Consolidarea profilului României în NATO şi UE reprezintă o prioritate esenţială şi o componentă a securităţii ţării noastre, a declarat marți președintele Klaus Iohannis, la prezentarea raportului privind activitatea desfasurata de Ministerul Apărării Naționale pe anul 2014.

“Ne aflăm într-un context strategic complex, caracterizat de transformări semnificative la nivel regional şi global. În proximitatea României, acţiunile militare de tip convenţional şi hibrid reprezintă o provocare directă şi violentă la adresa fundamentelor juridice ale securităţii spaţiului european. În acest context, apartenenţa la NATO, alături de parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi de statutul de membru al UE, reprezintă coordonatele fundamentale ale politicii noastre externe şi de securitate. Consolidarea profilului României în NATO şi UE reprezintă o prioritate esenţială şi o componentă a securităţii ţării noastre, o linie de conduită specifică bunei guvernări şi, în acelaşi timp, răspunde aşteptărilor concetăţenilor noştri. La 11 ani de la aderarea la NATO şi la opt ani de la aderarea efectivă la UE, ţara noastră trebuie să-şi consolideze credibilitatea strategică, într-o zonă caracterizată de coliziunea intereselor strategice şi într-o perioadă marcată de modificări geopolitice rapide. Credibilitatea reprezintă o valoare naţională importantă, atât în relaţia cu aliaţii şi partenerii noştri, cât şi cu propriii noştri cetăţeni. Credibilitatea noastră ca naţiune depinde de mai mulţi factori: continuitatea în promovarea unei politici orientate european şi transatlantic; predictibilitatea în asumarea deciziilor de politică externă, în definirea intereselor naţionale şi a obiectivelor strategice ce decurg din ele; transparenţă în conceperea politicilor publice şi în planificarea resurselor necesare implementării lor”, a spus Iohannis.

Șeful statului a adăugat că, “în România lucrului bine făcut, politica în domneiul apărării şi buna guvernare merg împreună, spre folosul cetăţenilor”.

“Aşa cum spune şi legea noastră fundamentală, Armata este subordonată voinţei poporului, pentru garantarea suveranităţii, a integrităţii statului, dar şi a democraţiei. De aceea, nu întâmplător, unul dintre primele demersuri politice după învestirea mea ca preşedinte al României a fost obţinerea consensului politic din partea partidelor parlamentare, pentru prima dată după 25 de ani, pentru creşterea bugetului Apărării la 2% din PIB începând cu anul 2017. Mai mult, am propus şi toate partidele au fost de acord, susţinerea acestui prag minim timp de 10 ani până în 2027, pentru a avea predictibilitatea necesară unei mai bune planificări a resurselor bugetare destinate sectorului apărării. Este, însă, responsabilitatea dumneavoastră ca acest efort financiar făcut de întreaga naţiune să se materializeze printr-o prioritizare adecvată a programelor de înzestrare, care să corespundă noilor realităţi strategice şi bugetare. Doamnelor şi domnilor, Armata este o instituţie a statului cu misiunea de a proteja interesele vitale ale naţiunii. Ea este, totodată, un simbol al perenităţii şi continuităţii statului român, o instituţie fundamentală a sistemului de securitate naţională, în care concetăţenii noştri au cea mai mare încredere. România şi-a dovedit capacitatea de furnizor de securitate în plan internaţional, inclusiv în participarea cu forţe militare la misiuni internaţionale de stabilizare şi asistenţă. De acum înainte, acest statut trebuie consolidat atât printr-un spectru mai larg de instrumente, prin demersuri diplomatice, cât şi prin măsuri ce vizează creşterea capacităţii operaţionale a Armatei. În calitate de comandant al Forţelor Armate şi de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, voi acorda atenţia cuvenită atât problemelor ce ţin de optimizarea cadrului legislativ şi organizatoric al unei structuri de forţe eficace şi agile, cât şi de buna pregătire a Armatei şi de înzestrarea corespunzătoare a acesteia. Avem nevoie de o legislaţie clară, unitară şi coerentă, de mai puţină birocraţie şi de dotări pe măsura provocărilor actuale, dar şi a angajamentelor noastre”, a mai spus Iohannis.

Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis a precizat că, în conformitate cu prevederile Constituţiei şi în termenul prevăzut de legea planificării apărării, va prezenta Parlamentului noua strategie naţională de apărare a ţării.

“Acest document va evalua mediul internaţional de securitate, va prezenta potenţialele riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi, precum şi direcţiile de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale a României pe termen lung. Conform legii, în baza acestui document şi a Cartei Albe a apărării, Ministerul Apărării Naţionale va elabora noua strategie militară, ultimul document de acest tip care a fost aprobat datând din anul 2000.De asemenea, în conformitate cu angajamentele şi priorităţile actualului program de guvernare, ar trebui finalizat procesul de revizuire strategică a apărării cu rol determinant asupra planificării şi generării capabilităţilor de apărare naţionale şi multinaţionale. Rezolvarea restanţelor în materie acumulate în ultimii ani şi respectarea termenelor reprezintă o datorie politică şi o dovadă de responsabilitate şi seriozitate. Acestea sunt esenţiale pentru asigurarea credibilităţii strategice. Nu în ultimul rând, în concordanţă cu nevoile operaţionale şi cu nivelul prognozat de bugetare, majorat la 2% din PIB, avem nevoie de o regândire a cadrului strategic privind priorităţile de înzestrare. Obiectivul nostru comun este de a asigura armonizarea politicilor de achiziţii, cu planificarea apărării şi cu resursele puse la dospoziţie prin buget. Într-o perspectivă pe termen scurt, este obligatoriu să ne îndeplinim obiectivele asumate în comun la ultimul summit al Alianţei Nord-Atlantice, în special operaţionalizarea celor două noi comandamente, precum şi să finalizăm, conform calendarului agreat cu partenerul strategic american, operaţionalizarea bazei de la Deveselu. Nu în ultimul rând, vreau să subliniez că va fi nevoie de o prezenţă mai activă la dezvoltarea politicii comune de securitate şi apărare a Uniunii Europene, în condiţiile în care va începe în curând procesul de revizuire a strategiei de securitate europeană”, a completat Iohannis.