Connect with us

Business

Alexandria, locul 2 în topul reședințelor de județ cu cea mai mare pierdere a puterii de cumpărare

Publicat cu

pe

Potrivit Institutului Național de Statistica, Alexandria ocupă locul 2 în topul reședințelor de județ cu cea mai mare scădere a puterii de cumpărare, iar această situație are consecințe grave pentru locuitorii săi.

Din cauza lipsei de interes a administrației locale, condusa de PSD, alexăndrenii au de suferit. Incapacitatea de a atrage investitori a condus, inveitabil, la salarii mici, care nu țin pasul cu scumpirile.

Unul dintre indicatorii cheie ai acestei probleme este pierderea în capacitatea de a cumpăra alimente de bază. Statisticile arată că pentru fiecare sută de lei, locuitorii din Alexandria pierd patru coșuri de alimente medii. Coșul mediu alimentar, care include zece alimente de bază pentru o alimentație sănătoasă – cartofi, fasole uscată, morcovi, mere, lapte, ceapă, brânză de oaie, ouă, usturoi și miere de albine – a devenit din ce în ce mai inaccesibil pentru mulți alexăndreni.

Această creștere drastică a prețurilor a lovit puternic buzunarele locuitorilor din Alexandria, care se confruntă deja cu venituri modeste.

Așa cum atrăgea atenția și Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, într-o postare pe pagina lui de social media, județul ocupă ultimul loc din România în ceea ce privește nivelul salariului mediu

Comparând datele din ianuarie 2021 cu cele din ianuarie 2024, este evident că, în ciuda eforturilor lor de a economisi și de a gestiona bugetele cu atenție, locuitorii orașului pot cumpăra cu patru coșuri de alimente mai puțin pentru fiecare sută de lei cheltuit.

Constanța și Satu Mare stau cel mai bine la capitolul pierderii puterii de cumpărare. În cele două orașe locuitorii au pierdut un singur coș alimentar format din cele 10 produse la fiecare sută de lei.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Business

Șeful Camerei de Comerț, despre dezastrul lăsat de PSD și Ciolacu: Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie

Publicat cu

pe

Președintele CCIR, Mihai Daraban, conduce o puternică delegație economică în SUA

Șeful Camerei de Comerț, Mihai Daraban, a atras atenția asupra dezastrului fiscal cauzat de PSD și Marcel Ciolacu.

Statul trebuie să-şi scadă cheltuielile de funcţionare, altfel mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină şi decontul la un moment dat, a declarat, miercuri, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

„Părerea mea este că pentru aducerea mai multor investitori străini în România care să creeze acele bunuri de larg consum spre satisfacţia consumatorului, trebuie să avem un cadru fiscal predictibil. Şi de ce nu, o nouă fiscalitate atractivă, pentru că nu mai avem alt atuu în mână ca ţară pentru atragerea investiţiilor străine. Noi nu suntem în cazul Ungariei care a avut un alt gen de retrocedare a proprietăţii. Guvernul şi autorităţile locale din Ungaria îşi permit să ofere un teren în zone strategice, căi ferate, autostrăzi unor investitori străini, precum cazul BMW la Debrecen. Noi, din păcate, trebuie să apelăm la latifundari şi nu înţelegem că investitorul în producţie blochează banii în tehnologie, nu ca retailerul care îşi permite să cumpere pământ”, a spus Daraban, la conferinţa „Concurenţa în sectoare cheie”.

Potrivit acestuia, pentru atragerea de investiţii rămâne o strategie de fiscalitate redusă şi predictibilă pe termen lung. „Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină şi decontul la un moment datl”, a mai spus Daraban.

Dezastrul cauzat de PSD se vede cel mai bine in Teleorman. Un județ cu un potențial de dezvoltare imens, Teleorman a ajuns un pol al sărăciei. Aflat sub conducerea PSD în ultimii 15 ani, Teleorman a ajuns județul cu cele mai mici salarii din toată țara. O treime dintre locuitori sunt pensionari, mulți trăiesc cu salariul minim pe economie, iar un sfert din populație a plecat în alte zone sau țări, se arată într-o analiză a Bugetul.ro.

Citește mai departe

Business

Investițiile estice transformă Europa de Est în noua Chină

Publicat cu

pe

În condițiile în care firmele își mută producția mai aproape de piață, Europa Centrală și de Est (CEE) sunt locurile potrivite. Astfel, Europa de Est este transformată în noua Chină, potrivit The Economist.

Uniunea Europeană a încercat din răsputeri în ultima vreme să restricționeze importurile din China. Însă, vara aceasta, China a facilitat importul unui produs european: carnea de pasăre polonă. Gestul a fost nesemnificativ din punct de vedere economic. Dar acesta face parte dintr-un efort mai amplu al Chinei de a cultiva și de a investi în Europa Centrală și de Est.

China nu este singura. Țările beneficiază de pe urma transferului producției de către întreprinderi mai aproape de piața europeană (care au granițe apropiate) sau în locuri considerate de încredere din punct de vedere politic (care fac parte din aceeași alianță geopolitică), precum și exportul de modă veche, peste mări și oceane, pentru costuri mai mici.

Statistici despre transformarea Europei de Est

Într-un raport recent, privind competitivitatea europeană, Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, a susținut că Europa trebuie să construiască lanțuri de aprovizionare mai rezistente și să investească în producția internă de bunuri-cheie, cum ar fi semiconductorii. Globalizarea de la începutul anilor 2000 a alimentat o creștere impresionantă în statele membre, mai noi, ale UE. În prezent, aceștia sunt pregătiți să beneficieze din nou de o evoluție.

Să luăm exemplul Poloniei, care nu a avut o recesiune din 1991, cu excepția pandemiei. Nivelul său real de consum pe persoană a ajuns la nivelul celui din Spania. Investițiile străine directe nete s-au dublat, de la 10 miliarde de dolari pe an la mijlocul anilor 2010, la aproximativ 20 de miliarde de dolari în prezent.

Un studiu realizat de Kearney, o companie de consultanță, plasează Polonia în primele 25 de destinații pentru următorii ani, după Mexic și Taiwan. Există trei motive pentru a ne aștepta la mai multe investiții în regiune. Primul este tranziția globală către neutralitatea climatică. De la vehicule electrice și baterii, până la pompe de căldură și mori de vânt, trebuie construite capacități noi de producție. Modernizarea fabricilor vechi din Germania sau Franța au un cost la fel de ridicat precum ar avea construirea unei noi fabrici în Polonia sau Ungaria.

Țările bogate pot oferi mai multe subvenții, dar au terenuri și forță de muncă mai ieftine, reglementări mai permisive și impozite mai mici.

China își dublează sectorul de producție

Al doilea motiv este supracapacitatea chineză. Pe măsură ce creșterea încetinește, China își dublează sectorul de producție supradimensionat, în special în domenii noi, cum ar fi vehiculele electrice. Uniunea Europeană este singura piață încă destul de deschisă importurilor chineze, ceea ce sporește presiunea asupra producătorilor europeni de a concura. Acest lucru îi împinge spre regiunile cu costuri mai mici de pe piața unică. Într-un deceniu, „cea mai mare parte a producției de automobile din Europa ar putea fi în țări și alte locuri mai ieftine, precum Portugalia și Spania”, spune Zoltan Torok de la Raiffeisen Bank, din Ungaria.

În sfârșit, tensiunile dintre America și China, cu Europa între ele, pot perturba lanțurile de aprovizionare. Acesta este motivul pentru care firmele au început să aducă producția mai aproape de piețe (care au granițele apropiate), potrivit The Economist.

Producătorii chinezi vor încerca să producă în Europa, folosind Ungaria drept cap de pod. Cele mai mari anunțuri ale chinezilor în ultimii trei ani au fost în Ungaria și Serbia, potrivit fDi Intelligence, o companie de consultanță. Ungaria a primit prima fabrică europeană a BYD, un producător chinez de vehicule electrice. Și firmele din Occident o fac. Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, s-a deplasat în Serbia pe 19 iulie pentru a semna un acord de exploatare a litiului pentru vehicule electrice. Intel, un producător de cipuri, a ales Polonia pentru o fabrică de 4,6 miliarde de dolari, deși a întrerupt investițiile europene pe fondul problemelor financiare.

Riscurile la care este supusă Europa de Est

Dar toată expansiunea are și riscuri. Investitorii străini nu sunt tocmai populari. O mare parte din economia regiunii este deja deținută de străini. Valoarea adăugată în producția de vehicule se află aproape în întregime în mâini străine. Două dintre primele patru bănci din Polonia sunt filiale ale unei bănci olandeze și ale Santander, o bancă spaniolă.

Partidele populiste, precum „Lege și Justiție”, din Polonia, susțin că modelul duce la o creștere mai scăzută a salariilor și la creșterea inegalității. Țările cheltuiesc mult mai puțin pentru cercetare și dezvoltare decât cele din Europa de Vest și nu au piețe de capital solide. Încercarea Poloniei de a construi un autobuz propriu abia a început, chiar și după ce și-a unit forțele cu Geely, un producător chinez, pentru o mare parte din tehnologie. Cel mai mare producător de autobuze din țară, Solaris, a fost recent achiziționat de o firmă spaniolă, conform The Economist.

Țările din Europa Centrală și de Est trebuie să concureze cu țări precum Germania și Franța, care își pot permite subvenții mai mari, și cu țări cu energie mult mai ieftină, precum țările nordice și Spania. Costurile forței de muncă sunt încă mai mici în aceste țări, dar diferența se reduce: salariile lor vor ajunge de la 44% din media occidentală în prezent, la 59% până în 2035, potrivit Tomas Dvorak și Mateusz Urban de la Oxford Economics, o companie de consultanță.

Pentru a concura, guvernele oferă străinilor terenuri ieftine, ceea ce nemulțumește firmele locale; energie subvenționată, pe care o plătesc alți consumatori; și reglementări mai ușoare, ceea ce înfurie grupurile de mediu. „Asamblarea bateriilor cu o mulțime de introduceri importate este, la nivel local, o activitate cu valoare adăugată scăzută care, pe deasupra, necesită multă energie și apă”, spune Gergely Tardos de la OTP Bank, din Budapesta. „Există dezbateri cu privire la faptul dacă este bună sau nu pentru țară”.

Investitorii străini au nevoie și de siguranța că pot găsi lucrători. Aceasta este o provocare pentru țările cu o populație unde vârsta de muncă este în declin. Milioane de cetățeni ai acestora s-au mutat în țări cu economii mai bogate, din Occident.

„Importul de muncitori este acum ceva obișnuit”, spune dl Torok. Firmele apelează la agenții private și la guverne pentru ajutor. „Mergem până în India, chiar și în Laos pentru a-i găsi”, spune Jakub Fekiac de la Edgar Baker, o agenție din Slovacia. Firmele străine de servicii nu apar prea mult în cifre, dar analiștii spun că acestea angajează la fel de mulți oameni ca cele industriale. Numărul studenților străini din universitățile maghiare s-a dublat în ultimul deceniu, fiind atrași de vizele europene. Importul de lucrători ar putea să nu dea rezultate bune în țările în care votanții se opun imigrației, prezintă The Economist.

Boom-ul investițiilor în aceste țări le va consolida poziția în cadrul Uniunii Europene, împreună cu perspectivele lor economice. De asemenea, le va face mai prietenoase față de China și de alte țări autoritare care doresc să se apropie de Europa. Ungaria se opune deja tarifelor vamale impuse pentru produsele chinezești.

Unii analiști se tem că exporturile de carne de pui ale țărilor se vor dovedi un comerț slab pentru un cal troian chinezesc.

Citește mai departe

Business

Energia devine factorul cheie în dezvoltarea Inteligenței Artificiale. Țările occidentale pregătesc investiții masive pentru a produce energia necesară

Publicat cu

pe

Luna trecută, Amazon și-a sărbătorit cea de-a 20-a aniversare a prezenței în Irlanda. Ar fi trebuit să fie un moment de bucurie. La urma urmei, Amazon, ca și alți giganți tehnologici, a investit masiv în această țară în ultimele două decenii datorită regimului său fiscal scăzut, susținând o creștere amețitoare. Dar, în realitate, aceste sărbători aniversare au avut o tentă amară. Unul dintre motive este că instanțele europene au decis luna trecută că scutirile fiscale de 13 miliarde de euro acordate pentru Apple au fost ilegale. Liderii comunității de afaceri se tem că acest lucru ar putea submina investițiile viitoare, potrivit prestigiosului cotidian britanic Financial Times.

Constrângerile impuse de energie

O altă problemă este energia. Amazon Web Services derulează în prezent investiții de 30 de miliarde de euro în Europa, pe fondul unei explozii a inteligenței artificiale, potrivit lui Neil Morris, directorul irlandez al Amazon Web Services. Cu toate acestea, nimic nu va ajunge în Irlanda deoarece oficialii Amazon sunt îngrijorați de viitoarele constrângeri energetice. Într-adevăr, există rapoarte conform cărora compania a redirecționat deja unele activități desfășurate în cloud tocmai din această cauză.

Deși guvernul irlandez s-a angajat să extindă rețeaua energetică, în principal prin intermediul parcurilor eoliene, acest lucru nu se întâmplă suficient de repede pentru a satisface cererea în creștere. Și infrastructura de hidrocentrale are probleme. Da, dacă vă puteți închipui, o țară cunoscută pentru o vreme umedă și cu mult vânt întâmpină probleme în furnizarea de energie hidro și eoliană către marile companii din domeniul tehnologiei.

Există cel puțin patru lecții care ar trebui să ne trezească. În primul rând, această poveste arată că discursul popular cu privire la inovarea tehnologică este, în cel mai bun caz, limitat și, în cel mai rău caz, iluzoriu. Mai precis, în cultura modernă avem tendința de a vorbi despre internet și inteligență artificială ca și cum acestea ar fi un lucru pur neînsuflețit (precum un „nor”).

În consecință, politicienii și votanții trec adesea cu vederea infrastructura fizică neinteresantă, dar care face acest lucru să funcționeze, precum centrele de date, liniile electrice și cablurile submarine. Dar această deseori ignorată infrastructură este esențială pentru funcționarea economiei digitale moderne și de aceea trebuie să îi acordăm urgent mai mult respect și atenție.

Inteligența artificială consumă de 10 ori mai multă energie

În al doilea rând, trebuie să ne dăm seama că această infrastructură este, de asemenea, supusă unei presiuni tot mai mari. În ultimii ani, consumul de energie al centrelor de date a fost destul de stabil, deoarece creșterea nivelului de utilizare a internetului a fost compensată de creșterea eficienței energetice. Cu toate acestea, situația se schimbă rapid acum: căutările online către Inteligența Artificială utilizează de aproximativ 10 ori mai multă energie decât motoarele de căutare existente. Prin urmare, consumul de energie electrică al centrelor de date se va dubla cel puțin până în 2026, conform Agenției Internaționale pentru Energie – iar în SUA se preconizează că acestea vor consuma 9% din totalul energiei electrice până în 2030.

În Irlanda, consumul a explodat deja la peste 1/5 din rețea – mai mult decât gospodăriile, anunță Financial Times.

Modalități pentru energie suplimentară

În al treilea rând, graba companiilor și a guvernelor de a afla cum – sau dacă – vor putea găsi această electricitate suplimentară, a produs o binecuvântare neașteptată: tehnologia a devenit un motor-cheie al tranziției energetice.

Da, creșterea consumului de energie electrică duce la creșterea emisiilor. Însă, companii precum Google, Microsoft și Apple investesc masiv în energia hidro, eoliană și solară și în inovarea în domeniul bateriilor. Microsoft chiar a anunțat recent un acord cu grupul de utilități Constellation pentru a investi 1,6 miliarde de dolari în repornirea centralei nucleare Three Mile Island din Pennsylvania, pentru a satisface cererea de energie electrică a AI. Capitalizarea de piață a Constellation a depășit de atunci 80 de miliarde de dolari deoarece investitorii se așteaptă la mai multe astfel de acorduri.

Între timp, Sam Altman de la OpenAI și cofondatorul Microsoft, Bill Gates, laudă cu entuziasm reactoarele modulare mici. Aceștia și alții din sectorul tehnologic speră că astfel de inițiative vor reduce în cele din urmă criza de energie, în special dacă viitoarele versiuni ale inteligenței artificiale vor utiliza mai puțină energie. În acest caz, temerile actuale cu privire la aprovizionarea cu energie electrică s-ar putea dovedi a fi eronate – la fel cum previziunile privind o foamete globală au fost infirmate de revoluția verde din anii 1960. Tehnologia în sine poate rezolva problemele tehnologice – sau cel puțin așa se speră, prezintă Financial Times.

Soluția: politică guvernamentală comună pentru domeniul energetic

A patra lecție este că o astfel de soluție energetică inovatoare nu ar putea funcționa fără o politică guvernamentală coerentă. Din nefericire, aceasta nu prea există. La urma urmei, este nevoie de autorizație de construcție pentru a construi centre de date, ceea ce înseamnă adesea intervenția guvernului. Uitați-vă doar la modul în care Angela Rayner, viceprim-ministrul Regatului Unit, se implică în forță într-un conflict local în localitatea Abbots Langley din comitatul Hertfordshire, unde localnicii doresc să blocheze noile investiții digitale.

Este nevoie și de implicarea guvernului pentru a crea rețele electrice conectate. De exemplu, un impediment uriaș în calea implementării energiei regenerabile în SUA este faptul că este scandalos de greu să se obțină autorizațiile necesare pentru construirea liniilor de transport care să conecteze resursele de energie regenerabilă din inima Americii, către locuri însetate de energie precum California.

În cazul în care criza de energie se va intensifica, vom avea nevoie, de asemenea, ca guvernul să decidă viitoarea distribuție a resurselor limitate de energie electrică. Ar trebui abordate subiectele despre gospodării și dacă ar trebui să aibă prioritate față de întreprinderi în cazul în care rețeaua se prăbușește, iar dacă statul sau marile companii de tehnologie ar trebui să finanțeze inovarea.

Libertarienii – și mulți tehnicieni – ar putea susține faptul că forțele pieței (adică prețurile) ar trebui să determine răspunsurile. Dar această viziune este toxică din punct de vedere politic, după cum știu prea bine liderii irlandezi. Așadar, pregătiți-vă pentru bătălii în domeniul energiei pe tot cuprinsul lumii industrializate. Nu ar trebui sa ne îngrijoreze doar bătăliile legate de riscurile existențiale ale Inteligenței Artificiale, conchide Financial Times.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare