Iohannis și Macron, discuție la telefon. Ce și-au spus cei doi președinți?
Klaus Iohannis a purtat în cursul zilei de astăzi, 30 aprilie, o conversație telefonică alături de Emmanuel Macron, președintele Franței. Pandemia de coronavirus, cu care se confruntă ambele state, a reprezentat subiectul principal al discuției dintre cei cei doi lideri, potrivit Administrației Prezidențiale.
„Președintele României a subliniat caracterul special, istoric, al relațiilor franco-române, fundamentate pe Parteneriatul Strategic dintre cele două țări, care a fost reconfirmat la cel mai înalt nivel prin semnarea, în noiembrie 2018, a Declarației Politice dintre România și Franța.
Președintele Klaus Iohannis a mulțumit Franței pentru ajutorul oferit în repatrierea cetățenilor români aflați în state din afara Uniunii Europene.
Președintele României a prezentat omologului său măsurile luate de țara noastră pentru identificarea și tratarea persoanelor infectate cu coronavirus. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că în România numărul persoanelor infectate și al celor care au decedat este încă în creștere și că, potrivit experților, în țara noastră încă nu s-a atins vârful epidemiei.
Totodată, Președintele României s-a referit la importanta comunitate românească din Franța, ai cărei membri au dovedit solidaritate cu poporul francez. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a subliniat implicarea în eforturile de combatere a epidemiei de COVID-19 în Franța a unui număr semnificativ de cadre medicale aparținând comunității românești”, se arată în comunicatul de presă transmis de Administrația Prezidențială.
Iohannis a relansat în discuția alături de Macron necesitatea unei acțiuni comune, organizate, la nivelul Uniunii Europene, pentru crearea unui sistem de sănătate puternic și susteanbil.
Internațional
Reactoarele modulare mici, soluția pentru cererea crescută de energie curată. Dar ministrul Sebastian Burduja ascunde realitatea. Costurile finale ale unui asemenea proiect sunt greu de calculat
Centralele nucleare ar putea deveni mai mici, mai simplu de construit și mai ușor de integrat în rețelele de energie în viitor, oferind o soluție critică pentru tranziția de la combustibilii fosili.
Noile reactoare modulare mici (SMR), cu o capacitate de până la 300 de megawați, promit să accelereze construcția de centrale nucleare într-un moment în care cererea de energie curată crește semnificativ, ca urmare a cresterii unor domenii precum inteligența artificială, producția industriala și vehiculele electrice, potrivit postului american de televiziune CNBC.
Reactoarele modulare mici, soluția pentru cererea crescută de energie curată
Companiile de utilități din întreaga lume închid centralele pe cărbune pentru a reduce emisiile de carbon, ceea ce pune presiune pe identificarea unor noi surse de energie fiabile. Energia nucleară, fiind una dintre cele mai sigure și constante opțiuni, devine o soluție din ce în ce mai atractivă. Totuși, construirea centralelor mari este extrem de costisitoare și de durată. De exemplu, proiectul Southern Co. din Georgia, care a implicat primele reactoare nucleare noi din ultimele decenii, a avut întârzieri majore și un cost final de peste 30 de miliarde de dolari.
SMR-urile sunt considerate o alternativă mai accesibilă și mai rapidă, putând fi asamblate pe loc din piese fabricate în fabrici. Doug True, directorul nuclear al Institutului de Energie Nucleară, a declarat pentru CNBC că aceste reactoare mai mici sunt ideale pentru a înlocui centralele pe cărbune închise, având dimensiuni comparabile.
Cu toate acestea, adevărata provocare rămâne construirea primului SMR în SUA. Până acum, doar trei astfel de reactoare funcționează la nivel global, în China, Rusia și Japonia. Deși există un interes major pentru această tehnologie, costurile și complexitatea primelor proiecte sunt obstacole semnificative. De exemplu, un proiect ambitions de a instala reactoare mici în statul Idaho, proiect al companiei NuScale, a fost anulat după ce bugetul său s-a umflat, de la 5 la 9 miliarde de dolari din cauza inflației si a dobanzilor.
Compania Dominion Energy explorează posibilitatea de a instala un SMR la centrala North Anna din Virginia, pentru a face față creșterii cererii de energie în regiune, în special din partea centrelor de date. Deși nu a luat o decizie finală, compania consideră SMR-urile o soluție promițătoare pentru a răspunde nevoilor viitoare de energie curată.
Alte companii, precum Holtec International și Constellation Energy, fac pași similari. Holtec lucrează la repornirea centralei nucleare Palisades din Michigan și intenționează să instaleze două reactoare mici până la începutul anilor 2030, în timp ce Constellation explorează integrarea SMR-urilor în centralele sale existente, potrivit CNBC.
Pe măsură ce tehnologia evoluează, SMR-urile ar putea deveni o soluție esențială pentru a sprijini tranziția către o energie mai curată și mai fiabilă. Totuși, succesul lor va depinde de sprijinul politic și de colaborarea între companii și autorități, într-un efort comun de a reduce costurile și de a accelera implementarea acestei tehnologii inovatoare.
Internațional
Turiștii ar putea da bani pentru vizitarea Fontana di Trevi. Primăria Romei se gândește să pună o taxă de acces
Primăria Romei se gândește să introducă o taxă de acces pentru Fontana di Trevi. Acest obiectiv este vizitat anual de milioane de persoane, iar măsura precizată se află în analiză și are scopul de a combate turismul excesiv.
Fontana di Trevi ar putea fi vizitată contra-cost de turiști
Alessandro Onorato, adjunctul responsabil de turism la Primăria Romei, ia în considerare impunerea unor ore de acces pentru vizitatorii care doresc să vadă emblematica fântână, conform AFP, citat de Agerpres.
„Aş fi în favoarea ideii de examinare a unui nou tip de acces, limitat în timp şi cu un număr fix (de vizitatori), cu un sistem de rezervare”, a declarat el pentru cotidianul Corriere della Sera.
Cât ar putea costa biletul de acces la Fontana di Trevi
Biletul de acces ar urma să fie gratuit pentru locuitorii din Roma, iar pentru turiști să se vândă la prețul de un euro.
Măsurile menționate nu au scopul de a atrage câștiguri, mai ales de pe urma introducerii taxei, ci de a controla aglomerația.
Un purtător de cuvânt al municipalității a declarat pentru AFP că posibilitatea introducerii taxei de acces este doar o „idee inițială” și „nu există încă nimic concret”.
„Este o chestiune delicată şi dificilă, dar mai devreme sau mai târziu va trebui abordată. Turismul la Roma, care înregistrează cifre record, trebuie să fie sustenabil pentru oraş şi pentru mediu”, a mai spus acesta.
Internațional
OpenAI: Între ambiții comerciale și provocările siguranței în Inteligența Artificială
Într-o perioadă în care inteligența artificială (AI) devine tot mai centrală în strategia globală a companiilor de tehnologie, OpenAI, una dintre cele mai proeminente organizații din domeniu, se află într-un moment critic.
Fondată inițial ca un laborator de cercetare non-profit, dedicat dezvoltării unei inteligențe artificiale generale (AGI) care să fie benefică umanității, OpenAI trece printr-o tranziție complexă, în care încearcă să își redefinească identitatea și prioritățile.
O tranziție cu provocări interne
În ultimii ani, OpenAI a cunoscut o creștere rapidă, transformându-se într-un jucător important pe scena tehnologică globală. De la lansarea ChatGPT în noiembrie 2022, compania a angajat peste 1.700 de persoane, 80% dintre acestea alăturându-se după succesul răsunător al chatbotului online, conform The New York Times.
Cu toate acestea, tranziția către o companie orientată spre profit a fost marcată de tensiuni interne și plecări notabile.
O serie de angajări recente, inclusiv cea a lui Sarah Friar ca director financiar și a lui Kevin Weil ca director de produs, semnalează intenția OpenAI de a se poziționa ferm ca lider în industria AI. De asemenea, compania a atras figuri influente în consiliul de administrație, cum ar fi Paul M. Nakasone, fost general al armatei SUA și fost șef al NSA, demonstrând că securitatea și protecția sunt esențiale în strategia sa de dezvoltare.
Cu toate acestea, pe măsură ce noi lideri au intrat în scenă, unii dintre pionierii care au contribuit la fondarea OpenAI au ales să plece. Ilya Sutskever, unul dintre cofondatori și cercetător-șef, a părăsit compania în mai 2024 pentru a-și înființa propria firmă de inteligență artificială. În mod similar, Jan Leike, un alt cercetător de top, a plecat la Anthropic, un rival emergent, exprimându-și îngrijorarea că cultura de siguranță din cadrul OpenAI a fost subordonată presiunilor comerciale.
Riscurile siguranței și dilemele etice în privința AI
Aceste plecări subliniază una dintre cele mai mari dileme ale OpenAI: cum să echilibreze presiunile de a genera profit cu nevoia de a asigura că tehnologiile sale nu vor cauza daune majore. Echipa „Superalignment”, creată de Sutskever și Leike, a avut misiunea de a explora riscurile catastrofale ale AI-ului, însă conflictele interne legate de modul în care aceste eforturi se integrează în viziunea generală a companiei au dus la desființarea echipei.
Într-o companie în care inovația rapidă este adesea prioritară, angajații au început să își exprime temerile. Todor Markov, un cercetător care și-a anunțat demisia în iunie 2024, a acuzat conducerea că nu poate fi de încredere în a dezvolta AGI într-un mod sigur, evocând motivele pentru care consiliul de administrație l-a demis temporar pe Sam Altman, CEO-ul OpenAI, la sfârșitul anului 2023.
Aceste îngrijorări nu sunt izolate. Foștii angajați care au părăsit compania au dezvăluit, sub anonimat, că măsurile coercitive, cum ar fi retragerea acțiunilor OpenAI în caz de critici publice, au amplificat tensiunile interne și au redus încrederea în leadership-ul companiei.
Impactul asupra viitorului Inteligenței Artificiale
În contextul actual, OpenAI este presată să răspundă nu doar la provocările interne, ci și la așteptările externe. Cu venituri anuale de peste 2 miliarde de dolari și mai mult de 200 de milioane de utilizatori săptămânali ai ChatGPT, compania se află la o răscruce. Pe de o parte, investitori precum Microsoft, Apple și Nvidia sunt interesați de potențialul său de creștere. Pe de altă parte, există o nevoie stringentă de reglementare și de stabilire a unor standarde clare pentru a preveni utilizarea greșită a AI-ului.
Paul M. Nakasone, noul membru al consiliului de administrație, a declarat recent că experiența sa la NSA l-a pregătit pentru a gestiona provocările legate de AI, subliniind necesitatea unei abordări ferme în ceea ce privește securitatea. Cu toate acestea, plecarea lui John Schulman, un alt co-fondator al OpenAI, care s-a alăturat și el Anthropic, ridică întrebări despre capacitatea companiei de a menține echilibrul între inovație și responsabilitate.
Pe măsură ce OpenAI navighează prin aceste ape tulburi, rămâne de văzut dacă va reuși să își mențină poziția de lider în industrie, fără a compromite siguranța și etica.
-
Lifestyle3 ani înainte
Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta. Discret, este adoptat de tot mai mulți români cu bani
-
Politică3 ani înainte
Florin Cîțu va câștiga detașat confruntarea cu Ludovic Orban. Iată si de ce
-
Lifestyle3 ani înainte
Un sfat vital din partea medicilor: pentru o viață sănătoasă, dormiți mai mult de 6 ore pe noapte
-
Lifestyle3 ani înainte
În sfârșit te întorci la birou. Cum te vei îmbrăca?