Politică
Judecătorii ar putea decide sentința în dosarul lui Tăriceanu
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar putea pronunţa, astăzi, sentinţa în dosarul în care Tăriceanu este judecat pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. La ultimul termen de judecată, procurorii DNA au cerut o pedeapsă de trei de închisoare cu executare pentru Călin Popescu-Tăriceanu, susţinând, în faţa instanţei, că preşedintele Senatului, la fiecare ocazie, a făcut totală abstracţie de faptul că acuzaţiile sunt probate temeinic, iar într-un „act de totală aroganţă” a venit cu tot felul de probe sau justificări pentru menţinerea propriei versiuni a relatărilor, ei considerând că acesta a avut „apărări puerile, nedemne de pregătirea superioară”.
De asemenea, anchetatorul a arătat că „obligaţia de a fi onest îi este total străină lui Călin Popescu-Tăriceanu”.
„Aşadar, apreciem că, dincolo de orice dubiu, rezultă săvârşirea faptei, astfel că cerem condamnarea sa la pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare. Doar aşa se poate corecta comportamentul şi asigurarea rolului pedepsei. La stabilirea pedepsei şi cuantum aveţi în vedere complexitatea faptei şi impactul social produs de o astfel de faptă săvârşită de către un fost prim-ministru”, a spus reprezentantul DNA.
La rândul său, avocatul lui Călin Popescu-Tăriceanu le-a cerut magistraţilor să excludă procesele-verbale emise în baza mandatelor pe siguranţă naţională din perioada 2008 – 2014, precizând că nu au ”relevanţă şi fundament”.
Apărătorul a mai arătat că fapta de care este acuzat clientul său nu se bazează pe probe.
Tot atunci, atât reprezentantul DNA, cât şi avocatul lui Călin Popescu-Tăriceanu au solicitat instanţei schimbarea încadrării juridice, şi anume, menţinerea doar a infracţiunii de mărturie mincinoasă şi eliminarea celei de favorizare a făptuitorului.
În ultimul cuvânt, preşedintele Senatului a afirmat că acuzaţiile pe care i le aduc procurorii DNA „se bazează pe mistificări şi contradicţii grave”.
„Toate declaraţiile pe care le-am făcut au fost făcute sincer, cu bună-credinţă. Mă consider nevinovat şi nu am dorit să îngreunez cercetarea penală sau tragerea la răspundere a inculpaţilor. Acuzaţiile se bazează pe mistificări şi contradicţii grave. (…) Am detaliat şi în ce a constat legătura cu Dan Andronic şi durata şi în ceea ce îl priveşte pe Tal Silberstein. Este un proces de intenţie şi se doreşte cu totul şi cu totul altceva decât scoaterea la lumină a adevărului. (…) Se fac foarte multe broderii şi supoziţii, care unele dintre ele nu se găsesc astăzi în rechizitoriu”, a declarat Tăriceanu.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată, potrivit Agerpres.
Politică
Cine este Bogdan Trif, autorul atacului grobian la adresa premierului Bolojan, orbit de ură sub lumina pusă pe șobolani
Există un moment în politică în care un atac nu reușește să lovească ținta vizată, ci ricoșează spectaculos în cel care l-a lansat. Postarea de sâmbătă a lui Bogdan Trif, liderul PSD Sibiu, este un astfel de moment — un studiu de caz aproape didactic în auto-sabotaj politic. Dar pentru a înțelege de ce gestul nu surprinde pe nimeni din județul Sibiu, merită să știi cine este, de fapt, omul din spatele tastaturii.
Contextul: o ironie pe care Trif a ratat-o complet
Totul a pornit de la o declarație a premierului Ilie Bolojan, care, vineri, la Radio România Actualități, descria situația companiilor de stat cu o metaforă directă: „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat.”
Bolojan vorbea, evident, despre corupție și risipa din sistemul public. Replica lui Bogdan Trif a venit la scurt timp și — ironie supremă — a demonstrat tocmai că lumina deranjase pe cineva. Liderul PSD Sibiu l-a numit pe premier „șobolan Bolojan, prim-sinecuristul țării”, acuzându-l că „și-a tras armată de boți”, al căror scop ar fi ca „nu cumva să se dărâme mitul mesianicului Bolojan”. Postarea era însoțită de o caricatură în care premierul era prezentat cu capul unui șobolan.
Un politician care urla „Șobolanul!” imediat după ce fusese aprinsă lumina în cămară. Nu putea fi un mai bun argument în favoarea premierului.
Acuzația fără dovezi: boții imaginari ai unui partid cu postări identice
Bogdan Trif a ales să lanseze acuzații grave — o campanie coordonată de boți meniți să apere imaginea lui Bolojan — fără să prezinte nicio dovadă. El descria o presupusă „avalanșă de comentarii la indigo” provenind de la „conturi fără istoric”, cu „mesaje trase la șablon” și „intervenții coordonate din toate colțurile țării”.
Acuzația ar fi meritat cel puțin o minimă susținere: capturi de ecran, analize, comparații. În absența oricărei probe, rămâne o simplă narațiune conspiraționistă — genul de discurs pe care PSD l-a cultivat cu asiduitate ori de câte ori realitatea devenea incomodă.
Ironia este că această postare a venit exact în momentul în care, cu două zile înainte de consultarea internă a PSD privind retragerea sprijinului față de premier, mai mulți lideri social-democrați postaseră mesaje identice, trase la indigo, cu titlul „Momentul adevărului”. Coordonare impecabilă — dar nu din partea adversarilor. Mai mulți social-democrați au fost nevoiți să-și oprească comentariile după ce au fost criticați aspru pentru tocmai această campanie coordonată. Acuzatorul era, de fapt, chiar modelul crimei pe care o descria.
Omul care a pozat în campanie cu Horațiu Potra
Înainte de a-și asuma rolul de gardian al transparenței și democrației digitale, Bogdan Trif a trebuit să explice ceva mai delicat. În noiembrie 2024, au apărut fotografii în care liderul PSD Sibiu apărea alături de controversatul Horațiu Potra — fotografii publicate chiar în material electoral plătit de PSD, în care Potra îndemna sibenii să voteze listele social-democrate.
Când Potra a ajuns în atenția procurorilor — în autoturismul său fuseseră găsite arme — Trif a găsit rapid o explicație: „Nu am avut cunoștință despre legăturile lui Horațiu Potra cu fostul candidat la Președinția României Călin Georgescu. În niciun caz nu puteam bănui sau anticipa acțiunile acestuia.” Iată deci portretul unui politician cu un fler remarcabil pentru a nu bănui nimic niciodată — dar cu un instinct infailibil pentru a striga „Șobolanul!” la momentul oportun politic.
Scandalul spitalului județean: pleacă de la masă când e acuzat de minciuni
Palmaresul lui Bogdan Trif în politica sibiană cuprinde și un episod revelator din februarie 2026. La o dezbatere despre parcursul noului spital județean din Sibiu, Trif s-a ridicat de la masa discuțiilor după ce vicepreședintele Consiliului Județean, Vlad Vasiu, l-a acuzat că spune minciuni. Gestul este elocvent: un politician care nu suportă să fie contrazis în public, dar care nu ezită să arunce acuzații grave fără nicio dovadă pe Facebook.
Reacțiile: de la „disonanță cognitivă” la „limbaj grobian”
Răspunsurile la postarea cu „Șobolan” nu au întârziat. Deputatul USR Adrian Echert i-a amintit lui Trif de fotografia din campania electorală alături de Potra, scriind: „Ați împins ani de zile aceeași combinație de propagandă și control. Acum realitatea nu mai încape în mesajele voastre. Și, în loc să vă uitați la ce ați făcut, inventați «boți» și strigați «ajunge».”
Președinta PNL Sibiu, Raluca Turcan, a fost mai directă: „Limbajul grobian a devenit politica de partid la Sibiu de foarte mulți ani de zile și acesta este motivul pentru care la Sibiu, PSD pierde tot timpul alegerile.” Nu a fost o apărare emoțională, ci o constatare electorală rece. Sibiul este, de ani buni, un județ refractar față de PSD — și nu fără legătură cu exact tipul de discurs pe care Trif îl practică.
Concluzie: lumina deranjează
Bolojan spusese că a pus lumina pe șobolani și că asta a deranjat. Reacția lui Bogdan Trif — imediată, viscerală, grosolană — a confirmat diagnosticul mai eficient decât orice discurs al premierului ar fi putut-o face.
Un deputat care s-a fotografiat zâmbind alături de un mercenar în campanie electorală și a pretins că nu știa nimic. Un politician care a plecat de la masa discuțiilor când a fost acuzat de minciuni. Un lider județean care acuză campanii coordonate în timp ce postează la unison cu colegii de partid. Sorin Grindeanu însuși a sărit în scenă, scriind și el despre „șobolani” — cu comentariile, ironic, oprite la propria postare.
Uneori, cel mai bun argument al adversarului ești tu însuți.
Politică
Conducerea PNL se reunește la Sibiu. Ce vor analiza liderii liberali
Conducerea Partidul Național Liberal (PNL) se va reuni în acest weekend, la Sibiu, într-o ședință a Biroului Politic Național (BPN), unde liderii liberali vor analiza atât situația din coaliția de guvernare, cât și stadiul implementării obiectivelor asumate la nivel executiv.
Potrivit surselor politice, reuniunea este programată pe parcursul zilelor de sâmbătă și duminică, iar pe agenda discuțiilor se află evaluarea măsurilor adoptate de Guvern, impactul reformelor după aprobarea bugetului de stat pentru 2026, precum și evoluțiile recente din cadrul coaliției.
În paralel, liderii PNL vor aborda și chestiuni organizatorice interne, dar și etapele următoare ale guvernării, în contextul unor tensiuni și poziționări divergente apărute în ultima perioadă între partenerii de coaliție.
Deputatul Ionel Bogdan a declarat, la Antena 3 CNN, că în cadrul ședinței va avea loc o evaluare amplă a activității Executivului și a deciziilor recente.
Business
Cormann (OCDE): Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie
Secretarul general al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, a declarat luni că intenționează să transmită invitația oficială pentru aderarea României la organizație în luna iunie, înaintea reuniunii Consiliului OCDE. Declarația a fost făcută la Palatul Cotroceni, unde delegația OCDE a fost primită de președintele României, Nicușor Dan.
„Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie, înainte de reuniunea Consiliului, în aceste ultime luni ale procesului de aderare”, a afirmat Cormann. El a subliniat că România a înregistrat în ultimele decenii o creștere economică puternică și progrese importante în convergența cu standardele OCDE privind veniturile și nivelul de trai.
Vizita delegației OCDE a avut loc în contextul lansării Studiului economic OCDE 2026 pentru România, prezentat la Guvern. Documentul analizează evoluția economiei românești și oferă recomandări pentru dezvoltarea viitoare.
Președintele Nicușor Dan a salutat rezultatele prezentate în raport. „Mă bucur că atingem țintele pe care le-am avut. Vă mulțumesc pentru Studiul economic”, a declarat șeful statului.
Ulterior, într-un mesaj public, președintele a subliniat că aderarea României la OCDE în acest an reprezintă un obiectiv strategic susținut de o largă majoritate politică, prin reformele deja adoptate.
„România se află într-o etapă avansată a procesului de aderare la această organizație. Studiul economic 2026 oferă o analiză cuprinzătoare a direcțiilor de dezvoltare a economiei naționale”, a transmis Nicușor Dan.
Șeful statului a adăugat că apartenența la OCDE — organizație care reunește unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii — ar aduce beneficii importante României, precum atragerea de investiții străine, acces la finanțări mai avantajoase pe piețele internaționale, modernizarea administrației publice și politici economice bazate pe date solide.
De asemenea, OCDE ar putea oferi asistență tehnică în domenii esențiale, precum creșterea colectării veniturilor la buget și reforma companiilor de stat.
-
Business9 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business9 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Business10 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului
-
Business5 luni înainteSituație șocantă pe piața de energie. Hidroelectrica vinde mai scump energia către cei care cumpără mai multă și mai ieftin către cei care cumpără mai puțină

You must be logged in to post a comment Login