apărut după ancheta publicată de Recorder, intitulată „Schema Nordis. Maşinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar”. Vladimir Ciorbă, asociatul principal al companiei, este căsătorit cu Laura Vicol.
Casa de insolvenţă CITR a fost numită administrator judiciar provizoriu de către Tribunalul Bucureşti în insolvenţa Nordis Management SRL. Termenul limită pentru depunerea declaraţiilor de creanţă este 21 noiembrie 2024, iar termenul pentru afişarea tabelului definitiv al creanţelor este 6 ianuarie 2025, potrivit news.ro.
Boarding Pass, despre veridicitatea facturilor prezentate de Ciolacu: „E puțin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022”
Potrivit Boarding Pass, un site specializat în știri din aviație, facturile prezentate de Marcel Ciolacu în seara de Crăciun conțin date care arată că este puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat.
Facturile sunt emise de Nordis Travel SRL, însă numărul facturilor şi data acestora au fost ascunse, iar datele zborurilor pentru care au fost emise aceste facturi lipsesc/sunt ascunse.
Prețul de circa 1.500EUR este mic pentru un loc pe un zbor neregulat (charter) operat cu privat care a costat zeci de mii de euro, însă nu e exclus ca acesta să fi platit doar o cotă mică din totalul zborului, arată Boarding Pass.
„Un lucru care nu pare la locul lui, observat de un utilizator Reddit, e cel legat de asigurarea vânzătorului, Nordis Travel SRL. Pe facturi e precizat numărul asigurării (3907/2023), iar valabilitatea acesteia este până la 30 noiembrie 2024. Astfel, e puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat. (…) Poliţele de asigurare se emit pe un an de zile, aşadar poliţa valabilă până la 30 noiembrie 2024 a fost emisă cu un an mai devreme, nu în 2022 când au avut loc zborurile private ale prim-ministrului”, mai adaugă Boarding Pass, conform sursei citate anterior.
Politică
Lista finală a miniștrilor PSD, PNL și UDMR. Marcel Ciolacu rămâne prim-ministru, iar Ilie Bolojan a fost ales președintele Senatului

Partidele proeuropene PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au ajuns, duminică seară, la un acord privind împărțirea ministerelor, dar și asupra celor care vor prelua portofoliile. Luni, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Marcel Ciolacu în funcția de prim-ministru al Guvernului, iar Ilie Bolojan a fost ales președintele Senatului.
Lista finală a miniștrilor PSD, PNL și UDMR. Componența noului Guvern Ciolacu
Noul Guvern Ciolacu este format din 16 ministere: PSD – 8 miniștri; PNL – 6 miniștri; UDMR – 2 miniștri.
Miniștrii propuși în noul Guvern Ciolacu au fost audiați luni în comisiile de specialitate ale Parlamentului și au primit, fiecare dintre ei, avize favorabile, potrivit Agerpres.
Astfel, componența noului Guvern Ciolacu este:
- Ministrul Afacerilor Interne, vicepremier – Cătălin Predoiu (PNL)
- Ministrul Finanțelor, vicepremier – Tanczos Barna (UDMR)
- Vicepremier fără portofoliu – Marian Neacșu (PSD)
- Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR)
- Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Bogdan Ivan (PSD)
- Ministrul Transporturilor și Infrastructurii – Sorin Grindeanu (PSD)
- Ministrul Justiției – Radu Marinescu (PSD)
- Ministrul Apărării Naționale – Angel Tîlvăr (PSD)
- Ministrul Educației și Cercetării – Daniel David (PNL)
- Ministrul Culturii – Natalia Intotero (PSD)
- Ministrul Afacerilor Externe – Emil Hurezeanu (PNL)
- Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – Marcel Boloș (PNL)
- Ministrul Sănătății – Alexandru Rafila (PSD)
- Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Barbu (PSD)
- Ministrul Energiei – Sebastian Burduja (PNL)
- Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mircea Fechet (PNL)
- Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Simona Bucura Oprescu (PSD)
-
Business11 luni înainte
Alexandria, al 4-lea cel mai rău oraș în care să trăiești, din toată România
-
Politică5 luni înainte
Proiectul Ralucăi Turcan devine realitate. Pensiile sub 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate. Zeci de mii de sibieni vor beneficia
-
Politică9 luni înainte
Unde sunt parcurile industriale promise de Adrian Gâdea? Nicăieri. Vezi ce s-a ales de promisiunile mincinoase ale conducerii PSD Teleorman
-
Politică8 luni înainte
Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, cere demiterea imediată a inspectorului general adjunct bătăuș din Turnu Măgurele